4,529 matches
-
cer parale că put a usturoi” <endnote id="(649, p. 16)"/>. „Săracii jidanii noștri”, zice un cântecel popular moldovenesc, au „gura plină de usturoi” <endnote id="(491, p. 384)"/>. Într-o „satiră bucovineană”, publicată de Sim. Fl. Marian În 1871, usturoiul este o marfă de negoț, iar „jidovii” călătoresc „Cu rabinu’ Între noi,/ Cu trei care d’usturoi” <endnote id="(2)"/>. Într-o pretinsă „anecdotă populară”, culeasă, chipurile, „din gura țăranului nostru român” și publicată de Theodor Vartic În 1883, usturoiul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
popular moldovenesc, au „gura plină de usturoi” <endnote id="(491, p. 384)"/>. Într-o „satiră bucovineană”, publicată de Sim. Fl. Marian În 1871, usturoiul este o marfă de negoț, iar „jidovii” călătoresc „Cu rabinu’ Între noi,/ Cu trei care d’usturoi” <endnote id="(2)"/>. Într-o pretinsă „anecdotă populară”, culeasă, chipurile, „din gura țăranului nostru român” și publicată de Theodor Vartic În 1883, usturoiul devine pentru evrei un aliment cu funcție religioasă. „Un cultivator de flori din Iași” se plânge că
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
usturoiul este o marfă de negoț, iar „jidovii” călătoresc „Cu rabinu’ Între noi,/ Cu trei care d’usturoi” <endnote id="(2)"/>. Într-o pretinsă „anecdotă populară”, culeasă, chipurile, „din gura țăranului nostru român” și publicată de Theodor Vartic În 1883, usturoiul devine pentru evrei un aliment cu funcție religioasă. „Un cultivator de flori din Iași” se plânge că nu i se cumpără marfa. Un prieten Îi atrage atenția că „localitatea este populată mai mult de jidani”, cărora nu le place mirosul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
funcție religioasă. „Un cultivator de flori din Iași” se plânge că nu i se cumpără marfa. Un prieten Îi atrage atenția că „localitatea este populată mai mult de jidani”, cărora nu le place mirosul florilor, ci sunetul banilor și putoarea usturoiului. „Apucă-te a cultiva usturoi - Îl sfătuiește amicul - ; la astă plantă vei avea cumpărători cât păr pe cap, fiindcă jidanii, mai ales habotnicii rusești, nemțești și leșești, de care vă e plin orașul [Iași] și Moldova, țin mult la ea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
flori din Iași” se plânge că nu i se cumpără marfa. Un prieten Îi atrage atenția că „localitatea este populată mai mult de jidani”, cărora nu le place mirosul florilor, ci sunetul banilor și putoarea usturoiului. „Apucă-te a cultiva usturoi - Îl sfătuiește amicul - ; la astă plantă vei avea cumpărători cât păr pe cap, fiindcă jidanii, mai ales habotnicii rusești, nemțești și leșești, de care vă e plin orașul [Iași] și Moldova, țin mult la ea din punctul de vedere religios
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
lor, căci cu asupra de măsură deja l-a Înmulțit marele iubitor de jidani”, adică „fundatorul jidanilor În țară”, domnitorul Moldovei Mihail Sturdza <endnote id=" (80, p. 130)"/>. Tot la sfârșitul secolului al XIX-lea, folcloristul Mihai Lupescu scria că „usturoi mult mănâncă jidovii, de-aceea-s plodicioși ” <endnote id="(727, p. 76)"/>. Imaginea evreului puțind a usturoi va supraviețui și peste un secol. În 1992, de pildă - uzând de o bășcălie joasă, de mahala -, Corneliu Vadim Tudor o va folosi și el
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
fundatorul jidanilor În țară”, domnitorul Moldovei Mihail Sturdza <endnote id=" (80, p. 130)"/>. Tot la sfârșitul secolului al XIX-lea, folcloristul Mihai Lupescu scria că „usturoi mult mănâncă jidovii, de-aceea-s plodicioși ” <endnote id="(727, p. 76)"/>. Imaginea evreului puțind a usturoi va supraviețui și peste un secol. În 1992, de pildă - uzând de o bășcălie joasă, de mahala -, Corneliu Vadim Tudor o va folosi și el Într-un pamflet antisemit din revista România Mare (nr. 87, 6 martie 1992). „Nimeni n-
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
el Într-un pamflet antisemit din revista România Mare (nr. 87, 6 martie 1992). „Nimeni n-o să te gazeze aici - scrie C.V. Tudor fostului prim-ministru Petre Roman -, doar că s-ar putea să mori sufocat de acea putoare de usturoi pe care ai moștenit-o de la strămoși” <endnote id="(cf. 214, p. 344)"/>. Sau iată ce scria În 1999 vicepreședintele Partidului România Mare, Ilie Neacșu : „Mirosul specific de usturoi alterat nu-i dispare [evreului] nici de pe țoale, nici de pe corp
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
că s-ar putea să mori sufocat de acea putoare de usturoi pe care ai moștenit-o de la strămoși” <endnote id="(cf. 214, p. 344)"/>. Sau iată ce scria În 1999 vicepreședintele Partidului România Mare, Ilie Neacșu : „Mirosul specific de usturoi alterat nu-i dispare [evreului] nici de pe țoale, nici de pe corp, chit că s-ar folosi toți detergenții din lume” (România Mare, nr. 443, 8 ianuarie 1999 ; <endnote id="cf. 608, p. 129"/>). De exact același tip de bășcălie cazonă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
contemporani cu Shakespeare, motivul foetor iudaicus se Întâlnește din abundență <endnote id="(688, pp. 36-37)"/>. Este foarte probabil că sărăcia și mizeria care domneau În unele comunități evreiești est-europene, supraaglomerarea ghetourilor, condițiile igienice precare În stetl-uri, consumarea din belșug a usturoiului și a cepei În dieta tradițională evreiască, folosirea la gătit a seului de vacă sau a grăsimii de gâscă, și nu a unturii de porc <endnote id="(739)"/>, au Întărit clișeul deja existent al „jidanului murdar și Împuțit”. „Întrucât ghetoul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ceilalți „ceilalți” au deficiențe similare. Conform acestor „relații de subordonare”, pentru creștin, evreul ar mirosi urât, dar pentru bărbatul creștin, femeia evreică ar mirosi și mai urât. Vezi În acest sens o sugestivă zicătoare populară a șvabilor : Abraham pute a usturoi, Dar Sara pute cât doi <endnote id="(83, p. 108)"/>. Sarcastic, poetul evreu modernist Sergiu Dan (Isidor Rotman, 1903-1976) scria la rândul său : „Amelia sufăr,/ Dar nu pot mirosi ovreicile./ Iubesc mai mult pe fratele tău/ decât pe tine,/ du
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cai zdraveni să-i dai jos cu-n pumn nu tocmai tare, se grămădesc În fund, dinainte, pe capră, pe draghini, așezați În capul oaselor, culcați, pe vine, În picioare, câte zece, douăzeci, treizeci și patruzeci de indivizi, puțind a usturoi și-a ceapă, de toate vârstele, de toate sexele, scuipând, dând din mâini, vorbind toți odată, Într-un jargon sălbatic, alcătuit din toate idiotismele, În care predomină Însă nemțeasca ; murdari, descheiați și rupți, rugându-se În harhăt răpezit și bătându
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
S. secretar cu probleme de propagandă și agitație a comitetului orășenesc de partid”. Ce a pus În loc pescuitorul slovelor nelalocul lor? „Ca urmare, aceste maxime au fost Înlocuite cu o rubrică intitulată <<Ce să citim>>” și-atât. Vorba aia: nici usturoi n-am mâncat, nici gura nu ne pute, tov. secretar cu propaganda și agitația! v. Femeile n-au fost bine retușate, tovarăși ziariști! În numărul „Rulmentului” 151 din 1 martie 1964, altă chichiță de nici nu-ți vine să crezi
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
facă poliție politică! Nimic mai fals și mai neadevărat! Totuși, acestora li s-a pus În vedere că vor rămâne În noul serviciu de informații numai după ce vor completa o declarație pe proprie răspundere din care să rezulte că nici usturoi n-au mâncat pe timpul lui ceașcă, nici gura nu le pute. Mintenaș, locotenentul Constantin Ionescu, simțind adierea de bunătate fără margini a tovului de la București, a scris și semnat cu voioșie acest document aducător, pentru mulți ani, de venituri grase
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
în viața mea am fost într-o astfel de fermă și mai ales singură cuc, așa că decid măcar să mă bucur de raritatea ocaziei. Mă instalez, după care scot una din hălcile de carne și o pun la prăjit, curăț niște usturoi și deschid o sticlă cu vin. Curăț masa de afară și ies cu farfuria aburindă să mănânc sub cerul senin. Fac doi pași și liniștea poetică este întreruptă de tropăituri dezorganizate, asaltându-mă din toate direcțiile. Sancho, labradorul auriu, apare
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
pe o casetă în care Lebed îl caracteriza pe Eltin drept "porc bețiv" și a transmis-o la Kremlin. Stăruim asupra lui Boris Birnstein deoarece omul sau de încredere în România - în anii regimului Iliescu - a fost binecunoscutul Vitali Ustroi (Usturoi), implicat în mai multe afaceri de trafic cu materiale strategice. Amintim aici doar afacerea cu mercur roșu, din parcarea de la Vila-Lac Snagov, în care au fost amestecate și unele cadre ale Armatei. 4. REGIMUL ILIESCU ȘI MAFIA " SACRA CORONA UNITĂ
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
liniștiți traficul de arme și țigări. Alți doi traficanți, Michel Makhoul și Victor Issa și-au mutat și ei afacerile de contrabandă cu țigări la Kiev, în Ucraina. În România însă serialul "Țigareta" continuă. "ȚIGARETA 2", UN DOSAR DESCRIS: VITALI USTUROI, CREIERUL AFACERII "ȚIGĂRI CONTRA ARME", ADEVĂRATA PISTĂ A TRAFICULUI Multe dintre elementele afacerii "Țigareta 2" fac din această anchetă un dosar deschis, căci anchetă oficială a procurorilor militari s-a restrâns, deocamdată, doar la persoanele angrenate direct în rețeaua tigarilorASSOS
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
toate acestea, afacerea conduce indubitabil spre primii ani ai regimului Iliescu, deoarece creierul întregii afaceri este o cunoștință mai veche a noastră, pe care l-am întîlnit atunci când ne-am ocupat de tentacula Bancorex și ventuza să, Valeologia: Vitali Ustroi (Usturoi), mină dreapta în România a celebrului mafiot rus Boris Birustein. Stăpânul absolut, timp de mai mulți ani, al mafiei moldoveano-ucrainene, fost ofițer în forțele speciale sovietice "Spetznaz". 1. MAFIA SPENTZNAZ ÎN ROMÂNIA Afacerea derulată în noaptea de 16/17 aprilie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
mulți ani, al mafiei moldoveano-ucrainene, fost ofițer în forțele speciale sovietice "Spetznaz". 1. MAFIA SPENTZNAZ ÎN ROMÂNIA Afacerea derulată în noaptea de 16/17 aprilie 1998, care a hipnotizat săptămâni la rand mass-media, a fost pusă la punct de Vitali Usturoi (fost cadru al GRU sovietic, profil Spetnaz, misiuni în civil), împreună cu col. Trutu1escu, la Galați, cu câteva săptămâni mai înainte, într-o cameră de hotel. Se știe că Trutulescu făcea parte din comandă "Batalionul 404" Buzău, cu specialitatea cercetare-diversiune în spatele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
august 1991) de la Moscova, reunind într-o mafie pe ofițerii ex-sovietici și pe cei din fostele țări comuniste, pentru că în toate statele "Tratatului de la Varșovia" existau unități de tip "Spetznaz", cu ofițeri pregătiți în URSS, la Odesa. După 1990, Vitali Usturoi a devenit patronul celebrei firme Valeologia (Chișinău), acuzată pentru contrabandă cu arme și substanțe radioactive în favoarea mafiei ex-sovietice "Komunitatea" (K). Sub regimul FSN, Bancorex a acordat credite importante Valeolagiei; credite nerambursate până în ziua de astăzi. Apare astfel, cel puțin ciudat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
cel puțin ciudat, ca Parchetul Militar a exonerat din cercetările sale tocmai momentul inițial, cel al proiectării afacerii derulate la Otopeni, în noaptea de 16 aprilie, penultimul tronson al traseului avionului AIR SOFIA. Cu atat mai mult, cu cat Vitali Usturoi, împreună cu lt.col. SPP Dan Saulea, a gravitat și în jurul afacerii din 1994, de la Vila-Lac Snagov). Atunci când au fost surprinși, în flagrant, ofițerul SPP Vladimir Cumpanasu și hocheistul stelist Halauca, în timp ce traficau 4,556 kg. de substanță radioactivă. 2. AIR SOFIA
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
niciodată la nivel strict național. Ele au, întotdeauna, o anvergură internațională așa cum o sugerează și traseul urmat de avionul, cursa specială, Air Sofia, cel care a aterizat la Otopeni, penultimul tronson dintr-o operațiune specială complexă. Prin implicarca lui Vitali Usturoi și a Mafiei (militare) ruse, afacerca "Țigareta 2" este legată, la rândul sau - precum un fir rou - de afacerile geostrategice urzite la Moscova, într-o operațiune vastă de contrabandă, demarată încă de la începutul anilor '90, și în care oamenii regimului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
caș de oaie proaspăt sau frământat, brânză de vaci și smântână, lapte dulce și acru. La sectorul păsări găseai găini, rațe, curci și pui, numai buni de tăiat din aceia care , dacă erau fripți și puși alături de un mujdei de usturoi sănătos la care se adăuga un pahar-două de vin roșu sau nohan bine păstrat în pivnițe, mai mare dragul să trăiești. în sectorul vitelor cornute se căutau mult juncani buni, de învățat să tragă la jug. De când începuse războiul și
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
studenției a "Academiei de șeptic" Ilie et co. Partidele aveau loc în prezența nelipsiților chibiți și se desfășurau pe mese încărcate cu bunătăți venite "de acasă" pentru mahării din Ardeal: șuncă afumată, șuncă fiartă, cârnați afumați, cârnați cu boia, cu usturoi, tobă, leber, dulciuri fel de fel și bineînțeles nelipsitele clondire cu tărie. Partidele durau ceasuri întregi, timp în care tăria, servită în pahare de apă, încingea atmosfera. Eu nu prea mă omoram nici cu delicatesele ardelenești, care pentru stomacul meu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
azi ziduri în spatele cărora câteva familii își trăiau 3-4 ani "la comun", acolo fiind și birourile, și locuința, și spațiile de protocol (dispunându-se irevocabil ca în zilele când se organizau "acțiuni" să nu se gătească specialități cu ceapă sau usturoi, pentru a nu dăuna "aerului festiv"!). Treaba cu piscina și jocul copiilor ne-a determinat să punem în discuție programul de lucru. Normal era de la 9 la 13 și de la 14 la 18, după program nemaiavând practic timp nici pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]