5,910 matches
-
cu doi ani. Între timp, am continua să primim un substanțial ajutor financiar și ne-am pune pe picioare pentru a face față competiției europene. 2. De ce a rămas România în urmă tc "2. De ce a r\mas România în urm\ " Antecedente istorice în Europa de Esttc "Antecedente istorice în Europa de Est" Prăbușirea blocului comunist în 1989 a dat cale liberă capitalismului occidental, extinderii sferei sale de influență în domeniul economic, politic și militar. Integrarea țărilor postcomuniste în sistemul mondial capitalist urma
Profeții despre trecut și despre viitor by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2139_a_3464]
-
feminin" a fost semnalat și de mine, într-o lucrare din 1964 (Dumitru Copceag, "Rasgos estructurales románicos de los diftongos rumanos ea, oa", în Revue roumaine de linguistique, IX, nr. 3, 1964, pp. 257-258; [vezi și infra, p. 157 și urm. - notă ed.]). 118 Autorul are în vedere formele cazuale. 119 Și în cazul verbelor se poate invoca existența unei "flexiuni interne": cf. rom. pleacă - plecăm, joaca - jucăm, sp. pienso - pensamos, prueba - probamos; fr. vient - venons; it. muove - moviamo etc. Combătînd
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Jean-Pierre Sueur, Demain la ville, t. 2, Paris, 1998, p. 233. 2 Jean-Paul Flamand, Loger le peuple. Essai sur l'histoire du logement social, Paris, La Découverte, 1989, p. 181. 1 Vezi J.-P. Gaudin, op. cit., 1985, p. 175 și urm. 2 Michel Mouillart, "Le logement comme catégorie économique", în Marion Segaud, Catherine Bonvalet, Jacques Brun, (coord.), Logement et habitat, l'état des savoirs, Paris, La Découverte, 1998, p. 61. 3 Citat de J.-P. Flamand, op. cit., 1989, p. 64. 1
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
în toate pozițiile cheie, de o administrație numită de lider. În plus, este caracteristic regimurilor personale să se nască ca regimuri autoritare de alt tip pentru ca, ulterior, să se transforme. Acest gen de transformare este considerată de către Brooker [2000: 129 urm.] o "degenerare" de la un regim, de exemplu militar (sau de un alt tip). Caracteristica multor regimuri personale este aceea de a fi rezultatul unui proces de transformare care începe de la un alt subtip autoritar. Această caracteristică, dar și instaurarea regimului
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
control", atunci când militarii au o misiune limitată de conducere a organizațiilor și a celorlaltor sectoare, în mare parte autonome, și "administrare", care configurează o "colonizare" a diferitelor sectoare ale administrației, ale afacerilor și ale sindicatelor de către oficiali [Finer, 1962, 251 urm.]. Nordlinger face diferența dintre militarii moderatori, militarii gardieni și militarii guvernanți [Nordlinger, 1978: 51-57]. În primul caz, militarii au putere de veto; sunt un grup de presiune puternic și politizat, capabil să intervină pentru a destitui guvernul în funcție; obiectivul
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
fiind funcționari, politicieni de profesie, tehnocrați, reprezentanți ai burgheziei industriale și financiare. Existența unor asemenea coaliții nu trebuie să ne facă să uităm tensiunile obiective care există (structural) între militari și civili; diversitatea intereselor îi împarte adesea [Stepan, 1971: 57 urm.; O'Donnell, 1979: 285 urm.] în anumite țări - cum se va vedea în cele ce urmează -, rolurile militare și cele politice se suprapun și se confundă, astfel încât relațiile conflictuale între militari și civili nu corespund întotdeauna realității: poate există un
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
tehnocrați, reprezentanți ai burgheziei industriale și financiare. Existența unor asemenea coaliții nu trebuie să ne facă să uităm tensiunile obiective care există (structural) între militari și civili; diversitatea intereselor îi împarte adesea [Stepan, 1971: 57 urm.; O'Donnell, 1979: 285 urm.] în anumite țări - cum se va vedea în cele ce urmează -, rolurile militare și cele politice se suprapun și se confundă, astfel încât relațiile conflictuale între militari și civili nu corespund întotdeauna realității: poate există un amestec de roluri, și, eventual
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
promit stabilitate, chiar dacă nu se poate emite acum o opinie definitivă deoarece fenomenul la care se referă modelul s-a răspândit mai ales în ultimul deceniu. În plus, este necesar a aminti cum, la sfârșitul anilor șaizeci, Huntington [1968: 397 urm.] a subliniat posibilitățile de stabilizare asigurate de existența și instituționalizarea partidului unic. 2.4 Regimuri de mobilizare Regimurile de "mobilizare" sunt acele regimuri în care caracteristica de mobilizare limitată, proprie regimurilor autoritariste, se atenuează, astfel încât ele devin un model-limită al
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
partidelor de masă. De exemplu, Rokkan spune, în mod corect, că introducerea sistemului electoral proporțional, în fazele de mobilizare de masă, contribuie la stabilizarea alternativelor de partid existente în fiecare țară. În cele din urmă, așa cum amintește Cama [2000: 64 urm.], în examinarea primei democratizări, într-o perspectivă instituționalistă, diferiți autori au evidențiat, la modul general, rolul moștenirii istorice, rolul birocrației statale și cel al adunării reprezentative și aspectele care, într-o anume formă, presupun analiza tranzițiilor succesive spre democrație. 2
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
stabiliza democrația avem în țări cu tradiții religioase protestante, mai degrabă decât catolice [Lipset, 1959]. Recent, țările catolice au înregistrat modificări doctrinare față de cele din anii șaizeci și au dezvoltat o cultură politică mai favorabilă democrației [Huntington, 1991: 72 și urm.] 72. Unii cercetători sunt convinși de prioritatea variabilelor economice [de exemplu Lipset, Seong și Torres, 1993: 167] și susțin că "starea economiei exercită o influență semnificativă asupra formării valorilor și atitudinilor cetățenilor". În concluzie, putem descoperi relații între cultură și
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
participare politică. Fără îndoială, analizele de acest gen au anumite limitări. Sfârșitul secolului XX a fost martorul unui număr de provocări pentru legitimitate, ceea ce îi determina pe Kaase, Newton și Scarbrough să vorbeasca de o "criză a democrației" (1995: 150 urm.), referindu-se, în special, la distanțarea cetățenilor de partidele politice, la apariția unor atitudini anti-partizane, și, în general, a unor atitudini de nemulțumire și anti-establishment. Pharr și Putnam (2000) vorbesc fără ezitare de "democrații nemulțumite", și, împreună cu Dalton (2000, 25
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
structuri intermediare fragile. Democrația "delegată", în sensul conferit de O'Donnell (1994), este o democrație ineficientă, cu o corupție larg răspândită, fiind, de fapt, o democrație iresponsabilă (absența responsabilității "orizontale" și o responsabilitate verticală slabă). Anumiți autori (Mair, 2002: 81 urm.) consideră că democrațiile populiste sunt "regimuri fără partide", în care fragmentarea identității și confuziile ideologice și de organizare caracterizează declinul mecanismelor reprezentative, conducând la o responsabilitate mai scăzută și un rol tot mai mare al "străzii" în confruntarea directă cu
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
putem semnala: Grilli (1997), Bartolc și Grilli (1981, Linz și Stcpan (1996), Pridham și Vanhanen (1994), Pridham și Lewis (1996), Dawisha și Parrott (1997), Zielonka (2001), Pravda și Zielonka (2001). 58 Datele din sondaje și analiza în Diamond (1999: 161 urm.). 59 Aceasta este o definiție simplă a sistemului de partide. Sartori (1995: 53) vede în înlocuirea partidului de masă cu partidul format din notabilități, indicatorul principal al nivelului structurării partinice. 60 Pentru analiza cazurilor din prima democratizare mă refer, în
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
1.2.7. Organele de simț Simțul tactil este deservit de vibrizele faciale ș și tarsiene, de perii senzitivi de pe membrana alară sau de pe pavilioanele urechilor. Mirosul pare să fie subtil la Megachiroptere față de cel de la Microchiroptere. La acestea din urm de cel de la Microchiroptere. La acestea din urmă, organele olfactive periferice prezintă semne evidente de reducere (regiunea nazal semne evidente de reducere (regiunea nazală cartilaginoas cartilaginoas cartilaginoas cartilaginoasă). Organul lui Jacobson este, de asemenea, aproape complet involuat. Simțul m mirosului
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
toate, o art?. Cartea �n discu?ie este o polemic? �mplinit? cu acest punct de vedere desuet. �ntr-adev?r, concep�nd lucrarea că o istorie a arhitecturii europene din Evul Mediu ?i p�n? �n prezent, autorul prezint? acest domeniu urm�nd succesiunea stilurilor din artele plastice �n intervalul istoric avut �n vedere. De altfel, �n Introducere, el accentueaz? c?, ��n tot cazul, istoria arhitecturii ?ine de istoria artei�. Stilul romanic este diferen?iat �n �prima v�rst? romanic?� (secolul al
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
sistemului de sus?i-nere cu pila?trii consolida?i prin arce butante. Invoc�nd autoritatea lui Erwin Panofsky, Gilbert Luigi atrage aten-?ia asupra apropierilor dintre modul de g�ndire al epocii ?i manieră de a proceda a constructorilor gotici. Urm?rînd apoi evolu?ia stilului gotic, Gilbert Luigi semnaleaz? co-responden?a stilistic? dintre arhitectur?, pe de o parte, sculptur? ?i vitralii, pe de alt? parte, argument�nd chiar c? morfologia arhitecturii gotice este la fel de �ndatorat? vitraliului, a c?rui transluciditate
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
a spa?iului, ca ?i statuilor-coloane, cu draperiile lor liniare ?i fizionomiile stereotipe, care emerg din �ns??i materia arhitectural?. Arhitectură renascentist?, cu teoriile lui Brunelleschi, Alberti sau Bramante, ?i �nf?ptuirile ei ce vor marca ap?-sat genera?iile urm?toare s�nt firesc prezentate �n contextul amplei mi?c?ri de redescoperire a antichit??îi care a cuprins pe to?i arti?ții din orice domeniu �n Italia veacu-lui al XV-lea. Ra?ionalismul arhitectural, fundamentat pe noile teorii
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
car una din acele �capodopere� despre care Gheorghe S?s?rman ne asigur? c? �s�nt �n stare s? �nfrunte orice compară?ie� (vezi prefă?a la Estetică arhitecturii a lui P.A. Michelis). Iar aceasta �n condi?iile �n care, urm?rînd evolu?ia unui stil, nu se rezum? s? ilustreze prin crea?îi din Fran?a, Italia, Anglia ?i Germania, ci l?rge?te registrul exemplific?rilor at�ț de mult �nc�ț ajunge frecvent la Rusia, Polonia ?i alte
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
factual cel mai simptomatic. Doar cu aceast? condi?ie este posibil s? se fac? un tablou, desigur nu prea nuan?at, al arhitecturii europene �n expresia să proprie ?i, �n cazul nostru, �n compozi?ie cu ora?ul. Acest tablou urm?re?te s? caracterizeze formele construite ?i for?ele care le modeleaz?. Arhitectură particip? din plin la semnifică?ia teritoriului �n care este implantat?. �n schimb, ea �?i apropriaz? calit??ile terenului ales din motive sacre, strategice sau estetice, de
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
sp�ndite peste tot, din Catalonia p�n? �n Proven?a ?i p�n? �n Burgundia ?i Renania. Stau m?rturie, �n Burgundia, colegiul de la Chatillon-sur-Seine, �ntemeiat? c?tre 1015, sau aba?ia Saint-Philibert de la Tournous (1066-1119). �n această din urm?, nava este boltit? cilindric transversal, iar colateralele au bol?i cu muchii; dar, dac? construc?ia este lombard?, fă?ada, cu portic ?i flancat? de dou? clo-potni?e, este de tradi?ie local?. La Tahul, �n Catalonia, Saint-Clement ?i Santa-Maria
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
lucr?ri �n situa?ia de a lua asupra lor op?iunile importante ale proiectului ?i ale ?antierului: ordon?rile spa?iale, modurile de construire; astfel stau lucrurile, de exemplu, �n cazul abatelui Gauzlin, la Saint-Beno�t-sur-Loire (1026). �n secolul urm?tor, conducerea lucr?rilor la catedrale va fi asigurat? de arhitec?i de meserie: Jean d�Orbais, la Reims (1211-1275), de exemplu. Personaje respectate ?i recunoscute pentru cuno?țin?ele ?i �ndr?zneala lor, ace?tia sus?în competi?ia
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
ion?rîi uneltelor mecanice de ?antier � adesea concepute de arhitec?i � mai ales macaralele ac?ionate de o �veveri??�, roat? mare din lemn �n interiorul c?reia merge un om; dar ?i schelele, care de acum s�nt mobile ?i urm?resc progresiv zidurile �n construc?ie. Elaborarea unui stil nou Dup? ce a mo?tenit calificativul de �gotic� � deci, barbar � de la dispre?ul umani?tilor italieni ai Rena?terii, arhitectura medieval?, mai ales catedrală, d? na?tere unor divergen?e
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
marcat? de arhitectură romanic?. Mai important este c?, �n secolele al XII-lea ?i al XIII-lea, vigoarea intelectual? ?i cultural? a Fran?ei atrage filosofi, teologi, scriitori, uma-ni?ți veni?i din Italia, din Germania, din Anglia, pentru a urm?ri, �ntre altele, cursurile unui Ab�lard, la Paris. E. Panofsky a f?cut apropieri utile �ntre modul de g�n-dire ?i manieră de a construi �n epoca aceea (Architec-ture gothique et pens�e scolastique, 1948). �n fine, relev?m
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
afirm?rîi monarhiei de drept divin, ele expun pe fă?adele lor, unele l�ng? altele, efigiile str?mo?ilor regilor Fran?ei ?i pe cele ale regilor din Vechiul Testament. Prin urmare, extinderea geografic? a catedralelor gotice ale acestei regiuni urm?re?te extinderea teritoriilor cucerite pentru Coroan? �ncep�nd din �le-de-France. �nflorire ?i r?sp�ndire Dup? aceste prime catedrale, tot �n �le-de-France goticul atinge o ?i mai mare pregnan?? stilistic? la Chartres, a c?rui catedral? este reconstruit? �ntre
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
imperiale. Că fort?rea?? capabil? s? accepte luxul, Castel del Monte anun??, de exmplu, Palatul papilor de la Avignon (1334-1352), castelul de la Vincennes, terminat de Carol al V-lea �n 1370, sau castelul Karlstein (din �mprejuri-mile Prag?i, 1348-1365). �n secolul urm?tor, amenaj?rile de ap?rare au devenit inutile, dar s�nt men?inute că decor ?i referin?? nostalgic? la timpul cavalerilor (Hurstmonceux Castle, Anglia, 1440). Că ?i construc?iile militare, foarte numeroasele poduri, ridicate �ncep�nd �nc? din secolul
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]