3,183 matches
-
de conținut teologic și de familiaritate cu limba greacă dintre Evanghelia după Ioan, epistolele lui Ioan și Apocalipsă sunt văzute de unii cercetători ca indicând trei autori diferiți. Cercetătorul biblic englez Robert Henry Charles (1855-1931) a raționat pe baza temeiurilor textuale interne că această carte a fost editată de cineva care nu vorbea ebraica și care dorea să propovăduiască o teologie diferită de cea a lui Ioan. Ca urmare, totul de după , susține el, a fost lăsat anapoda, fără a mai încerca
Apocalipsa lui Ioan () [Corola-website/Science/308601_a_309930]
-
prin observarea lumilor mici ce o compun), sunt de fapt o succesiune de revelații. Catalogul ar fi un traseu inițiatic cu triplă bătaie: o inițiere a unui eu fictiv ce evoluează din copilărie spre adolescență, o inițiere a unui narator textual ce ia act de conștiința de sine ca instanță narativă superioară și o inițiere poetică de formare a romanului din propria materie. Încă din prima pagină are loc revelația conștientizării sinelui. Apoi urmează și altele cum ar fi cea a
Matei Iliescu (roman) () [Corola-website/Science/302347_a_303676]
-
literaturii din spațiul românesc, îndreaptă cititorul spre o altă literatură, diferită de cea care își caută resursele în exterioritatea socială, psihologică, sau în miticul arhaic. Acum textul nu mai este subordonat vieții, ci el devine o realitate de sine stătătoare, textuală, cea a operei ce trăiește după bătăile ritmului propriu, intrinsec. „Toate încercările de a continua Didactica nova pentru a pune în ea lucruri uitate când am scris-o în 1952, au fost imposibile, ca și când cartea le-ar fi respins". Cititorul
Matei Iliescu (roman) () [Corola-website/Science/302347_a_303676]
-
propriu, intrinsec. „Toate încercările de a continua Didactica nova pentru a pune în ea lucruri uitate când am scris-o în 1952, au fost imposibile, ca și când cartea le-ar fi respins". Cititorul participă împreună cu naratorul la descoperirea acestor noi spații textuale, lăsându-se conduși de necesitățile de compoziție. A doua proză este altceva. Sinuciderea din Grădina Botanică este construită pe principiul mișcării, si nu al reprezentării imagistice statice. Ritmul compozițional se alcătuiește din salturi, vizibile pe două niveluri: macrotextual și microtextual
Matei Iliescu (roman) () [Corola-website/Science/302347_a_303676]
-
întregului text. Se iese din text si se intra în rama lui. Ritm nu mai există, timpul e mort, se anunță sinuciderea din Grădina Botanică, a naratorului. Cititorului i se dă impresia unei lumi create artificial, a unei existențe pur textuale. Vocea editorului se revoltă împotriva receptării în cheie realistă: „protestez împotriva oricărei încercări de a lua în serios afirmațiile autorului"9. Ultima parte, Alte scrieri, alcătuită din diverse texte, hrănite din textul propriu-zis, aduc noi perspective asupra unor personaje și
Matei Iliescu (roman) () [Corola-website/Science/302347_a_303676]
-
perspective, unde naratorul propune viziuni și reprezentări existențiale în funcție de personajul asupra căruia se insistă. Este problematizată tema vieții, a morții, a timpului, dar nu numai pe un plan, ci pe mai multe deodată: în planul real, dar și în cel textual. Radu Petrescu propune conștiinței cititoare o poetică mai puțin obișnuită, anume a personajului care ajunge „«să-l scrie pe cel care-l scrie», scriindu-se astfel pe sine"11. Toate aceste proze, de o valoare literară indiscutabilă, ar fi cei
Matei Iliescu (roman) () [Corola-website/Science/302347_a_303676]
-
Tatăl. Argumentele istorice pun accentul pe complementaritatea celor două formule, care ar exprima în esență o idee comună, dar în formule particulare. Romanocatolicismul recunoaște deschis lipsa expresiei Filioque atât din Simbolul credinței niceo-constantinopolitan cât și din Biblie, sub forma literală (textuală). Consideră însă că expresia este subînțeleasă în Biblie, chiar și în textul de la "Ioan" 15.26, întrucât la "Ioan" 10.30, Fiul lui Dumnezeu spune: "Eu și Tatăl una suntem". Această unitate înseamnă, conchide Romanocatolicismul, că și Fiul este obârșie
Filioque () [Corola-website/Science/302557_a_303886]
-
miceniană. La originea poemului ar sta, din acest punct de vedere, o campanie istorică care a avut loc la începutul declinului civilizației miceniene. În această periadă a fost adăugat mult material legendar, însă ar trebui să existe dovezi arheologice sau textuale corespunzând evenimentelor la care se face referire în Iliada. Un asemenea cadru istoric oferă o explicație credibilă pentru cunoștințele geografice referitoare la Troia (care totuși ar fi putut fi obținute de Homer și în alt mod, prin vizitarea ruinelor orașului
Troia () [Corola-website/Science/303252_a_304581]
-
dezacordul față de impunerea de către Daniélou a misticismului vestic în motivul epektasis-ului fântului Grigorie și, ținând cont de studiile lui Mühlenberg și ale altora care au descoperit curentele filosofice mai profunde ale scrierilor ascetice ale Sfântului Grigorie, argumentează, printr-o analiză textuală atentă la De vita Moysis, că impulsul temei rezidă în polemica Sfântului Grigorie împotriva origenismului. Într-un cuvânt, conceptul progresului perpetuu are ca scop combaterea afirmației origeniste după care căderea primordială a sufletelor s-a bazat pe o sațietate de
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu PETCU [Corola-other/Science/127_a_436]
-
a fost niciodata standardizata într-o specificație. Această practică s-a depreciat împreună cu LDAPv 2, care a fost oficial retras în 2003. LDAP este definit cu ajutorul ASN.1, iar mesajele protocol sunt codate în formatul binary BER. Totuși, folosește reprezentarea textuala pentru un numar ASN.1 câmpuri/tipuri. Protocolul aceseaza directoarele LDAP, care urmăresc ediția din 1993 a modelului X.500: - un director este un arbore de intrări - o intrare conține un set de attribute - un atribut are un nume (un
LDAP () [Corola-website/Science/302892_a_304221]
-
rii.m, hsau.m". H, generic, îl reprezintă pe Shiva, S este pentru Shakti, se spune despre aceste două sunete că le aparțin atât lui Shiva cât și lui Shakti, sau le sunt comune. Este extrem de important să respectăm indicațiile textuale. Întotdeauna sunetele scurte sunt pronunțate diferit de sunetele lungi. Sistemul de transliterație, cănd utilizează de exemplu "îi" că în modelul "ai.m hrii.m "srii.m", se referă la I lung, sanscrit, a cărui pronunție diferă de i scurt (este
Parabija () [Corola-website/Science/312574_a_313903]
-
se regăsesc în nyasa și în vizualizare. Transliterarea nu este corectă în întregime, observăm că se dau h.r klii.m și vluu.m, în locul corectelor hsklii.m și bluu.m. Cele trei forme de bază pentru Shri Vidya sunt textual: ai.m klii.m sau.h, hai.m hklii.m hsau.m, hsai.m hsklii.m hsau.m. Acest text a fost transliterat după manuscris, l-am citat pentru a veni în sprijinul teoriei care afirma că, în timp, unele
Parabija () [Corola-website/Science/312574_a_313903]
-
a limbii române literare. Cercetările lui conturează o sferă de preocupări științifice complementare, între care cele biblice ocupă un loc de prim-plan. Conform Dicționarului General Al Literaturii Române, lucrarea "Studii de lexicologie biblică" introduce o metodă nouă în abordarea textuala, comparativa, interlingvistica și istorică a lexicului de origine biblică al limbii române. Cunoașterea limbilor vechi (latină, greacă, slavona, ebraica) și a mai multor limbi moderne i-au permis exegetului descrierea unor interesante fenomene de transfer semantic și frazeologic din limbile
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
în România. Cei care s-au apropiat mai mult, în felul lor, sunt tocmai Borcilă și Munteanu, care încearcă să cuprindă mai multe aspecte, adică să vadă și semantica, si concepția istorică, si concepția despre sintaxa, si concepția despre lingvistică textuala, si filozofia limbajului, si toate celelalte aspecte care au fost dezvoltate de mine.”<br> b) Inclus cu articol monografic în: Eugen Simion (coord.), "Dicționarul general al literaturii române", vol. III, L/ O, Editura Univers Enciclopedic, București, 2005, p. 472-473 (autorul
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
virușii de tip macro. Limbaje de programare cum ar fi C și limbajul de asamblare au un sistem simplu de macrouri, implementate ca preprocesoare la compilator sau asamblor. Macrourile preprocesorului C funcționează ca o simplă operațiune de căutare și modificare textuală la nivelul de element de sintaxă, deci nu lucrează la nivel de caracter. O utilizare tipică pentru macrouri este întâlnită în sistemul de tehnoredactare computerizată TeX și derivatele acestuia, la care cea mai mare parte a funcționalității este bazată pe
Macrosubstituție () [Corola-website/Science/309495_a_310824]
-
nu putea să aibă loc). Toate aceste lucruri au constituit, pentru câteva secole, temeiul de necontestat al datării lor autentice în timpurile apostolice. Autoritatea lor era una apropiată de cea a scripturilor însele. Pe de altă parte, există argumente, tot textuale, dar mai ales doctrinare, pentru plasarea mult mai târziu a textelor, undeva în secolul V d. Hr. Prima referință directă la textele areopagitice datează din anul 533, când episcopul eretic (monofizit) Sever al Antiohiei încearcă să argumenteze unele opțiuni doctrinare
Pseudo-Dionisie Areopagitul () [Corola-website/Science/310529_a_311858]
-
Sîn, Aurel Pantea ș.a. Referințe critice: "Sub pana scriitorului , aproape invariabil, femininul cade în corporalitate iar strategiile sale nu fac decît să certifice, se pare, faptul ca seducția este starea naturală a femeii. Deși semnificațiile se succed fortuit, întregul eșafodaj textual din acest plan al românului Penultimul Don Juan se sprijină pe obsesia strategiilor iubirii, o iubire devenită suma a șantajului, avansurilor patetice, solicitărilor continue, remușcărilor exagerate. Un vertij nesfîrșit impus celuilalt prin posturile corpului. Aici intervine extraordinară încăpăținare estetică a
Eugen Curta () [Corola-website/Science/310599_a_311928]
-
incapabil să-și ardă cărțile sau căruia nu-i poate fi anulat contractul de către un zeu milos la sfârșitul piesei. Protagonistul lui Marlowe este, în schimb, sfâșiat de demoni și târât în iad în țipete. Doctor Faust reprezintă o problemă textuală pentru cercetători, deoarece a fost foarte editată (și probabil cenzurată) și rescrisă după moartea lui Marlowe. Există astfel două versiuni ale piesei: versiunea (in-quatro) din 1604, cunoscută de asemenea ca și "textul A" și versiunea (in-quatro) din 1616 sau "textul
Christopher Marlowe () [Corola-website/Science/308940_a_310269]
-
Jean de Garlande (sec. al XIII-lea) discutau probleme tehnice și alegerea potrivită a stilului. Scrierile în limba maternă nu fuseseră luate în serios înainte ca Dante Alighieri să fi scris "De vulgari eloquentia" (lucrare neterminată) în 1307. Bazele criticii textuale moderne au fost puse de neoplatonicianul Angelo Poliziano (1454-1494), care a scris "Miscellaneorum centuria". În timpul Renașterii, criticilor din Antichitate li s-a dat din nou atenție, ceea ce poate fi văzut în "Poetica" lui Iulius Caesar Scalinger (1484-1558) și în "Discorsi
Critică literară () [Corola-website/Science/310426_a_311755]
-
erau transmise în Persia pentru țeserea de covoare speciale : de exemplu, grupul « covoarele poloneze » au fost țesute, fără îndoială, la Ispahan, dar unele dintre ele poartă stema Poloniei. Pornind de la relatările călătorilor europeni aflați în Persia și din alte surse textuale , se pare că existau ateliere de covoare regale la Ispahan, Kashan și Kerman. Aceste ateliere produceau covoare pentru palatele și moscheile șahului, dar și pentru a fi oferite monarhilor din țările vecine sau demnitarilor străini, unde continuau să se realizeze
Covor persan () [Corola-website/Science/306410_a_307739]
-
În versiunea colind a Mioriței, se disting mai multe formule textuale introductive: „Mărgu-și, mărg, oile-n munte, / La iarba până-n jerunte”; „Sus în vârvu muntelui, / Sub crucița bradului”; „Pă cel vârvuț de muncei / Mărgu-și trei păcurărei”. Trei păcurari, împreună cu o turmă de oi, urcă (primăvara) pe vârful unui munte, în scopul
Motivul urcării și coborârii oilor de la munte în „Miorița” () [Corola-website/Science/314200_a_315529]
-
poate deschide cărți funciare din oficiu, la nivelul unității administrativ-teritoriale, prin conversia în format electronic a informațiilor existente în evidențele oficiilor teritoriale referitoare la drepturile reale pentru care au fost îndeplinite formalitățile legale de publicitate, precum și a informațiilor grafice și textuale ale imobilelor. ... ---------- Alin. (5) al art. 10 a fost introdus de pct. 11 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 35 din 28 iunie 2016 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 489 din 30 iunie 2016. (6) Ulterior finalizării înregistrării
LEGE nr. 7 din 13 martie 1996 (**republicată**)(*actualizată*) cadastrului şi a publicităţii imobiliare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273051_a_274380]
-
poate deschide cărți funciare din oficiu, la nivelul unității administrativ-teritoriale, prin conversia în format electronic a informațiilor existente în evidențele oficiilor teritoriale referitoare la drepturile reale pentru care au fost îndeplinite formalitățile legale de publicitate, precum și a informațiilor grafice și textuale ale imobilelor. (6) Ulterior finalizării înregistrării efectuate potrivit alin. (5), se vor afișa opisul alfabetic al proprietarilor, precum și registrul cadastral. ... (7) Afișarea documentelor prevăzute la alin. (6) se face conform mijloacelor prevăzute pentru înregistrarea sistematică, respectiv prin publicarea și afișarea
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 35 din 28 iunie 2016 (*actualizată*) privind modificarea şi completarea Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272982_a_274311]
-
de instituire a Comunității Europene, în special art. 43, având în vedere propunerea Comisiei1, având în vedere avizul Parlamentului European2, având în vedere avizul Comitetului Economic și Social3, întrucât Regulamentul (CE) nr. 850/984 prezintă un număr de omisiuni, erori textuale și imperfecțiuni editoriale; întrucât, ca urmare a redefinirii de Regatul Unit a limitelor sale privind pescuitul, nici o parte din sub-zona ICES XII situată la nord de latitudinea 56°N nu intră sub suveranitatea sau jurisdicția statelor membre; întrucât, în consecință
jrc4165as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89329_a_90116]
-
37, 1981; Mircea Iorgulescu, "Pradă realului", „România literară”, 15, 1981; Alex. Ștefănescu, "A avea ultimul cuvânt", „Tomis”, 3, 1981; Nicolae Manolescu, "Teoria și practica textului", „România literară”, 12, 1982; Lucian Raicu, "Probele realului", „România literară”, 33, 1983; Livius Ciocârlie, "Critică textuala a Jocului secund, „România literară”, 12, 1983; Marcel Pop-Corniș, "Metodă și „esprit de finesse”", „Luceafărul”," 12, 1983; Constantin Pricop, "Clovni și gimnaști", „Convorbiri literare”, 6, 1983; Mircea Martin, "Vocația europeană", „Flacăra”, 16, 1984; Nicolae Manolescu, "Intermezzo", „România literară”, 6, 1985
Marin Mincu () [Corola-website/Science/297596_a_298925]