3,966 matches
-
emiterea acestui sunet se fac exerciții îndelungate. Când s-a obținut, fonemul d trebuie consolidat în cuvinte ca: da, dud, dulap, doi, două, dar mai ales în cuvinte în care ocupă o poziție finală, întrucât deseori în cuvintele: dud, cad, ud, vad, pod, nod se desonorizează. Corectarea deformărilor de articulare a fonemului d - Desonorizarea este cel mai frecvent defect de pronunțare a fonemului d, care se articulează t în loc de d și care poate fi corectată prin reluarea exersării consoanelor sonore: v
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
mai multe rînduri, din punct de vedere economic, în mod indirect, întreaga zonă. La 17 mai 1972, trei mașini-capcană au explodat în Dublin și Monagham, în Republică Irlanda, ucigînd 33 de persoane. Acest atentat a fost opera grupării paramilitare protestante UDĂ.159 Pe de altă parte, guvernele irlandeze au avut mari dificultăți în a menține echilibrul între necesitatea de a stavili violențele care purtau marca ÎRA, a face față presiunilor Mării Britanii, care știa că bazele de aprovizionare ale ÎRA se
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
în anii 1980, Sunday Bloody Sunday, apărut în anul 1983 pe albumul sugestiv intitulat War, în care condamnă violențele sectare. 158 Rian Malam, Triburile albe din Ulster, în "Lettre Internaționale", ed. Primavera 1994, pp. 10-17. 159 În perioada de apogeu, UDĂ numără 25 000 de militanți. 160 Tim Pat Coogan, op. cît., p. 485. 161 Spionii, colaboratorii sau trădătorii erau pedepsiți foarte aspru de către PÎRA. 162 Patterns of Global Terrorism, Jane's Intelligence and the U.S. State Departament, 1999. 163 http
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
În cele din urmă să revenim la baza construcției piramidale. Alergăm bezmetici pe drumul devenit mocirlos și alunecos până la centrul de 426 informații turistice, fără să mai luăm În calcul cele câteva căzături și julituri de la coate și genunchi. Suntem uzi până la piele și am Început să tremurăm. Un ceai cald de la dozator ne-a mai Înviorat. Peste câteva minute, cerul Își strecură ultimii picuri de ploaie și se Însenină. Aerul deveni mai respirabil. Negustori ambulanți, răsăriți ca ciupercile după ploaie
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
din senin, spre a-și cerceta mai ce discernământul În ele greșelile chipului său grăsuliu și sprâncenat!... Cochetărie cerească!!! Ploaia se oprise brusc, dar nu și furtuna. Vântul turbat venea În rafale și ochii ne lăcrimau. În scurt timp eram uzi până la piele. Mi-am amintit, ca din senin, un proverb japonez, dar nimerit momentului: „Soarta e soartă și viața nu e decât o plăcere!” După o hoinăreală spirituală prin lumea frumuseților naturale și arhitectonice, timp de trei zile, revenim În
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
limuzină neagră, înmatriculată într- un județ oarecare din Moldova. Episcopul locului coboară agale din mașină. Îmi trag mai bine pe urechi căciula tricotată, îmi așez rucsacul de pelerin în spate, mă închei cu atenție la geaca de piele uzată și udă de ploaie. Mă apropii de Sfinția Sa și-l întreb, ca „simplu pelerin”, de ce nu sunt prezenți preoți și călugări în rând, spre îmbărbătarea pelerinilor. La început, pare total surprins de îndrăzneala mea. Nu știe dacă sunt un pelerin oarecare, un
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Ne îndreptăm agale, V.A. și cu mine, către poarta de ieșire din mănăstire, să tot fie ora două după-amiaza. Mașini, multe mașini, cu probleme de manevră din cauza spațiului redus și a aglomerației. Unele dintre ele au derapat pe pajiștea udă, motoarele urlă, ambalate la maximum, în încercarea șoferilor de a scăpă din capcana glodului. Încă odată, am impresia că asist la un pelerinaj automobilistic, la un mare salon auto în aer liber. Echipa de filmare a televiziunii comerciale ProTV își
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
prima oară de când fac acest teren, par depășiți de situație. „Au trecut două ore de când ne țineți sub streașina asta și nu ne-am mișcat nici măcar un metru ! Cât ne mai țineți, nu vedeți că murim aici ?”, strigă o femeie udă din cap până în picioare, iar un bărbat aflat în imediata sa apropiere nu pierde ocazia pentru a spune, la rândul său, ironic și atât de „românesc”, „Revoluție !”. Evoluția situației se anunță foarte interesantă, așa că aleg să mă așez undeva în
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
îndoială. Unul dintre copilași mușcă cu poftă dintr-un corn cu mac pe care-l ține într-o mână, în cealaltă are un buchet mic de busuioc pe care-l miroase încântat, din când în când, scuturându-și apoi nasul ud de apă. Poate am eu o privire ideală și „idealizantă”, dar mi se pare că citesc pe fața lor o fericire profundă, cea pe care o poartă pe chip toți cei ce au dus așteptarea și rândul până la capăt. Se
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
pe bază de cătină, plin de vitamina C. Sunt și alți comercianți ambulanți prezenți în zonă. Un bărbat vinde șosete groase, negre, fabricate în Turcia. Cum a plouat foarte mult până acum, este sigur faptul că oamenii din rând sunt uzi la picioare și vor avea nevoie și de ceva uscat, pentru a face așteptarea nu doar suportabilă, ci de-a dreptul posibilă. Vânzătoarele de mănuși, ciorapi și veste de lână, originare din satul Corbi, Argeș, o prezență de acum obișnuită
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
trece vremea mai ușor”. Genul acesta de comerț depinde foarte mult de starea vremii. Dacă plouă și este urât, sunt obligați să acopere marfa cu folii de plastic, altfel nu-i chip să vinzi ceva, pelerinilor nu le plac cumpărăturile ude. Sunt pelerinaje mai liniștite, cu autorități mai blânde, cum este acesta de la Suceava, altele unde comerțul este reglementat mai aspru, taxe mari. La București se fură multă marfă, a renunțat să se mai ducă acolo odată cu venirea crizei, nu merita
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
sau saci de plastic de-a lungul traseului de așteptare. Parcă niciodată nu mi s-a părut mai evidentă „evacuarea” mirosului din lumea contemporană ca atunci când am părăsit Catedrala Mitropolitană din Iași, după câteva ore lungi de priveghere printre pelerinii uzi de ploaie, majoritatea din mediul rural, așezați direct pe pardoseală. Lumea aceasta a mirosului este utilizată și de mass- media, atunci când vorbește de pelerinaje. Abundă stereotipurile asociate dintotdeauna „mirosului” din locurile publice populate de o mulțime mare de oameni : primitive
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
193 120 485 49. C.S.V. Ștefănești Ștefănești 28.186 100 1.488 50. C.S.V. Tigveni Tigveni 28.197 250 0 51. C.S.V. Teiu Teiu 28.198 180 1.320 52. C.S.V. Tițești Tițești 28.199 162 838 53. C.S.V. Udă Udă 28.201 51 0 54. C.S.V. Ungheni Ungheni 28.200 115 885 55. C.S.V. Vedea Vedea 28.202 198 936 56. C.S.V. Valea Valea Iașului 28.203 96 0 Iașului ─────��──────────────────────────────────────────────────────────────────────── Județul BACĂU ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── IMOBILUL Suprafață Denumirea Suprafață terenului, circumscripției Adresa Numărul
HOTĂRÂRE nr. 446 din 3 iunie 1999 (*actualizată*) privind aprobarea concesionarii unor activităţi sanitare veterinare publice de interes naţional şi a unor bunuri proprietate publică a statului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124475_a_125804]
-
B. 34. Dumitrescu Dan, cetățean german, născut la 21 iulie 1956 în București, România, fiul lui Nicolae și Petra, cu domiciliul actual în Germania, 52062 Aachen, Bergstr. 41. 35. Sterpu Gheorghe, cetățean suedez, născut la 2 ianuarie 1937 în comuna Udă, sătul Săliștea, județul Argeș, România, fiul lui Ion și Ioana, cu domiciliul actual în Suedia, 16476 Kista, Sibeliusgangen 46 V. 36. Zamfir Aurel, cetățean belgian, născut la 11 iulie 1954 în localitatea Ploiești, județul Prahova, România, fiul lui Gheorghe și
HOTĂRÂRE nr. 279 din 8 aprilie 1999 privind acordarea cetateniei române unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/123963_a_125292]
-
Caraș-Severin, România. fiica lui Ciortuz Dănilă și Ana, cu domiciliul actual în Austria, 1160 Viena, Hippgasse 8/17, cu ultimul domiciliu din România, Timișoara, str. Ovidiu, bl. E7, județul Timiș. 10. Matei Paul, născut la 9 februarie 1953 în localitatea Udă, județul Argeș România, fiul lui Nicolae și Elenă, cu domiciliul actual în Germania, 72488 Sigmaringen, Zimmeracker str. 10/2, cu ultimul domiciliu din România, Pitești, Str. Petrochimiștilor, bl. B5A, sc. C, ap. 15, județul Argeș. 11. Matei Petra, născută la
HOTĂRÂRE nr. 7 din 19 ianuarie 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120039_a_121368]
-
s-a Întâmplat mai departe? Înfometați, Însetați, Înfrigurați, Înspăimântați și disperați am fost mânați pe malul Nistrului, unde trebuia să așteptăm să fim trecuți cu bacul peste râu, Împreună cu alți năpăstuiți ai sorții, la Moghilev. Ne-am așezat pe iarba udă și, de oboseală, am adormit lângă un bătrânel cu umbrelă. Ploua - o ploaie măruntă de toamnă care-ți pătrundea În oase și-ți uda hainele. Când ne-a venit și nouă rândul să ne Îndreptăm spre bac, părinții m-au
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
și am scăpat de boala aceasta... Aveam un prici din scânduri, unde dormeam toți patru, și când s-au Îmbolnăvit fratele și cu mama, ei erau inconștienți... Mama stătea pe prici și fratele pe masă, iar noi stăteam cu cârpe ude și-i Înveleam - dar au avut rezistență naturală și au putut supraviețui... Dar vă spun că vecinul nostru de alături a murit de exantematic... Mă rog, ăsta era un fel de noroc al nostru, că ăla a murit și noi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
pentru toată viața În memorie... După aceea am ajuns Într-o comună, Corbu, nu departe de Atachi, și noaptea ne-au cazat... ne-au cazat vorba vine, ne-au băgat Într-un vârf de deal la Corbu, era ploaie, eram uzi leoarcă, eram plini de noroi, eram ceva, așa, ce nu se poate descrie... Toți pe botul de deal, iar peste noapte a venit Înghețul. Și țin minte cum Îmi striga mama: „Să nu adormi, să nu adormi, pentru că vei Îngheța
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
era bagajul lor. Nu știu ce e drept și ce nu. După șapte luni și jumătate, când ne-am trezit Într-o dimineață... „coia” se numea patul ăla, din două-trei etaje, În general erau două... Când am luat jos haina, așa de udă era că am stors-o, am pus-o Între pat și mine ca să se usuce de corpul meu. Dimineața am intrat În pantofii așa de uzi, că erau plini de apă! Era o poloneză de 17 ani, foarte frumoasă, dar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
din două-trei etaje, În general erau două... Când am luat jos haina, așa de udă era că am stors-o, am pus-o Între pat și mine ca să se usuce de corpul meu. Dimineața am intrat În pantofii așa de uzi, că erau plini de apă! Era o poloneză de 17 ani, foarte frumoasă, dar așa de rea, când am auzit că a fost doi ani pe front, pentru soldați. Erau lucruri foarte interesante. De exemplu, aici a fost o doamnă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
afară, pe o rampă gigantică, unde se răsturna sterilul pe care Îl Încărcam noi aici. E greu să spun care era operația cea mai grea. Probabil că aia de afară era mai grea. Pentru că acolo unde minereul de fier e ud... și să știi că Într-o mină de fier există Întotdeauna umezeală și frig, indiferent de căldura de afară... Și bucățelele alea mici se Îmbinau Între ele și nu puteai să le desfaci decât cu mâna. Se descărcau extraordinar de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
lui George Coșbuc, clădite pe succesiuni de imagini în care spațiul și timpul nu mai au hotare, ne conduc la Nirvana, dincolo de pesimismul lui Shopenhauer, dicolo de interpretările lui Freud, în Lumină: Pe-un pat de flori frumoase, proaspete și ude încă/ Doarme fata cea vestită și-n suflarea ei adâncă/ Ea zâmbind își mișcă dulce a ei buze mici, subțiri/ Înecată de lumină și miros de trandafiri 689. Realul și fantasticul se împletesc asemeni misticului, metaforicului în creația onirică. Varietatea
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Mă opresc la Călin, file de poveste, la descrierea ambientului de percepții, care, ca și la Alecsandri sau Coșbuc, înnobilează cititorul. Poetul aude glăsuirea pădurii de argint, dincolo de codrii de aramă, unde iarba pare de omăt și florile albastre tremură ude în văzduhul tămâiat. Până și trunchiurile copacilor poartă suflete sub coajă. Albastrul și stelele deschid spațiile primordiale ale aurului solar și al părului mirilor ce îndeplinesc ritualul suprem al nunții. Întâlnirea iubiților realizează astfel sublima împlinire, nunta, hierogamia, taina supremă
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
sub binecuvântarea celorlalți luminători ai cerului împlinesc menirea duală a creației universale. Aleargă să se împreune cerul și pământul De măini se prind și se sărută Din cosmos renăscut valurile, vântul În așteptarea cuvântului de-alint mi-e fruntea torță udă. Și când în iubire soarele și luna se întrepătrund O clipă de-ntuneric ne închide ochii. Nu le privi momentul de înălțare în amurg E doar o dimineață, și orb ai să rămâi de-ncerci să furi din flăcările strălucitoarei
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
deoarece un asemenea tip de raționament care pleacă de la o situație dată, are ca scop definirea elementelor sau condițiilor care au produs-o. Este dimineața. Ne trezim și tragem perdelele. Soarele strălucește și anunță o zi frumoasă, însă geamurile sunt ude la exterior. Imediat gândim că a plouat. În acest tip de raționament, plecăm de la efect, care constă în prezența apei pe ochiurile de geam, la cauza care a produs acest efect și care, în mod logic, este ploaia. Totuși, deși
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]