541,899 matches
-
neclintit vanitoasă cu muchiile strînse cum dinții cu mersul țeapăn de mecanism ocolind sînul matern pururi cald al informului. Experiență Aceeași Lună ne pîrjolește rănindu-ne dar nu și-același timp același Soare ne oblojește rănile dar nu și-același timp înfrigurați ne privim în oglindă vedem un chip ridicol și dragostea rîde de noi într-o bună zi dragostea se uită și ea în oglindă cu nasul ei de Pinocchio și rîde de sine. Trupul tău Trupul tău: o sală
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/4487_a_5812]
-
Ce plictiseală! Firfidonel Firfidonel e mare și gras, cu mustață căruntă. Mereu îți propune cîte-o afacere. Își freacă mîinile Și clipește din ochi: „E bănet, bătrîne, o să te umpli De bani! Chilipir, ce mai. Noroc că m-am prins la timp.” Și, mai departe... Mai departe, ce? Firfidonel E mare și gras, cu mustață căruntă, Mereu îți propune cîte-o afacere. Nidoc Pentru Nidoc timpul e de gumilastic: Îl traaage după el, calm, pe unde se duce. Oamenii nu se supără. Dimpotrivă
Cordilio, Bibinia and comp. by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/4287_a_5612]
-
E bănet, bătrîne, o să te umpli De bani! Chilipir, ce mai. Noroc că m-am prins la timp.” Și, mai departe... Mai departe, ce? Firfidonel E mare și gras, cu mustață căruntă, Mereu îți propune cîte-o afacere. Nidoc Pentru Nidoc timpul e de gumilastic: Îl traaage după el, calm, pe unde se duce. Oamenii nu se supără. Dimpotrivă: Mai respiră și ei. Toroipan Toroipan are un nume așa de fioros, Că se îmbracă numai în alb. „Culoarea păcii”, Precizează el, tot
Cordilio, Bibinia and comp. by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/4287_a_5612]
-
e de gumilastic: Îl traaage după el, calm, pe unde se duce. Oamenii nu se supără. Dimpotrivă: Mai respiră și ei. Toroipan Toroipan are un nume așa de fioros, Că se îmbracă numai în alb. „Culoarea păcii”, Precizează el, tot timpul. Venduța Venduța adună de cînd se știe: Grăsime pe șolduri, bani la saltea, inele pe degete, Vase-n bucătărie. Și e mereu bosumflată: Atîtea lucruri în jur, iar ea, o biată femeie! Dombucă Lui Dombucă îi place să scrie. „Dombucă
Cordilio, Bibinia and comp. by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/4287_a_5612]
-
vocea fără prihană și fără tihnă a izvoarelor. Și peste toate, aerul din care-a respirat Dumnezeu și pe care heruvimi vulturești l-au tăiat cu aripile. 5. Ori drum îngust, ori eternă apă, tălpile mele plutesc la fel prin timp. Piatră sau cenușă, oricum ai fi, la fel vezi moartea. Rânjetul sau lacrima mea, peste toate, încearcă să scânteieze cuvinte, piatra și cenușa amarnic le-ndoaie, încearcă să scânteieze cuvinte. Eu stau la hotarele morții ca azi după ieri. De
Poeme din deceniul opt by Ioan Lascu () [Corola-journal/Imaginative/4071_a_5396]
-
lui Porfiri Petrovici Basta. Am atins desăvârșirea: locuiesc într-o sferă de iederă. O, ce forfotă, ce vacarm de pomină e aici! M-ai smuls din mâna iadului, Doamne. Ca o bufniță printre dărâmături, pe marginea trupului am respirat un timp. În sfârșit, am dat bir cu fugiții. Sunt departe de trup. Peste șapte mări, șapte țări sunt. Și fug. Și tot fug. Am lăsat trupul în urmă. El îngrașă durerea; eu o alint și o laud în tratate savante roase
Poezie by Aura Christi () [Corola-journal/Imaginative/4602_a_5927]
-
naște, care moare Cu fiecare nuntă - sfânt izvor De alte lumi mai pure, roditoare, Un fluviu majestuos spre viitor... 1987 CĂDERE Sub aripa solară A ființei te ascund, Să nu dai de mâl și de prund, De zonele joase Unde timpul miroase A dragoste de mucegai, A silă de-mbrățișări și de rai. Fă-mi un semn c-o să vii Cu o furtună de ciocârlii, C-o să mă fereci sub gene De trestii nepământene, C-o să mă-nchizi în priviri Sub
Poezie by Ion Brad () [Corola-journal/Imaginative/4164_a_5489]
-
să exiști, fie și în vecinătatea neagră a cârtițelor, a larvelor, a câtorva rădăcini. Într-o Mare Zi, glasul Domnului Se va auzi, poate, și până aici. Deocamdată, nu-i nicio grabă, nici oboseală, nici lene nu-i. Cum nici timp nu e și, poate, nici așteptare. Doar un om un pic trist, care ține în palmă puțin pământ și apoi îl lasă să cadă urmărindu-l cum cade, cade, cade, încet, foarte încet, spre pământ. CONTRACT Nu de mult, un
Poezii by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/4188_a_5513]
-
Ion Stoica Ce importanță? în fiecare zi nu se întâmplă nimic, Timpul doarme indiferent, Obosit de uitare Și de eternitate; Dar fără să se întâmple ceva, Ființa mea se desparte de sine, În fiecare zi, în fiecare ceas, Înfășurându-se în singurătate; Atunci ți-am spus că sunt de-o seamă cu
Poezie by Ion Stoica () [Corola-journal/Imaginative/4543_a_5868]
-
e adevărat, le-am răspuns, Nu e-adevărat! Osânda voastră Încă nu s-a scris Începutul Toate se învălmășeau în frumusețe, Apele nu se dezlegaseră de nori, Culorile se roteau împreună, Lumina dormea peste noapte, Mișcarea nu avea niciun sens, Timpul curgea către lumi, Căutându-și chipul Împreună cu toate întâmplările; Nimeni nu rânduise nimic; Numai poezia era întreagă, Undeva lângă stele, Privind împrejur cu ochii mari Și plini de gând nerostit Să bați sfios Cuvântul e un pisc de-nchipuire Pe
Poezie by Ion Stoica () [Corola-journal/Imaginative/4543_a_5868]
-
un poet timid, îndrăgostit De glasul neștiut al vorbei sfinte, Închis în poezie ca-ntr-un schit, Clădit doar din icoane de cuvinte; Oricât mă-nchin, privirile de sloi Nu-mbie lacrimi, nu dezleagă vise, Eu nu știu să-ntorc timpul înapoi, Să deslușesc tăriile închise Când, nenăscut, cuvântul urcă-n cer, Purtând în gând oceanele de stele, Și flori de-nchipuire care pier Întind câmpii culorilor din ele; Nicio minune nu mai urcă-n pas Nălucilor să le răsară-n
Poezie by Ion Stoica () [Corola-journal/Imaginative/4543_a_5868]
-
pe brațele unor femei de sticlă ajuns pe o bancă dintr-un ziar îmi fac o pălărie în ea își află cuib vântul și alte semnificații Riduri pe fața lui beckett fac un desen crud pe asfalt apoi îi las timp să se maturizeze în tabloul meu un domn grijuliu șterge ridurile de pe obrazul lui samuel beckett îl vrea rubicond cu degete de porțelan în pereții lui soarele să apună în trepte cum ai aprinde paie pe apă deodată în mijlocul unei
Poezii by Viorel Mureșan () [Corola-journal/Imaginative/4913_a_6238]
-
nici biografie nici sintaxă oamenii fericiți din creierul tău vor trece în creierul meu să trăiască fără constrângeri și taxe oamenii fericiți din creierul meu vor pune pe facebook scrisori de iubire scrisori de iertare trag linie nu mai e timp și loc de calcule și găuri negre „orice veste rea e o terapie pentru a fi mai bun!” ( Din volumul singurătatea vine pe facebook de Dan Mircea Cipariu, cu desene de Mihai Zgondoiu, în curs de apariție la Editura Brumar
Scrisoarea a XII-a by Mircea Cipariu () [Corola-journal/Imaginative/4725_a_6050]
-
calvarul fraților Karamazov pentru că și mai și au fost bântuite de patimi surorile Karamazov... Paris. Arcul de Triumf 1 Amiază toridă. Arcul de triumf miroase a subsuoară transpirată de soldat de acum două sau chiar trei veacuri. 2 Ce mai... timpul trece trece de s-o fi oțetit până și parfumul rămas încă de pe vremea mușchetarilor. Suflarea ta suflarea ta caldă îmi pătrunde pieptul conștiința firea toată încât pe sufletul meu apare un ochi rotund o copcă a vederii ca pe
Poezii by Leo Butnaru () [Corola-journal/Imaginative/4623_a_5948]
-
și zeități din vremuri străbune, Să-i închipui măreț în jocuri de alb și cărbune... De ce te-ai oprit? Mai spune! Mai spune! Itinerarii Străin de duhul pământului, setos de sufletul neamului, Către poșta Vitan, prin vechii Dudești mai căutam timpului voga, Dinspre Chei către Vergului, când aud printre roți, în uruiri citadine: „Urmează stația Octavian Goga!” Și dintr-odată, ca de-un miracol se clătinară în mine Plopii și nucii, în zărania anilor, tot mai amarilor, Cu jalea Ardealului, dinspre
Poezie by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/4141_a_5466]
-
Radu Cange Vestea Miroase a timp putrezit, în această primăvară. Tone de poezie zac, urlându-și disperarea. Lemne de foc, spunea cineva... În piață, sicofanții fac giumbușlucuri: Mai iau câte un premiu literar, mai aruncă o sfidare. Patria este o cortină după care se petrec lucruri
Poeme noi by Radu Cange () [Corola-journal/Imaginative/4634_a_5959]
-
imprevizibil cum o junglă amețitor cum odoarea de sînge-a primejdiei infinit. Nu asta-i tristețea Nu asta-i tristețea, ci alta dumnezeiască sămînță a paginii albe gata a rodi fără tine. În vechiul local În vechiul local clipe de cumpănă timpuri ce se strîng cum degetele fantomatice ale unor îndrăgostiți de demult un februarie amestecat cu un august o zi de joi vîrîtă-ntr-o duminică o-nserare ascunsă-n pliurile radioasei amiezi în frapieră o sticlă de vin rubiniu decoltată cum rochia
Poezii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/4799_a_6124]
-
cîtă vanitate scoți la iveală Forma. Iată imensitatea Iată imensitatea aceasta tot mai restrînsă cum o locuință a celor nevoiași cum un pantalon ce-a intrat la apă cum o-ncredere un salariu un vis o vacanță infinitul acesta pe timp de criză tot mai economic. Adîncimi Adîncă e firea lucrurilor precum urma unei copite de căprioară adîncă e firea lucrurilor precum o ceașcă de ceai adîncă e firea lucrurilor precum privirea-ntîmplătoare ce le-o arunci drept pomană. De-acum De-
Poezii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/4799_a_6124]
-
din viitor, cum se tot zice, bătrânețea Se anunță cu un vis urât, până să cadă peste mine și c-o nuia De carbon Să mă despice. fără împrejurimi Înainte de masă e pregătirea mesei de azi de mâine și apoi Timp mult în trecere În iulie am înnebunit: am absolvit cursul întreg de poezie Azi am vorbit iarăși despre daruri Astă-seară am vorbit cu mama: moartea e un mic detaliu, trece Și acest Crăciun. Mai nimeni nu mă caută Pe mai
Timpuri crimordiale by Ioan Moldovan () [Corola-journal/Imaginative/4647_a_5972]
-
așezat în fundul bazinului El va ieși să mergem împreună La o mare petrecere în Kosovo, cu basculanta, o mașină Puternică și capricioasă O viață aproape întreagă am visat-o și acum, că o am, iată N-o pot opri la timp. Mi se încurcă măruntaiele mele Cu măruntaiele ei. Când mă voi trezi Îi voi da înconjur privind mirat cauciucurile sângeroase și Oscioarele roz ale turmei de miei alte planuri Îmi tot fac planuri cu porumbeii de iarnă. Ce Dumnezeu văd
Timpuri crimordiale by Ioan Moldovan () [Corola-journal/Imaginative/4647_a_5972]
-
alb cu ochii, desigur, roșii -Trandafirii Mi-a tras două portative de sânge roșu-trandafiriu pe obraz Și de-atunci cei un milion de trandafiri ai lui Voznesenski mi-i cântă Ala Pugaciova Sugerându-mi mereu că nu mai există un timp al îndrăgostirii Iepurașilor le-aș zice iepurașii mei, dar aș fi trufaș, iar pe deasupra Nici nu mai pot rămâne multă vreme treaz teroarea obișnuinței Obișnuința ocupă și apoi inoculează Imperativele letale. Graba e o reacțiune a mea: vreau Să răspund
Timpuri crimordiale by Ioan Moldovan () [Corola-journal/Imaginative/4647_a_5972]
-
sta mai bine așezată pe oasele zămislite în pântecul adânc, aducător de viață. Decât să fii singur pe o scenă pustie, ce alegi? Crengi de foc mai culese de alții sau sfori reci de paiață? Asta... dacă nu mori la timp într-o împrejurare de adevăruri! Când capul se desprinde de amintiri, de vechime, ce mai ai de ales - tu, alesul din neînțelesul scheletului șoaptelor? Depinde numai de tine să alegi descărnarea, ruperea uscatului de mânia apelor. Anatomia sau aritmetica tăcută
Aritmetica pleoapelor by Traian T. Coșovei () [Corola-journal/Imaginative/4666_a_5991]
-
privesc cerul, aș mărturisi că și aerul e o închipuire de a te naște. Vânătorul cu capcane Când dimineața deschizi ochii lumea capătă trup și ființă - o voință de-a fi, de-a vorbi și de a te răzgândi. Între timp și răstimp, un vagon de marfă duce deținuți în Siberia. Erai căutare - nu-ți găsiseși încă locul lângă bărbatul care credea că-și aflase lângă tine norocul. Te jucai de-a apa și focul în vagoanele de stafii unde îți
Aritmetica pleoapelor by Traian T. Coșovei () [Corola-journal/Imaginative/4666_a_5991]
-
Când el o să devină soarele, eu o să văd. Copii am. Băieții mei m-ar lăsa să-i mai nasc o dată. Și cer am. Când a fost rânduit să se ia din noi, Dumnezeu ne-a dat din Sine. În rest, timpul vieții mi l-am petrecut în genunchi. Ori spălam urmele cuvintelor murdare, ori mă rugam pentru Cuvintele Cele de Sus, ori mă așezam mai bine pe cioburi ca o altă durere, concretă, să-mi atenueze supliciul... Vă spun vouă, iubiții
Orfan de Dumnezeu by Ljubica Raichici () [Corola-journal/Imaginative/4818_a_6143]
-
primitivismul contemporan, neobarbarismul, zenitismul, dadaismul, suprarealismul, etnologia, folclorismul și curentele mitico- religioase. Transcendențele lirice. Paleografia. A plâns o Dunăre de la izvoare la vărsare. Și a început-o pe a doua. A curățat aerul din jurul său. A pus sub control anomaliile timpului. Murea de dorul lui. Ca niciun alt muritor. Și aștepta.
Orfan de Dumnezeu by Ljubica Raichici () [Corola-journal/Imaginative/4818_a_6143]