3,404 matches
-
o conspirație în care victima este împiedicat] s] afle ceva din ceea ce se petrece. Cererile, sugestiile, glumele, neînțelegerile și izbucnirile ulterioare de frustrare erau întâmpinați cu o reacție de uimire confuz]. Scopul era de a-i induce r]uf]c]torului un asmenea dezgust fâț] de trib și de obtuzitatea membrilor acestuia, încât s] plece s]-si caute companie într-un alt trib. Judec]țile nu stabilesc niciodat] în mod direct condamnarea sau alungarea unui r]uf]c]tor. Această pare
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
uf]c]torului un asmenea dezgust fâț] de trib și de obtuzitatea membrilor acestuia, încât s] plece s]-si caute companie într-un alt trib. Judec]țile nu stabilesc niciodat] în mod direct condamnarea sau alungarea unui r]uf]c]tor. Această pare a fi o inhibiție comun] societ]ților de mici dimensiuni. (Înainte de a-mi încheia studiile academice în domeniul antropologiei, cercet]rile mele se desf]șurares] în mijlocul unor grupuri puțin numeroase, oarecum izolate și îndep]rtate, ce f]ceau
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
le sl]vim par contradictorii; pentru a g]și proporția corect] de fort] și compasiune în pedepsirea r]uf]c]torilor e nevoie de o judecat] elaborat]. A folosi prea mult] fort] echivaleaz] cu a fi exagerat de r]zbun]tor, iar a da dovad] de prea mult] compasiune e o dovad] de sl]biciune. Pentru populația Shona, aceste opoziții nu sunt contradictorii sau dileme f]r] ieșire. Virtuțile, ca și valorile pe care acestea le reprezint], sunt standarde ale binelui
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de care am vorbit mai înainte, Pitjantjatjara dispun de mijloacele structurale de a suporta povară pe care o execuție o impune asupra ordinii sociale. Problemă c]l]ului care trebuie s] dea ochii cu rudele și prietenii r]uf]c]torului și s] mențin] relații normale cu ei dup] ce și-a îndeplinit aceast] sarcin] cumplit] este rezolvat]. Execuția se face în secret și în mod anonim de c]tre o persoan] sau mai multe dintr-un grup de b]trâni
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
extrem de devastator, distrugând ordinea social] tradițional] și invalidând sistemele de semnificație social] și moral], l]sându-i pe oameni confuzi și profund nefericiți. Hoarda Ik din nordul Ugandei, descris] de Colin Turnbull în The Mountain People, este un exemplu extrem de tulbur]tor al efectelor corozive pe care le poate avea dislocarea social] asupra sistemului moral al unei comunit]ți. Populația a fost mutat] din zona favorabil], rodnic] a teritoriului propriu atunci când aceasta a fost declarat] rezervație de van]toare. Abandonați într-un
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
iar inc]lcarea lor - pedeapsă și dezastrul social (Larue, 1988, pp. 70-73). Ucenicii erau încurajați s] se c]s]toreasc]. Unitatea social] de bâz] era familia, alc]tuit] din țâț], una sau mai multe soții și copiii lor. C]s]toriile incestuoase erau considerate firești. Proprietatea se moștenea de c]tre familie, iar când murea mama, țâț]l riscă s] piard], deoarece fiica sa obținea controlul asupra propriet]ții. Pentru a evita înstr]inarea propriet]ții, nu puține erau cazurile când
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cu simplul scop de a proteja proprietatea; este discutabil dac] aceste c]s]torii se realizau sau nu și din punct de vedere sexual. Termenul „soție-sor]” este menționat adesea în inscripții și este posibil ca unele dintre aceste c]s]torii incestuoase s] manifeste iubire adev]rât] și afecțiune între frați. „Zeii Osiris și Set s-au c]s]torit cu surorile lor Isis, respectiv Neftis. Din uniunile lor au rezultat Horus, respectiv Anubis; ca urmare, zeii au sancționat c]s
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
incestuoase s] manifeste iubire adev]rât] și afecțiune între frați. „Zeii Osiris și Set s-au c]s]torit cu surorile lor Isis, respectiv Neftis. Din uniunile lor au rezultat Horus, respectiv Anubis; ca urmare, zeii au sancționat c]s]toriile între frați și surori - dar f]r] îndoial], acestea au existat la începuturi în Egipt (Budge, 1977, p. 23). Manchep White precizeaz] c] „pentru a proteja puritatea succesiunii, era indicat că regele s] procreeze cât mai mulți copii cu putinț
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
indicat că regele s] procreeze cât mai mulți copii cu putinț], prin ceea ce se numeste uniune interzis]. De aceea se întâmplă adeseori că el s] se c]s]toreasc] cu propriile-i fiice” (White, 1970, p. 15). În ceea ce privește c]s]toriile neincestuoase, ucenicii erau sf]tuiți s] aleag] cu grij] o soție pe care s] o hr]neasc], s] îi asigure îmbr]c]minte și bijuterii care s] o mulțumeasc], deoarece ea le oferea copii, mai ales fii care urmau s
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s] fie umil, dispus s] accepte sfaturi, s] evite actele necinstite și frauduloase și s] aib] un comportament decent. Conform spuselor înțeleptului vizir Ptah-hotep (secolul al XXV-lea î.Hr.), neascultarea filial] putea fi cauza reneg]rii fiului. Înțeleptul înv]ț]tor, Amen-em-opet (secolul al XIV-lea î.Hr.) a predicat împotriva dorinței avide de putere și a acumul]rii de avere prin jaf, fraud] sau înșel]torie în afaceri, i-a îndemnat pe ucenicii lui s] gândeasc] înainte de a deschide gura și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
desigur, s] respecte regulile indiferent de consecințe. Un r]spuns diferit a fost dat de textele Ecclesiastului. Acestea reflect] teme familiare din Ghilgameș și cântecele harpistului din Egipt. Autorul, imitându-l pe Solomon, isi asum] titlul de Qoheleth (înv]ț]tor). Viață este deșert]ciune - așa își începe el jalea. În virtutea statutului, a bog]ției și puterii sale (asemenea lui Solomon), el își putea satisface orice capriciu, de la pl]ceri spirituale la pl]ceri trupești (vin, femei și cântec), de la acumularea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
precum și b]rbații de femei. Societatea își manifestă grijă pentru orfani, v]duve și pentru cei aflați în pribegie (Deut. 10.18-19). Evreii ajunși în sclavie erau eliberați dup] șase ani și tratați cu generozitate (Deut. 15.12-18). C]s]toriile cu str]inii erau interzise (Deut. 7.3-4; Neem. 13.23-27). Inegalit]țile sociale și politice erau acceptate. Etică familiei sublinia importanța liniei masculine. Nu există credință în viața de dup] moarte, iar „nemurirea” constă în perpetuarea identit]ții prin
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
prin Moise, de la Avram. Interpretarea dat] de Ezdra și Neemia acestei înțelegeri solemne necesită separarea evreilor de toți ceilalți, interzicerea c]s]toriilor între evrei și neevrei (Neemia 10.30), mergând pan] acolo încât se insistă că și c]s]toriile deja consumate s] fie desf]cute (I Ezdra 10.18-19). Cei doi conduc]tori erau convinși c] mariajele între evrei și neevrei nu numai c] întinau puritatea iudaismului (Neemia 13.23-26), dar inc]lcau și legile Scripturii (Neemia 13.1-3
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
egoiste și altruiste, de vreme ce renunțarea trebuie s] antreneze o lips] total] de interes. Etapă aceasta presupune, de asemenea, ruptură de familie și societate și transformarea într-un individ autonom. Dharma (datorie). Dup] cum am precizat, dharma este un concept atotcuprinz]tor, unic, probabil, în gândirea indian]. Dar, în același timp, termenul este mai curând difuz, având înțelesuri multiple și diferite, incepand cu cel de „principii fixe” din Vede, si variind de la „porunc], uzanț], datorie, corectitudine, justiție, moralitate, virtute, religie, fapte bune
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Totuși, exist] o lătur] a viziunii asupra lumii din Upanișade care susține c] viața, adic] întreaga lume, trebuie v]zut] că un tot, în care sinele își ignor] propriile interese m]runte sau chiar se dizolv]. Etică Smarta La susțin]torii tot mai îndoctrinați și legaliști ai normei dharma, au loc dezvolt]ri paralele și continue pe care le vom grupa în ceea ce numim etică smarta (derivat]). Școală de la Mimamsa este cea mai categoric] în ceea ce privește citirea rigid] a imperativelor scripturale. Consecință
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pe care ii numește Harijan (Oamenii Domnului) și blameaz] prejudec]țile și „relele sistemului de cast]”. Se putea crede c] Gandhi ar fi fost decis s] d]rame întreaga lor structur]. Pe termen lung ins], Gandhi este un ap]r]tor al structurii sociale varna, pornind de la premisa c]: 1) aceasta este diferit] de sistemul separatist al castei, 2) c] reprezint] o schem] inteligent] de delimitare a muncii, 3) c] este o lege a naturii, si, deci, o parte din dharma
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Motilal Banarsidass, 1962). Thakur, S.: Christian and Hindu Ethics (Londoon: George Allen&Unwin, 1969). 5 Etică budist] Padmasiri de Silva i. Introducere Prenumele lui Buddha a fost Siddhartha, iar numele de familie - Gotama. Țâț]l s]u a fost conduc]torul regatului Sakyas din nordul Indiei. În calitate de prinț al acestei regiuni în secolul al VI-lea î.Hr., Siddhartha a fost influențat de curentele de gandire ale vremii, de curente ascetice și vizionare, de mișc]ri filosofice de diverse orient]ri (materialism
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
practicarea virtuților și evitarea viciilor, practicarea meditației și dezvoltarea înțelepciunii. Prin intermediul C]r]rii în Opt Trepte omul are posibilitatea de a atinge idealul suprem de moral] a budismului. iii. Filosofia moral] a budismului În viziunea lui Buddha, elementul premerg]tor oric]rui sistem etic este conceptul filosofic de liber arbitru, în al doilea rând, distincția dintre bine și r]u, iar în al treilea rând, noțiunea de cauzalitate în raport cu acțiunea moral]. Cel de-al treilea aspect este în strâns] leg
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
r]nirea sau uciderea conștient] a animalelor. Discursurile prezint] patru teme relevante în ceea ce privește valorea acordat] vieții: sacrificiul animal, r]zboiul, agricultură și consumul de carne. Buddha nu a ezitat s] condamne atât practicarea sacrificiului animal, cât și pl]cerea van]torii. A ținut, de asemenea, s] sublinieze inutilitatea r]zboaielor. Le-a interzis c]lug]rilor s] se înroleze în armat], dar și s] lucreze p]mântul, întrucât ar fi putut pune în pericol viața insectelor. În ceea ce privește consumul de carne, a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
roluri culturale și s] le îndeplinim prin studierea modelelor existente în realitate și în literatur]. Modelele ne învăț] interpretarea muzicii sau a propriilor roluri. Societ]ții îi revine datoria de a ne oferi și de a identifica în mod corespunz]tor exemple de conduc]tori, îndrum]tori spirituali, p]rinți și fii. Pornind de la aceste modele vom ajunge și noi s] ne cunoaștem rolurile, mai ales c] dorința de integrare a acestora în propria persoan] reprezint] o tr]s]tur] ce
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
precise în materie de ren, acestea fiind ele însele supuse interpret]rii. De aceea, reprezint] un dat. Totuși abilit]țile interpretative pot fi îmbun]ț]țite prin înv]tare și practic], iar în lipsa lor codul tradițional nu poate funcționa corespunz]tor. Astfel, caracterul uman const] tocmai în abilitatea de adaptare a denumirilor, care presupune operarea diferențierilor de rigoare și transpunerea lor într-un context corespunz]tor. Codul trebuie perceput ca un program integrat. Pentru a accesa programul care conține termenul X
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
țite prin înv]tare și practic], iar în lipsa lor codul tradițional nu poate funcționa corespunz]tor. Astfel, caracterul uman const] tocmai în abilitatea de adaptare a denumirilor, care presupune operarea diferențierilor de rigoare și transpunerea lor într-un context corespunz]tor. Codul trebuie perceput ca un program integrat. Pentru a accesa programul care conține termenul X, este necesar] definirea acestuia că și X sau nonX. Toți termenii care se reg]sesc în cod trebuie adaptați; cu alte cuvinte, trebuie verificat] corectitudinea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
aparținând ordinii naturale a lucrurilor, se explic] preocuparea principal] a gânditorului pentru adaptarea denumirilor. „Dac] denumirile nu sunt adaptate... lucrurile nu pot fi îndeplinite... iar oamenii nu vor ști nici m]car cum s]-si miște mâinile sau picioarele.” Conduc]torul adapteaz] numele, atribuind oamenilor diverse poziții statutare. Cea mai mare parte din conținutul codului asociaz] acțiuni corespunz]toare unor persoane care îndeplinesc diverse roluri sociale - de p]rinte, frate, conduc]tor, preot etc. Denumirile vizeaz] în primul rând, rolurile sociale
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
car cum s]-si miște mâinile sau picioarele.” Conduc]torul adapteaz] numele, atribuind oamenilor diverse poziții statutare. Cea mai mare parte din conținutul codului asociaz] acțiuni corespunz]toare unor persoane care îndeplinesc diverse roluri sociale - de p]rinte, frate, conduc]tor, preot etc. Denumirile vizeaz] în primul rând, rolurile sociale ierarhice. Conduc]torul este cel care numește preoții. Restul oamenilor se vor conformă, folosind acel nume pentru a-și orienta comportamentul c]tre persoană care îndeplinește rolul respectiv. În mod similar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
atribuind oamenilor diverse poziții statutare. Cea mai mare parte din conținutul codului asociaz] acțiuni corespunz]toare unor persoane care îndeplinesc diverse roluri sociale - de p]rinte, frate, conduc]tor, preot etc. Denumirile vizeaz] în primul rând, rolurile sociale ierarhice. Conduc]torul este cel care numește preoții. Restul oamenilor se vor conformă, folosind acel nume pentru a-și orienta comportamentul c]tre persoană care îndeplinește rolul respectiv. În mod similar, Confucius a adus argumente în favoarea ideii conform c]reia identificarea statutului de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]