40,073 matches
-
scriitorului. Acțiunea captivează prin lirismul seducției sincere, prin suspansul alert, cinematografic al schimbărilor de situații astfel încât, sub presiunea pulsației lor, se produce o dilatare sau o comprimare a factorului temporal, gândit să gliseze liber, la impulsul argumentului epic, între prezent, trecutul apropiat sau mai îndepărtat și un viitor din ce în ce mai deductibil.Similitudinea cu procedeul dispersiilor motivice, a variațiilor tonale surpriză, operate de găndirea muzicală, este uimitoare. Mihail Diaconescu construiește un discurs cu o structură simfonică fără echivoc atunci când
DE LA CUV?NT LA SUNET ?I DE LA SUNET LA CUV?NT ?N ROMANUL NOP?I ?I NELINI?TI DE MIHAIL DIACONESCU by Elena Agapia Rot?rescu () [Corola-journal/Journalistic/84201_a_85526]
-
de la istorica sa primă apariție pe o scenă românească, în 1991, la Ateneul Român, e fără precedent și fără egal. Prin Concursul și Festivalul Internațional de Canto Hariclea Darclée, Mariana Nicolesco a readus în conștiința națională o mare glorie a trecutului și a generat de 18 ani încoace o adevărată școală de canto de cel mai înalt nivel mondial, la care s-au format și afirmat până acum peste 2000 de tineri artiști din România și din 47 de alte țări
Mariana Nicolesco și deceniul renașterii liedului românesc by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/84212_a_85537]
-
militare reunite într-o desfășurare de forțe aflate sub bagheta - organizatorică și regizorală a - colonelului Petrea Gogu, „inițiatorul și managerul singurului festival internațional de gen din România”. Cultura în acest oraș a fost o vocație, amintindu-ne de instituții ale trecutului (precum Filarmonica) sau cele ale prezentului: Teatrul „M. Filotti”, Muzeul de Istorie, casele memoriale „P. Istrati”, „Nică Petre”, „Perpessicius”, la care se adaugă numele glorioase care au aureolat această urbe de la părțile Orientului: Panait Istrati, Nae Ionescu, Mihail Sebastian
Muzica militar? by Ioan Golcea () [Corola-journal/Journalistic/84217_a_85542]
-
de 4/4. mai spunea că totul se poate învăța în muzică afară de ritm, cu care trebue să te naști. Tonul lui preferat era do major. Probabil fiind că era foarte des întrebuințat de Beethoven. Despre prietenii lui muzicanți din trecut îmi amintesc doar de două nume: Caudella și Wachmann. Despre cel din urmă vorbea cu mare admirație și spunea că învățase multe de la el. Îl cunoscuse la Maiorescu în casă, dar îl vizita deseori la el și se împrietenise și
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]
-
sub toate formele: găluște, supe, pureuri, garnituri, în fine văd tot roș din pricina lor. Vinul este o raritate și foarte scump, așa că mă mulțumesc a consuma sifon, ca toată lumea. Orașul Varșovia are un „ce” aristocratic, mai mult, bine înțeles, al trecutului. Plin de castele străvechi, biserici și catedrale înegrite de vremuri și poduri pe sub care trece apa Vistulei, un râu mare cu valuri neastâmpărate. Gara principală, o deziluzie, mă așteaptam la o gară de proporții mari, când colo este cu un
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
ținută plină de majestate, însă ochii triști. Printre mosafiri se află și doamna Veturia Goga, soția marelui nostru poet. Cu melancolie îmi vorbește despre muzică, despre minunatele lieduri de pildă: Meine Liebe ist grün, de Brahms, cu care repurtase în trecutul ei de cântăreață mari succese. Apropiindu-mă după aceasta de exregina Elisabeta a Greciei, sunt întrebată despre subiectul conversației mele cu Veturia Goga. Spun despre ce a fost vorba, la care regina Elisabeta adaugă cu mult spirit: “Ja, aber Sie
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
pianistice, care mai ales în Sonata F moll de Brahms atingeau sublimul. O mare revelație pentru publicul românesc, a fost opera de mare anvergură și de perfect stil moldovenesc, Alexandru Lăpușneanu de Alex. Zirra. Cred că am mai amintit în trecut despre acest compozitor moldovean ca unul dintre prea puțini ai noștri, care a scris muzică pur românească. Totodată era profesor de armonie și compoziție la Conservatorul din Iași și a format o adevărată pleiadă de tinere talente. Ca interpreți principali
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
câteva zile sosi împreună cu fiicele soțului său, Silvia și Monica. Comuna noastră fiind ferită de bombardamentele americane, ne mai liniștirăm cu toții. Eu lucram mult pe micul meu pian Mannborg, care mi-era drag prin forma lui sobră amintea clavicordul din trecut. De altfel, se și numea “Pianochord”. Lucram cu frenezie mai ales la Humoreasca de Schumann, care mi se potrivea de minune, însă cu toată dificultatea atât tehnică cât și interpretativă, am izbutit s-o cânt perfect. Din când în când
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
în noua formulă Pact. Piesa “Ploaia care cade” este una dintre cele mai recente producții semnate de noi, o piesă care sperăm să vă surprindă, fiind diferită de trendul muzical actual” a declarat Leo. Cei doi au mai colaborat în trecut atât în formația Compact, cât și în Schimbul 3. Ordean a compus unele dintre cele mai mari hituri Compact, cântate de Leo pe albumele “Cine ești tu oare?” și “Mă voi întoarce”. Ordean a mai activat și în formațiile Stereo, Riff
Forma?iile noastre by Dorin MANEA () [Corola-journal/Journalistic/84253_a_85578]
-
încă o dată ideea călinesciană că, în secolul XX, opțiunea tradiționalistă a poeziei e o formă de modernism. Polemizând cu sămănătorismul și naționalismul redeșteptat în timpul celui de-al doilea război, gruparea cerchistă se revendică de la o tradiție mai profundă, îndepărtată în trecut și, pe cât se poate, fără legătură imediată cu prezentul și conjuncturile politice. Esențializarea tradiției înseamnă pentru cerchiști valorificarea unor elemente filosofice și culturale din romantismul german, combinat cu spiritul faustic goethean. În cultura română, cerchiștii căutau o tradiție de dinainte de
Tradiția cerchistă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8423_a_9748]
-
renunță a se mai amuza și se lasă cuprins de întristare, pe alocuri de dezgust față de atitudinea lunecoasă a personajelor. Tiparul împrumută unele accente expresioniste... Și așa se țese un spectacol plin de șarm, cu o scenografie agreabilă care îmbină trecutul cu prezentul și cu o regie care generează asimilarea lui independentă de text. Este un act postmodern, implicit relativizant, care îl poate introduce pe Caragiale în conștiința unui public fără apartenență precisă, ceea ce poate fi până la un punct un lucru
O scrisoare pierdută... by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84258_a_85583]
-
BAND (Rodica Gondiu - esraj, baș, voce, Adrian Fundescu - pian & synth, Laurențiu Gondiu - compoziții, chitară, voce) creează o sonoritate proprie în care locul principal îl ocupă esrajul indian (unic pe scenă românească). Muzica lor reprezintă o punte, o legătură mistica între trecut și prezent. După ce timp de câțiva ani s-a dedicat scenei Teatrului de Opereta din București, JORGE revine în muzică dance și lansează single-ul “Geamantan”, alături de Pavel Stratan. Compus de Marius Moga împreună cu Jorge, “Geamantan” este un single electrizant
Flash by Mihai ANTON () [Corola-journal/Journalistic/84248_a_85573]
-
lui Constantin Drăghici. L-au felicitat la telefon Sergiu Cioiu, Gheorghe Turda, Cristian Popescu, Francisc Reiter, rude ale Olimpiei și alți admiratori. Maestrul ne-a arătat poze cu mama sa în Parcul Carol, cu tatăl său... îi este dor de trecut, mulți apropiați ai lui au plecat... Alexandru Jula îl sunase înainte cu o zi, alți colegi au uitat să îi „caute” numărul de telefon... Maestrul nu înțelege egoismul multora, lipsa lor de recunoștință și are ceva nume care îi datorează
Constantin Dr?ghici by Ioana SANDU () [Corola-journal/Journalistic/84320_a_85645]
-
înnoit, cu săli nou mobilate și cu piane noi înnobilate. Poate nu întâmplător, ideea de bază a concertului - paralela dintre vechi și nou - se oglindește și în evoluția acestei școli de tradiție care la rândul său realizează o punte între trecut și viitor.
Vremea colindelor rom?ne?ti by Iliana VELESCU () [Corola-journal/Journalistic/84308_a_85633]
-
sunt însetați de sânge, săvârșind crime abominabile. Iată, spre pildă, asasinatele de la Jilava: Legionari care lucrau la dezgroparea "sfintelor oseminte ale Căpitanului, Nicadorilor și Decemvirilor au pătruns în închisoare și au ucis 72 de persoane, foști miniștri și demnitari din trecut." Vestea a produs consternare în tot orașul. Oamenii "par înspăimântați și buimăciți, ca și cum o mare primejdie i-ar amenința". Pericle Martinescu, el însuși înmărmurit, ajunge la concluzia că "Familia Codreanu a fost o familie sinistră pentru neamul românesc". "Deveniți notorii
Anii 1940 în pagini de jurnal by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8427_a_9752]
-
O legendă a divertismentului muzical Octavian URSULESCU Vorbind despre Titus Munteanu la trecut e ca și cum aș face-o despre mine, pentru că mai bine de 25 de ani am fost umăr lângă umăr la festivalul de la Mamaia, la atâtea emisiuni muzicale ale TVR, la „Steaua fără nume”, „Șlagăre în devenire”, „Meridianele
O legend? a divertismentului muzical by Octavian URSULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84311_a_85636]
-
destinul a organizat odată sub constrângerea împrejurărilor. Ea seamănă cu o oglindă care, după ce a primit imaginile obiectelor și fenomenelor înconjurătoare, capătă viață și le dispune într-o nouă ordine și o nouă consistență. Cu suavitate și curtoazie memoria caligrafiază trecutul, dovedindu-se un fidel curtean al fiecăruia dintre noi. Absența memoriei ar face din trecut o prăpastie fără fund, un abis de ne umplut. La rândul ei, imaginația pare a fi deopotrivă mama speranței și a iluziei. Ca un ochi
Cauz?, efect by Liviu D?NCEANU () [Corola-journal/Journalistic/84379_a_85704]
-
că cele două marionete avariate de vârstă și boală ce-și pierd suflul din te miri ce, doi străini care au totuși ceva în comun, lasă în urma lor un parfum de inefabilă elegie și solitudine. Desigur, nu lipsesc întoarcerile în trecut, mărturisirile, suspiciunile biunivoce, meditația despre relația naratoarei cu timpul și cu boala, și nici tresăririle și remușcările bărbatului, mai ales atunci când află de ce natură este suferința femeii, explicându-și desele ei retrageri în sine alternând cu momente de exaltare și
Un bărbat și o femeie by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/8443_a_9768]
-
fericire de a-și reconstrui, departe de țară, o viață și așa sleită: cei doi sunt uciși la graniță, chiar de călăuzele lor. Mor fără să se zbată. Recviemul este dublat de viziunea existențialistă: înstrăinați de ei înșiși și de trecutul lor, cei doi rămân încremeniți în propriul zid; călătoria salvatoare îi trimite, sadic, la moarte. Recitind romanul dinspre Vântul de martie, întreaga perspectivă se schimbă fundamental. Vântul de martie reprezintă, în structura romanului, mai mult decât un episod cu iz
Cât de tendențioasă este Cronica de familie? Paradoxul unei receptări (II) by Oana Soare () [Corola-journal/Journalistic/8430_a_9755]
-
curat. Deocamdată. Președintele altei asociații de breaslă din ANUC, din care face parte și U.S.R., mi-a spus că, în Consiliul lor de conducere, nu exista nici un turnător. Cred că a venit timpul să privim cu mai mult optimism viitorul trecutului nostru: numărul celor care au semnat angajamente la Securitate este cu mult mai mic decât ne-am închipuit la un moment dat. Aflați sub șocul unor dezvăluiri îngrozitoare (Doinaș, Paleologu, Caraion, Uricaru), începusem să ne temem pentru onoarea breslei literare
Scriitorii și Securitatea by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/7748_a_9073]
-
Anca Murgoci Privind în trecut, Adrian Nastase și-a amintit că au trecut zece ani de când și-a încheiat mandatul de premier al României. Fostul prim-ministru a povestit pe blogul său ce făcea în urmă cu un deceniu. Adrian Nastase, politicianul care a fost
Adrian Năstase, discuție cu Vladimir Putin. 10 ani de când Adrian Năstase și-a încheiat mandatul de premier by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/77495_a_78820]
-
le publică, la intervale prea mari, în România literară. Ar rezulta, decantat, lestul memorialistic: Ușa casei străvechi stând să cadă,/ i-am spus departelui meu: - Dăruiește-mi o ușă !// Refuzul lui, șăgalnic-amar, m-a îmblânzit/ ca de atâtea ori în trecut.// Cu diverse prilejuri apoi, în viața ce a/ urmat, până ce fiii ni se făcuseră mari și/ i-am trimis să-l înduplece să-mi dăruiască/ o ușă.// Ca din senin prăvălit, răspunsul a fost, iarăși,/ Nu ! Refuzul fiind de data
Necititele by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7752_a_9077]
-
ni se făcuseră mari și/ i-am trimis să-l înduplece să-mi dăruiască/ o ușă.// Ca din senin prăvălit, răspunsul a fost, iarăși,/ Nu ! Refuzul fiind de data aceasta cu martori,/ m-am înfrigurat, ca de atâtea ori în trecut.// Ce puteam face decât să mă gândesc/ că într-o milostivire creștină, nimeni nu știe cine dă și cine primește.// De curând i-am scris o carte: - Deschide-o,/ citește, și sufletul meu găsindu-l, să-l simți/ locul magic
Necititele by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7752_a_9077]
-
că avem a face cu un strat ruralist, filtrat, distorsionat, însă nu mai puțin persistent. Departe de crezul proclamativ al unor "fii ai satului", Victor Știr își deleagă memoria unei condensări care nu e însă și o refrigerare. Recursul la trecutul personal și impersonal (tradiția) emană o robustețe discretă pe care vîrtejurile expresioniste prin care trece nu izbutesc a o anihila. Posibilul idilism e tescuit, procesat, redus la pură fantasmagorie poetică: "pruncul cu ochii mari / spre / copacul tînăr / rădăcina privește prin
Un romantism ermetizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7756_a_9081]
-
și tristețile, atunci când găsim mediul de-a face acest lucru. Ne propunem să construim acest mediu pentru cei care vor alege să ne cunoască îndeaproape și pe care îi vom privi cu bucurie și respect. Am doar cuvinte frumoase despre trecut și gânduri minunate și optimiste pentru viitor!”, a spus Teo Trandafir.
Teo Trandafir revine pe sticlă, la Kanal D by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/77608_a_78933]