4,948 matches
-
să-l motiveze suficient. Așadar, când studiem motivația economică, trebuie să avem în vedere cauza care a determinat-o, valoarea și ponderea ei în ansamblul celorlalte categorii de motivații. Pentru aceasta, un rol deosebit de important îl joacă cunoașterea evantaiului de trebuințe pe care stimulii materiali-bănești l-ar putea satisface. Din categoria acestora fac parte trebuințele organice, cele materiale, o parte din cele spiritual-culturale. Unii autori consideră că banii satisfac și nevoia de putere, prestigiu și poziție socială. Rămân însă suficient de
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
cauza care a determinat-o, valoarea și ponderea ei în ansamblul celorlalte categorii de motivații. Pentru aceasta, un rol deosebit de important îl joacă cunoașterea evantaiului de trebuințe pe care stimulii materiali-bănești l-ar putea satisface. Din categoria acestora fac parte trebuințele organice, cele materiale, o parte din cele spiritual-culturale. Unii autori consideră că banii satisfac și nevoia de putere, prestigiu și poziție socială. Rămân însă suficient de multe alte trebuințe care nu pot fi satisfăcute prin intermediul banilor. Motivația profesională Tipul de
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
stimulii materiali-bănești l-ar putea satisface. Din categoria acestora fac parte trebuințele organice, cele materiale, o parte din cele spiritual-culturale. Unii autori consideră că banii satisfac și nevoia de putere, prestigiu și poziție socială. Rămân însă suficient de multe alte trebuințe care nu pot fi satisfăcute prin intermediul banilor. Motivația profesională Tipul de motivație pe care îl avem în vedere are ca sursă stimulatoare sau evocatoare situația de muncă − mai exact spus, însăși munca. Ea apare din raportarea omului la munca sa
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
sau evocatoare situația de muncă − mai exact spus, însăși munca. Ea apare din raportarea omului la munca sa, la particularitățile ei de desfășurare. Dacă în motivația economică activitatea constituia doar un mijloc pentru obținerea unor stimuli capabili să satisfacă anumite trebuințe, de data aceasta activitatea reprezintă un scop în sine. Doi autori americani, Deci și Ryan, bine cunoscuți pentru studiile și cercetările lor referitoare la motivație cu privire la motivația intrinsecă, își începeau capitolul 11 dintr-o carte publicată împreună cu următoarele cuvinte: # Majoritatea
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
din importanță în spiritul muncitorului, acesta detașându-se din ce în ce mai mult de necesitățile materiale, în timp ce funcțiile sociale și psihologice își sporesc importanța, deoarece omul tinde tot mai mult să trăiască în ordinea libertății, a gândirii și chiar a spiritualității. # Răspunzând unor trebuințe de supraviețuire, de colaborare și de creație, munca hrănește corpul, susține societatea și dezvoltă persoana (Jaccard, 1966 p. 48). # Evident că în virtutea acestor funcții munca devine o sursă motivațională inepuizabilă. Problema care se ridică este următoarea: Ce aspecte ale muncii
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
fi nevoia de realizare și autorealizare. Omul se apreciază pe sine nu doar așa cum este și cum ar vrea să fie − el nu se mulțumește cu realizările actuale, ci tinde spre altele mult mai înalte și semnificative, deoarece alături de alte trebuințe el este animat și impulsionat și de aceea de realizare și autorealizare. Această trebuință își găsește împlinirea, după părerea noastră, tocmai în activitate, în muncă. Numai munca este capabilă să ofere omului prilejul realizării dorințelor, idealurilor, aspirațiilor - mai mult, ea
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
este și cum ar vrea să fie − el nu se mulțumește cu realizările actuale, ci tinde spre altele mult mai înalte și semnificative, deoarece alături de alte trebuințe el este animat și impulsionat și de aceea de realizare și autorealizare. Această trebuință își găsește împlinirea, după părerea noastră, tocmai în activitate, în muncă. Numai munca este capabilă să ofere omului prilejul realizării dorințelor, idealurilor, aspirațiilor - mai mult, ea îi va permite să se realizeze pe sine ca om, ca personalitate. Este vorba
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
interesați prea mult de ea - ca urmare, rolul său motivator se diminuează foarte mult; la alții, atât realizarea normală, cât și cea deosebită au o semnificație aparte, fapt ce contribuie la motivarea puternică a comportamentului. În primele două cazuri, satisfacerea trebuinței de realizare trebuie însoțită de suplimentarea ei prin îndemnuri, răsplătire, recompensă etc. În al treilea caz, realizarea devine un scop în sine - ea reprezintă o recompensă suficient de mare pentru a produce o satisfacție deosebită. Nevoia de realizare a omului
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
ce pot fi puse în funcție atât de caracteristicile psihoindividuale ale membrilor grupului, cât și de altele specifice grupului din care fac parte. Printre acestea enumerăm: natura interacțiunii (formală sau informală) - funcțională (necesitată de particularitățile muncii) sau psihologică (necesitată de trebuințele subiective ale individului); valoarea pe care o dețin relațiile pentru cei care intră în interacțiune (pozitivă sau negativă, bună sau proastă); sensul manifestării interacțiunilor (unilateral sau bilateral); similaritatea atitudinal-comportamentală a partenerilor (cei care se „întâlnesc” în atitudinile lor vor manifesta
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Nu vrem să intrăm în prea multe detalii. În general, prin motivație se desemnează starea internă de necesitate a organismului care orientează și dirijează comportamentul în direcția satisfacerii și, deci, a înlăturării ei. Este vorba așadar de o serie de trebuințe, tendințe, dorințe, porniri care mobilizează, dinamizează și determină în ultimă instanță organismul să desfășoare astfel de comportamente care să ducă la satisfacerea lor adecvată. Totodată, starea de necesitate de care vorbim, deci starea motivațională, nu numai că stimuleză, dinamizează organismul
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
comutare etc. Comportamentul motivat are o desfășurare procesuală. Frőhlich considera că el ar putea fi reprezentat ca un ciclu în trei faze: a) semnalarea motivului; b) punerea în acțiune a comportamentelor în vederea satisfacerii; c) atingerea scopului. De exemplu, semnalarea unei trebuințe (cum ar fi foamea) declanșează căutarea (investigarea locurilor unde este de așteptat să găsim hrana), pentru ca, în final, consumul hranei să conducă la satisfacerea trebuinței. În caz de eșec sau în situațiile în care trebuința se manifestă din nou, ciclul
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
b) punerea în acțiune a comportamentelor în vederea satisfacerii; c) atingerea scopului. De exemplu, semnalarea unei trebuințe (cum ar fi foamea) declanșează căutarea (investigarea locurilor unde este de așteptat să găsim hrana), pentru ca, în final, consumul hranei să conducă la satisfacerea trebuinței. În caz de eșec sau în situațiile în care trebuința se manifestă din nou, ciclul se reia. Când trebuințele apar, iar satisfacerea este doar schițată, dar neatinsă, se instituie o stare tensională tipică conduitelor neterminate (Frőhlich, 1997, p. 262) Desprindem
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
scopului. De exemplu, semnalarea unei trebuințe (cum ar fi foamea) declanșează căutarea (investigarea locurilor unde este de așteptat să găsim hrana), pentru ca, în final, consumul hranei să conducă la satisfacerea trebuinței. În caz de eșec sau în situațiile în care trebuința se manifestă din nou, ciclul se reia. Când trebuințele apar, iar satisfacerea este doar schițată, dar neatinsă, se instituie o stare tensională tipică conduitelor neterminate (Frőhlich, 1997, p. 262) Desprindem trei semnificații ale comportamentului motivat: 1) el are funcții adaptative
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
foamea) declanșează căutarea (investigarea locurilor unde este de așteptat să găsim hrana), pentru ca, în final, consumul hranei să conducă la satisfacerea trebuinței. În caz de eșec sau în situațiile în care trebuința se manifestă din nou, ciclul se reia. Când trebuințele apar, iar satisfacerea este doar schițată, dar neatinsă, se instituie o stare tensională tipică conduitelor neterminate (Frőhlich, 1997, p. 262) Desprindem trei semnificații ale comportamentului motivat: 1) el are funcții adaptative, deoarece îl ajută pe individ să se adapteze solicitărilor
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
treilea rând, complexitatea fenomenelor motivaționale provine și din diferențele enorme ce există între indivizi nu numai pe direcția naturii și structurii motivației, ci și pe cea a funcționalității ei concrete, a modalităților de satisfacere a ei. La unii oameni, satisfacerea trebuințelor este însoțită de stingerea lor, în timp ce la alții trebuința satisfăcută duce la apariția altora de același tip sau de alte tipuri. De exemplu, un om poate fi satisfăcut pentru că a fost avansat și rămâne multă vreme pe postul respectiv fără
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
enorme ce există între indivizi nu numai pe direcția naturii și structurii motivației, ci și pe cea a funcționalității ei concrete, a modalităților de satisfacere a ei. La unii oameni, satisfacerea trebuințelor este însoțită de stingerea lor, în timp ce la alții trebuința satisfăcută duce la apariția altora de același tip sau de alte tipuri. De exemplu, un om poate fi satisfăcut pentru că a fost avansat și rămâne multă vreme pe postul respectiv fără a-și manifesta o nouă trebuință de acest fel
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
în timp ce la alții trebuința satisfăcută duce la apariția altora de același tip sau de alte tipuri. De exemplu, un om poate fi satisfăcut pentru că a fost avansat și rămâne multă vreme pe postul respectiv fără a-și manifesta o nouă trebuință de acest fel, în timp ce un altul, deși satisfăcut de avansare, tinde imediat spre un alt post sau spre obținerea altor tipuri de satisfacții cum ar fi stima, prețuirea etc. El poate depinde însă și de particularitățile sau chiar de natura
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
în timp ce un altul, deși satisfăcut de avansare, tinde imediat spre un alt post sau spre obținerea altor tipuri de satisfacții cum ar fi stima, prețuirea etc. El poate depinde însă și de particularitățile sau chiar de natura motivului. Astfel, unele trebuințe (îndeosebi cele biologice) odată satisfăcute, au tendința de a se stinge temporar, în timp ce altele (îndeosebi cele sociale) care, de regulă, nu pot fi satisfăcute în întregime, rămânând încă aspecte nerealizate din ele, capătă noi valențe motivaționale. Acest fapt ne atrage
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
fără considerarea în suficientă măsură a particularităților proprii comportamentelor organizaționale, nici rezultatele n-au fost prea încurajatoare. Vom vedea ceva mai departe că așa s-a întâmplat cu teoria holist-umanistă elaborată de Maslow. Dat fiind faptul că celebra „piramidă a trebuințelor” a lui Maslow era simplă, logică și ușor de înțeles, a fost repede îmbrățișată de manageri în speranța că aceasta i-ar putea ajuta să-și motiveze mai bine subordonații. Din păcate însă, teoria lui Maslow, în forma în care
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
permite ca foarte curând ea să capete în ochii muncitorilor o valoare marginală, devenind aproape nulă; 3) faptul că o producție mare ar putea depăși nevoile pieței și ar duce, implicit, la concedieri temporare sau definitive. Se reactualizează o nouă trebuință, cea de securitate, de muncă și câștiguri constante, ceea ce îi face pe muncitori să conștientizeze faptul că primele la randament constituie pentru ei o „afacere proastă”. Ca urmare, ei găsesc modalități de frânare a producției. Iată deci cum alături de nevoia
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
îi face pe muncitori să conștientizeze faptul că primele la randament constituie pentru ei o „afacere proastă”. Ca urmare, ei găsesc modalități de frânare a producției. Iată deci cum alături de nevoia de bani intră în acțiune și alte tipuri de trebuințe de care Taylor făcuse total abstracție. Apariția acestor noi tipuri de motivații, generate de evoluția relațiilor dintre muncă și capital, deci dintre muncitor și capitalist, a dus la nașterea unor conflicte. Patronii doreau să mărescă normele pentru a nu plăti
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
ridicat al nevoii de realizare, trebuie să-și asume riscul costurilor crescute ale programului formativ, cu speranța că ele vor fi recuperate ca urmare a beneficiilor obținute în urma implementării acestor programe. Teorii de conținut bazate pe nevoi ierarhizate Teoria „piramidei trebuințelor” Arătam într-un paragraf anterior că multă vreme s-a recurs, mai ales în America, la elaborarea unor teorii ale motivației bazate pe liste și inventare de nevoi. O asemenea manieră de abordare a motivației a fost vehement criticată de
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
or, fenomenele motivaționale sunt intime, dinamice, fluctuante. Așadar, dacă teoria lui Taylor despre motivație păcătuia prin emiterea unor prezumții simplificate despre natura umană, nefondate științific și, deci, prin absolutizarea doar a unui tip de motiv, teoriile bazate pe liste de trebuințe și motive păcătuiesc prin caracterul lor eclectic, prin încercarea de cuprindere neselectivă și neargumentată a cât mai multor motive între care nu se stabilesc nici corelații, nici predominanța unora asupra altora. În aceste condiții, Maslow propune propria sa teorie asupra
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
neselectivă și neargumentată a cât mai multor motive între care nu se stabilesc nici corelații, nici predominanța unora asupra altora. În aceste condiții, Maslow propune propria sa teorie asupra motivației umane, cunoscută în literatura de specialitate sub denumirea de „piramida trebuințelor”. În esență, Maslow considera că omul, în conduitele și comportamentele sale, este stimulat și susținut de cinci categorii fundamentale de trebuințe: trebuințe fiziologice (hrană, apă, oxigen, sex), a căror satisfacere asigurá supraviețuirea; trebuințe de siguranță (securitate, adăpost, de a fi
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
aceste condiții, Maslow propune propria sa teorie asupra motivației umane, cunoscută în literatura de specialitate sub denumirea de „piramida trebuințelor”. În esență, Maslow considera că omul, în conduitele și comportamentele sale, este stimulat și susținut de cinci categorii fundamentale de trebuințe: trebuințe fiziologice (hrană, apă, oxigen, sex), a căror satisfacere asigurá supraviețuirea; trebuințe de siguranță (securitate, adăpost, de a fi protejat de toate amenințările și pericolele, de a trăi într-un mediu structurat, ordonat, previzibil); trebuințe de afiliere (de apartenență la
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]