15,763 matches
-
propria fire. În plus, dificultățile de transpunere fiind mai speciale, S. răspunde provocării de a găsi echivalentul exact al cuvântului românesc și de a lucra cu răbdare de artizan muzicalitatea versului. Cele mai multe piese cuprinse în Paysages, dar și în Plomb, transpuse din G. Bacovia, relevă „inventivitatea și forță cu care se păstrează inventarul lexical al originalului, sporindu-i expresivitatea prin mici modificări de timp, persoana, substantivizări ale verbului etc.” (Mircea Anghelescu). Aceleași calități pot fi observate și în versiunile textelor lirice
SERRE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289645_a_290974]
-
consună pe alocuri cu Scrisoarea III a lui Mihai Eminescu. Verbul e congestionat, autorul, inventiv în imprecații, indignându-se, retoric, de fățărnicia clerului sau de nepăsarea tinerilor cu inimi bătrâne. Autodidact, S. cunoștea limbile greacă, turcă și franceză. Din franțuzește transpune Question économique des Principautés Danubiennes, lucrarea lui N. Bălcescu. A tradus, de asemenea, texte de Armand Lévy, Felice Orsini, Édouard Laboulaye. SCRIERI: Colecțiune de poezii scrise în esiliu, București, 1858; Catehism român și creștin, București, 1872; România și Mihai Viteazul
SERRURIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289646_a_290975]
-
Sunt, de asemenea, apreciați în articole omagiale domnitorul Constantin Brâncoveanu, Vasile Conta, Ion Pillat, I. Al. Brătescu-Voinești, Gib I. Mihăescu, Nicolae Paulescu ș.a. Radu Donici traduce Poveste tristă de Crăciun de F. M. Dostoievski și Răzbunătorul de A. P. Cehov, Caterina Radian transpune din Gabriele D’Annunzio și Luigi Pirandello, Vintilă Horia dă versiunea Fiul tatălui, după Giovanni Papini, George Vaida se oprește la poezia lui Paul Verlaine și tălmăcește Cântec de toamnă, iar George Fonea transpune Prefață de Paul Claudel. Semnificativ e
SFARMA-PIATRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289657_a_290986]
-
Răzbunătorul de A. P. Cehov, Caterina Radian transpune din Gabriele D’Annunzio și Luigi Pirandello, Vintilă Horia dă versiunea Fiul tatălui, după Giovanni Papini, George Vaida se oprește la poezia lui Paul Verlaine și tălmăcește Cântec de toamnă, iar George Fonea transpune Prefață de Paul Claudel. Semnificativ e că aici, în 1938, C. Postelnicu traduce Mein Kampf de Adolf Hitler. În ultimii ani de apariție S.-P. se situează în afara preocupărilor literare, dobândind un caracter doar informativ-publicistic. Gazeta mai cuprinde o cronică
SFARMA-PIATRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289657_a_290986]
-
relații cu mass-media la Filarmonica „Paul Constantinescu” din Ploiești. Prima carte, romanul Herbert, îi apare în 1988. Colaborează la „România literară”, „Luceafărul”, „Contrapunct”, „Apostrof”, „Caiete critice”, „Cronica”, „Literatorul” ș.a., semnând editoriale, eseuri, interviuri, versuri, analiză politică, traduceri, cronici literare. A transpus în limba română Râsul. Eseu asupra semnificației comicului de Henri Bergson (1990), texte ale unor autori din diasporă (Emil Cioran, Petru Popescu) ș.a. În romanul Herbert, urmat în 1992 de un roman-pamflet, Tratat asupra cozii, iar în 1998 de volumul
SICOIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289665_a_290994]
-
apoi șefa a secției de traduceri a Editurii Tineretului, unde promovează literatura de calitate. În urma reorganizării editoriale din 1969 e repartizata la Editură Ion Creangă. S. traduce cu precădere din limba rusă. Spirit intuitiv, cu un deosebit simt al limbii, transpune texte de diverse grade de dificultate, atentă la structurarea imaginii și atmosferei din original. Imaginația expresiva, un nuanțat gust estetic se articulează în echivalări ce refac sensul poeticii pe care traducătoarea o percepe și o respectă cu fidelitate, mai cu
SISMANIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289708_a_291037]
-
cu membrii Astrei. Se întoarce la Cernăuți după 1870, funcționând ca profesor principal la Institutul Pedagogic din localitate. Activitatea de traducător a lui S.-S. se concentrează inițial asupra narațiunilor populare. Impresionat de bogăția și varietatea repertoriului folcloric bucovinean, el transpune patruzeci și opt de povești populare. Culegerea Romänische Märchen aus der Bukowina, inclusă în „Zeitschrift für deutsche Mythologie und Sittenkunde” (1853, 1855) și în „Czernowitzer Zeitung” (1881, 1883), cuprinde basme, povești propriu-zise, povești cu animale, prezente și în colecțiile lui
SIMIGINOWICZ-STAUFE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289680_a_291009]
-
metricii. Este demnă de menționat strădania de a-i convinge pe cititorii săi de forma artistică remarcabilă a prozodiei populare românești. De altfel, în același an cartea ajunge la o a doua ediție. Fidel preocupărilor pentru folclorul românesc, S.-S. transpune în proză legenda mănăstirii Argeș - Der Klosterbau zu Argesch. Erzählung aus dem romänischen Volksleben (1870). Traduce și din folclorul altor naționalități: Ruthenische Sagen und Märchen aus der Bukovina (în „Czernowitzer Zeitung”, 1880), Ruthenische Märchen (în „Bukowiner Hauskalender”, 1882), Volkslieder der
SIMIGINOWICZ-STAUFE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289680_a_291009]
-
cele mai reușite se dovedesc acelea incluse în volumul Don Juan apocalipticul (1984), marcând o direcție distinctă în teatrul românesc postbelic. Autorul cultivă cu precădere drama parabolică, sprijinită de schelăria subtilă a speculației, pornind de la pretexte istorice, cazurile grotesc-ambigue fiind transpuse în haina derutantă a tragediei cinice sau a farsei atroce. În centru se află analiza sistemelor politice opresive și a figurii tiranului, de unde și articularea parabolelor în jurul topoilor închiderii. Metaforele recluziunii forțate antrenează o întreagă ambianță a claustrofobiei: de la obsesia
SEVER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289652_a_290981]
-
viitoare”, „Revista poporului”, „Românul”, „Tribuna, „Universul”, „Școala română” ș.a., semnând Smara, dar și Smaranda Gârbea, Smaranda Garbiniu, Frusinica, Baba Vișa ș.a. Publică numeroase volume, cuprinzând proză (nuvelă, roman, jurnal de călătorie, povești pentru copii), versuri și teatru. S. și-a transpus pledoariile feministe în romane „educative”, burdușite de situații dilatate și teziste - Fata tatii (1912), Băiatul mamei (1917), Domnul Bădină (1931). În proza scurtă - Novele (1890), Dumitrițe brumate (1937) - domină idilismul rural și sentimentalismul. Compasiunea pentru cei umiliți și nefericiți e
SMARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289730_a_291059]
-
În alte schițe și nuvele S.-A. înfățișează sugestiv bălțile Dunării și peisajul arid al Bărăganului, dezastrele naturale din lumea satelor, incendiile devastatoare (La arie), seceta (Ape mari). Aceste descrieri - observă Tudor Vianu - se caracterizează prin „preciziunea imaginei”, natura fiind transpusă frecvent „cu simplitate sugestivă, fără comparații și epitete”, într-un stil de remarcabilă concretețe. SCRIERI: Scrisori către plugari, București, 1901; Drum și popas, București, 1904; În urma plugului, București, 1905; Două neamuri, București, 1906; Pe drumul Bărăganului, București, 1908; Ape mari
SANDU-ALDEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289464_a_290793]
-
1912 și octombrie 1913. Din comitetul de redacție fac parte frații Alexandru A. Naum și Teodor A. Naum, precum și Eugen Boureanul. Cu un accentuat caracter de valorizare a literaturii greco-romane, publicația înscrie în sumar numeroase traduceri. Astfel,Teodor A. Naum transpune din Idilele lui Teocrit (Vrăjitoarea, Trebuie să bei, Căprarul sau Amarilis ș.a.) sau din Anacreon (Unui greier, Femeilor ș.a.). Tălmăciri din Shakespeare semnează State Dragomir (fragmente din Othelo), versiuni din Victor Hugo și din Giosuè Carducci dau cei doi frați
SANZIANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289475_a_290804]
-
Titivillus, prezintă romanul Climats de André Maurois și traducerea din Giovanni Papini realizată de Alexandru Marcu (Viața lui Iisus). N. N. Crețu se referă la actualitatea liricii lui Francesco Petrarca. Liviu Andrei tălmăcește Tabloul de Jerome K. Jerome, iar Julieta Lupașcu-Blazianu transpune un fragment, O dramă pe mare, din Arkadi Avercenko. Câteva pagini din romanul intitulat Fântâna cu chipuri publică N. Davidescu. Critica este prezentă cu numeroase articole de direcție, chiar din numărul inaugural, unde C. Rădulescu-Motru, în textul intitulat Încotro merge
SAPTAMANA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289481_a_290810]
-
dă fragmente dintr-un proiectat roman Loria, dar care va fi editat abia în 1934, sub titlul Iubita din Paris. Traducerile sunt, de asemenea, orientate spre promovarea literaturii simboliste: din Émile Verhaeren tălmăcește G. Răceanu poemul Căldură, iar Iosif Bercovici transpune Fecioare pătimașe, Barbu Solacolu și Al. Westfried (care semnează V. Sandu) dau versiuni la poeziile Năzuințe și Cântecul IX de Maurice Maeterlinck, Emanoil Cerbu (sub pseudonimul Mircea Cerbul) tălmăcește din Albert Samain, iar Alexandru Munteanu din Walt Whitman. M.Ș
SARBATOAREA EROILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289491_a_290820]
-
Șerbănescu. Schițele și povestirile, în cea mai mare parte retipăriri, aparțin lui I. L. Caragiale, A. I. Odobescu, Ion Ghica. În afara unor tălmăciri din scrierile unor foiletoniști străini cu totul obscuri, S. a publicat o bună parte din cugetările lui Giacomo Leopardi, transpuse cu oarecare îndemânare, precum și fragmente din scrierile lui Edmondo De Amicis, Paolo Mantegazza, Ernest Renan, Jean Richepin, Guy de Maupassant. D.M.
SCANTEIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289535_a_290864]
-
un moralizator deghizat, în cel de-al doilea, Alcătuirile d. Ioan Sirbu (1852), care cuprinde tălmăciri și încercări originale, o asemenea înclinație este evidentă. E mai puțin apropiat, ca preferințe, de M. I. Lermontov sau de A. S. Pușkin (din care transpune, totuși, Florile cele târzie), modelul său fiind G. R. Derjavin (din care prelucrează poezii ca Visul sau Cătră moarte). O altă trăsătură, în afară de didacticism, este decepționismul, de sorginte livrescă, dar ținând probabil și de o predispoziție temperamentală. Cuvinte mari, ca
SARBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289492_a_290821]
-
frați mai mari, bunici, alte rude sau alte persoane): jocurile; activitatea în familie. 3. Copilul și realitatea Lumea sufletească a copilului are particularitățile ei, prin care se deosebește de lumea sufletească a adultului. Adulții se înșală adesea atunci când încearcă să transpună asupra copiilor propria lor mentalitate, în loc să facă efortul de a înțelege mentalitatea acestora. Copilul trăiește într-o lume de miracole, în care totul este însuflețit. El se obișnuiește treptat cu realitatea, pe care și-o însușește printr-un dublu proces
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
în decursul istoriei umanității și aspecte practice, de factură experimentală, care urmăresc să ofere „soluții” problemelor anterior menționate. Deși aparent diferite și învăluite de o atmosferă de seriozitate și probitate științifică, aceste experimente nu sunt altceva decât încercarea de a transpune în practică, de a demonstra că este posibil să se obțină ceea ce aspiră și visează umanitatea în sfera imaginarului colectiv: prelungirea vieții, suprimarea bătrâneții și învingerea bolilor. Toate aceste încercări experimentale, în marea lor majoritate serios fundamentate științific, au însă
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
profundă a scopurilor activității sale. Activitățile de învățare se construiesc prin corelarea obiectivelor de referință la conținuturi și presupun orientarea către un anumit scop, redat prin tema activității. În momentul propunerii lor spre rezolvare elevilor, activitățile de învățare vor fi transpuse într-o anumită formă de comunicare inteligibilă nivelului de vârstă. În proiectul unității de învățare, profesorul va alătura fiecărei activități de învățare acele resurse pe care le consideră necesare pentru conceperea strategiei și realizarea demersului didactic. Resursele cuprind acele elemente
Proiectarea Didactica Informatica by Ariadna-Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/370_a_588]
-
profundă a scopurilor activității sale. Activitățile de învățare se construiesc prin corelarea obiectivelor de referință la conținuturi și presupun orientarea către un anumit scop, redat prin tema activității. În momentul propunerii lor spre rezolvare elevilor, activitățile de învățare vor fi transpuse într-o anumită formă de comunicare inteligibilă nivelului de vârstă. În proiectul unității de învățare, profesorul va alătura fiecărei activități de învățare acele resurse pe care le consideră necesare pentru conceperea strategiei și realizarea demersului didactic. Resursele cuprind acele elemente
Proiectarea didactică by Ariadna Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/371_a_1366]
-
“A fi profesor înseamnă nu doar a poseda cunoștințe științifice de specialitate, ci a avea și capacitatea de a le transpune și traduce didactic, adică posibilitatea de a ști ce, cât, cum și cui ofer”. Comentariu: Dobândirea unei diplome de licență întro specialitate sau alta, nu oferă garanția că persoana respectivă este pe deplin competentă să lucreze cu grupuri de indivizi
PSIHOPEDAGOGIA COMUNICĂRII. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Rotenstain Solo () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_908]
-
lipsite de creativitate se află în permanentă opoziție cu libertatea elevilor și-i consideră pe copii ca fiind simple obiecte. Ce trebuie făcut în ideea de a obține mai facile și mai multe succese la învățătură? Să fim creativi, să transpunem lecțiile în cadrul vieții reale, să folosim lecția modernă care cere implicare și angajare din partea copiilor dar și a cadrelor didactice, să folosim metode activ - participative în predarea lecției, să fim mai riguroși la selectarea informației, să utilizăm mijloace de învățământ
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL GHID EDUCATIONAL. In: CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL:GHID EDUCATIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Science/480_a_848]
-
prin mișcarea buzelor (ca atunci când sunt pronunțate cuvintele); Scrierea pe o tablă a celor mai uzuale cuvinte, care vor fi arătate cu un indicator la nevoie; Folosirea unui laptop sau a unui telefon mobil pentru a tasta mesajul (poate fi transpus pe un ecran, printat sau citit cu voce tare de către altcineva); Folosirea unui clopoțel pentru a chema pe cineva. RECONSTRUCȚIILE ORALE Mulți pacienți diagnosticați cu cancere orale (sau ale capului și gâtului) urmează tratamentul chirurgical de îndepărtare a masei canceroase
CANCERUL CAVITĂŢII ORALE GHID PENTRU PACIENŢI by DANIELA TRANDAFIR , VIOLETA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/414_a_861]
-
din partea examinatorului pentru a și elabora răspunsurile; în unele cazuri nu pot proba profunzimea cunoștințelor dobândite; examinările scrise sunt mai costisitoare pentru că de multe ori implică 2-3 examinatori. Probele practice sunt modalități prin intermediul cărora elevii trebuie să demonstreze că pot transpune în practică anumite cunoștințe, că le pot obiectiva în diverse obiecte, instrumente, unelte etc. Aceste examinări sunt mai des întâlnite la educație fizică, la lucrările de laborator, în lucrările de ateliere. Avantajul acestei metode este că oferă elevului posibilitatea de
Evaluarea procesului de învăţare. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Benza Aurel () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1136]
-
de activitate.” Micul dicționar enciclopedic dă conceptului de performanță o interpretare similară, identificându-l pe acesta cu „un rezultat prestigios obținut de un sportiv sau de o echipă” și respectiv, cu „o realizare deosebită într-un domeniu de activitate practică”. Transpus în domeniul gestiunii firmei, conceptul de performanță are semnificația unei „bune reușite” sau a unui „succes”, atât în plan general, cât și pe domenii specifice de activitate ale societății comerciale (comercial, tehnic, financiar, social). Poate fi definit și cuantificat cu ajutorul
BILANŢUL CONTABIL şi reuşita economică by Gabriela IGNAT, Doina COJOC () [Corola-publishinghouse/Science/396_a_736]