3,333 matches
-
al VII-lea d. H., dispar și urmele civilizației gepide din Dacia. N. Iorga consideră că teoria după care ei (gepizii) ar fi avut un rol hotărâtor în "alcătuirea nației noastre", mai mare decât al francilor în Galia, este o vădită exagerare. La rândul său, C. Diculescu afirmă (presupune) că în limba română s-a păstrat un număr mare de cuvinte germanice, moștenite de romanici de la gepizii asimilați. Ideea asimilării gepizilor de către o populație romanică în Transilvania, după 567, nu este
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
-le cele necesare vieții (Ibidem, p. 182-184). Se mai dăruia Ordinului, în confirmarea daniei, și cetatea Kruceburg, ridicată prin strădania lor, noua danie fiind confirmată de papalitate, ocrotitoarea cavalerilor (Ibidem, p. 187-188). În ciuda privilegiilor acordate care îi favorizau în mod vădit, Ordinul teutonic, care acționa ca un stat în stat în sud-estul Transilvaniei, conflictele cu regele Ungariei au continuat și în anii următori. Mai întâi, s-a ivit o neînțelegere cu episcopul Transilvaniei, care a încercat să-și extindă autoritatea asupra
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
un anume Mislav. "Kara-Ulaghii" erau "vlahii negri" ce locuiau în spațiul extra-carpatic, poate populația românească de la est de Carpați, iar teritoriile "Ulaghilor" (vlahilor) se aflau probabil în ținuturile subcarpatice ale Munteniei, eventual, în sudul Transilvaniei. Deși numele Mislav are o vădită rezonanță slavă, firească după secole de conviețuire cu ei, este posibil ca el să fie român de neam. În Annales Boiorum, aparținând cronicarului bavarez Aventin, se amintește despre depopularea teritoriilor locuite de "moldoveni și vlahi", ca și în letopisețele rusești
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
primei invazii mongole în teritoriile rusești, în 1223, ca și succesele cruciatei, între 1211-1227, în aria de dominație cumană, la sud și est de Carpați, au dus, în noile condiții dramatice, la o apropiere de Roma printre cnejii ruși. Cu vădită satisfacție înregistra această tendință urmașul lui Inocențiu, papa Honoriu III, în scrisoarea de răspuns adresată, la începutul lui 1227, "tuturor regilor (cnejilor) Rusiei". Aceștia își exprimaseră dorința de a se lepăda de "erorile" derivate din aderența la Biserica răsăriteană ("schismatică
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
sau urmași ai lui Lațcu, iar expediția ar fi avut loc sub Cazimir III, între 1365-1370. Dar nici această ipoteză nu este verosimilă și, în aceste condiții, V. Spinei opinează că datarea expediției în 1359 poate fi acceptată, nefiind în vădită contradicție cu cronicile indigene, ce pun venirea lui Dragoș în Moldova în acest an, întrucât "descălecatul" putea avea loc foarte bine în a doua parte a anului. Prin urmare, va trebui să acceptăm (cf. V. Spinei) că, în perioada premergătoare
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
ar putea fi completate și ilustrate, prin nume îndeobște binecunoscute încă celor mai apropiați (cel puțin ca vârstă) dintre colegi sau prin momentele memorabile, de tipul celor aniversare, consumate acasă la sărbătorit, în frumoasa zi de Arminden. Sentimente speciale și vădite manifesta Leonid Boicu față de toți moldovenii de peste Prut, de care s-a simțit mereu legat prin mii de fire nevăzute. Dacă pe cei cu ascendență basarabeană, indiferent de profesie, stabiliți în Iași, îi cunoștea, îi prețuia și-i regăsea mereu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de tip comercial; progresul tehnic al procesului de prelucrare a produselor agricole este strâns legat de progresul tehnic al gospodăriei sătești în general. Caracterul predominant comercial pe care-l capătă economia agricolă moldovenească la jumătatea veacului trecut explică și dezvoltarea vădită a meșteșugurilor. Mulți dintre marii proprietari, în goana lor după beneficii sporite, nu se mai limitează la desfacerea produselor brute ale gospodăriei lor, ci creează instalații industriale de prelucrare a materiei prime cerealiere și animaliere. Țăranii, la rândul lor, vin
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
unirea Bisericii Ortodoxe române transilvane cu Roma), a anexiunilor habsburgice, „mișcarea culturală din Principate își extinde aria de influență și cuprindere, mai mult decât în perioada anterioară, asupra Transilvaniei și Banatului” într-un efort semnificativ de solidaritate ortodoxă, cu o vădită tentă etnică, în spiritul unității de neam, lingvistice și religioase „cultivate relevant” în climatul cultural din țările române încă din secolul al XVII-lea”. Pătura intelectuală românească din Transilvania se definește hotărât, reprezentanții ei formând bazele teoretice ale demonstrației unității
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
deplin conștientă de pericolul pe care îl reprezentau pentru dominația ei în Principatele Române tendințele expansioniste ale puternicilor săi vecini. Pericolul era cu atât mai mare, cu cât tendințele se conjugau, așa după cum s-a văzut, cu afirmarea tot mai vădită a dorinței de eliberare a românilor din cele două principate. Defecțiunea lui Dimitrie Cantemir a constituit o lecție prea usturătoare, pentru ca sultanul și înalții săi demnitari să-i ignore învățămintele. În scopul de a evita urmările nefaste pentru otomani ale
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
vorba, dar ei acționau din rațiuni proprii la îndemnul moldovenilor („boierilor” spun ei) în serviciul cărora se aflau, fără să-și conjuge faptele cu fruntașii emigrației polone. Pe măsură ce revoluția europeană se extindea, cauza polonă se impunea cu o tot mai vădită pregnanță. La 16 mai 1848, Jules de Goncourt privea la defilarea muncitorilor parizieni care scandau, printre altele, „Trăiască Polonia !”, lozincă preluată și de vreo cincizeci de membri ai gărzii mobile în Franța, în statele italiene și cele germane, în Austria
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
el cât de mic, la progresul civilizației universale este evidențiat cu prioritate. În studierea relațiilor internaționale ale țării noastre, el nu s-a oprit numai asupra influențelor pozitive și negative pe care le-am primit, ci a insistat mereu cu vădită satisfacție asupra rolului și contribuției românilor în difuzarea ideilor nobile, înaintate, a jertfelor pe care le-au dat cauzei eliberării popoarelor. N. Iorga, fie și numai ca istoric al patriei, a abordat și a studiat această disciplină, chiar și în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și închegată consacrată crizei orientale. În numeroase lucrări se află răspândite informații și argumente menite să demonstreze caracterul relațiilor româno-ruse, efectele lor pozitive, dar și țelurile acaparatoare ale țarismului. Mai presus de toate, însă, N. Iorga s-a oprit cu vădită plăcere asupra relațiilor româno-franceze în epoca luptei pentru Unire. Această preferință poate fi explicată și prin profunda admirație pe care o avea Iorga pentru Franța. Dar, limitându-ne numai la această explicație, am săvârși o mare greșeală, căci atenția pe
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
nume în istoriografia românească, că a fost director al Teatrului Național și rector al Universității. Este foarte adevărat că nu puțini colegi și chiar elevi i-au imputat alunecarea, după 1944, în compromisuri prejudiciabile intereselor superioare ale națiunii și în vădită contradicție cu rectitudinea care i se atribuia, participarea activă în comisiile de epurări de tristă amintire etc. „Ținea mult la demnități”, observa David Prodan (op. cit., p. 155). Privit din acest unghi, Andrei Oțetea a pășit alături de mulți alții orbiți de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și momentele sale pline de intensitate, pune flirtul într-o lumină cu totul nouă: acesta nu este doar un limbaj, un cod amoros, ci în egală măsură un joc, uneori primejdios, întotdeauna ambiguu. Un joc cu fațete și funcții multiple, vădite sau ascunse. Funcția legată de distracție, de amuzament a flirtului este evidentă. "Mă plictisesc, mă plictisesc, mă plictisesc", repetă necontenit Catherine în jurnalul său. "Viața mea este un cerc pustiu și inutil". Și atunci, "ca să mă amuz", "o fac puțin
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
contrar scopului său social economic și regulilor de conviețuire socială. Se apreciază că un act juridic este lezionar ori de câte ori apare un dezechilibru între prestațiile contractanților, concretizat într-un prejudiciu ce rezultă pentru una dintre părți din inegalitatea valorii prestațiilor (a văditei disproporții valorice a celor două prestații). Reglementând capacitatea persoanei, Codul civil de la 1864 se referă la leziune în mai multe articole. Astfel, prin art. 1157 din codul menționat, se preciza că minorul poate exercita acțiunea în resciziune, pentru simplă leziune
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
civil de la 1864 cât și Decretul nr. 32/1954, care conțin dispoziții ce interesează leziunea, consacră concepția obiectivă despre leziune. Așa fiind, cel ce invocă leziunea ca un motiv de anulare a actului juridic încheiat, nu are de dovedit decât "vădita disproporție de valoare între contraprestații"249. În concepția subiectivă leziunea presupune, pe lângă elementul obiectiv (disproporția de valoare între contraprestații) și un element subiectiv (starea de nevoie 250 în care se află una din părțile actului juridic și de care profită
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
juridic și de care profită cealaltă parte). Anularea actului juridic civil pentru leziune presupune întrunirea cumulativă a trei condiții: leziunea să fie consecința directă și nemijlocită a actului juridic; leziunea să existe în raport cu momentul încheierii actului juridic; să existe o vădită disproporție de valoare între prestații. III.2.3.2.3 Obiectul actului juridic civil Obiectul actului juridic civil desemnează conduita părților stabilită prin acel act juridic civil, respectiv acțiunile ori inacțiunile la care părțile sunt îndreptățite sau de care sunt
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
însă și alte excepții de la principiul repunerii părților în situația anterioară încheierii actului. Astfel, incapabilul trebuie să restituie prestațiile primite numai în măsura îmbogățirii sale. De asemenea, restituirea nu este admisibilă în cazul în care reclamantul a urmărit un scop vădit imoral pentru încheierea contractului (cum ar fi cazul în care autorul unui viol a dat victimei o sumă de bani pentru a nu fi denunțat organelor de urmărire penală)365. C. Excepții de la principiul anulării actului subsecvent ca urmare a
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
sau creditele persoanei juridice în folosul propriu sau în cel al unei alte persoane; b) au făcut acte de comerț în interes personal, sub acoperirea persoanei juridice; c) au dispus, în interes personal, continuarea unei activități care ducea, în mod vădit, persoana juridică la încetarea de plăți; d) au ținut o contabilitate fictivă, au făcut să dispară unele documente contabile sau nu au ținut contabilitatea în conformitate cu legea; e) au deturnat sau au ascuns o parte din activul persoanei juridice ori au
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
și introduce între el și ceilalți distanța dintre Gulliver și Liliputani, reducîndu-i la stare de animăluțe. În același timp, își însușește și spusele lor, adună în persoana sa aflată în viață toate virtuțile celor morți. Această confiscare era suficient de vădită pentru ca un veteran al revoluției să-i scrie lui Stalin: "V-ați slujit de cei pe care i-ați asasinat și compromis însușindu-vă faptele lor eroice și realizările lor". Putem înțelege, la limită, că a căutat să pună mîna
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
tragice, a intelectualilor chinuiți de întrebări fundamentale, a dramelor consumate în decor citadin.” Formula romanescă pe care o experimentează Anton Holban este una relativ nouă în literatura noastră - cea a jurnalului introspectiv, redactat într-un stil aparent neglijent, tensionat, cu vădite intenții polemice la adresa scrisului calofil, în genul celui al lui Ionel Teodoreanu. Deși formula aceasta inedită a șocat într-o primă fază mai ales prin cerebralitatea autorului, ea a găsit totuși în cultura noastră o sensibilitate estetică pregătită să accepte
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
După ce ne-am așezat, a venit o fată simpatică, cu un mini și mai agreabil, să ne întrebe ce dorim. Pînă să ne iei comanda, ia animalul acesta de-aici! a dictat recentul consumator. Fata însă avea personalitate, plus o vădită simpatie pentru jucărie. Nu pot să-l iau, deoarece aici e locul lui. A fost, acum stau eu aici! Stați și cu el, că e simpatic! Dacă ți-e simpatic, ia-l de bărbat! a continuat disputa, amicul. Gluma e
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
nu în sensul bizantin (cu nota sa complexă levantină), ci mai mult în sens național, legând datinile sale religioase de străvechea pietate dacică și de unele reminiscențe latine: Rosalia, Floralia, așa că nota locală e uneori cum nu se poate mai vădită". 4 Vasile Băncilă, Misiunea noii generații, în Opere vol. IV. Eseistica edită (1933-1936), ediție îngrijită de Dora Mezdrea, Brăila, Editura Istros, p. 232. 5 Ibidem, pp. 233-234: "Așa cum e astăzi, Ortodoxia pare inutilă ori rebarbativă multora, din cauza expresiei exterioare, în
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
afirmă că vorbește limba germană sau franceză). Încercând să indice care sunt acei factori, Victor Stratan creează din nimic o teorie inedită - națiunea genetică, noțiune ce se apropie de teoria raselor a lui Vasile Vieru: „Pentru că toată lumea cunoaște un fapt vădit, anume: esența și particularitățile neamului, în ultimă instanță, sunt determinate nu de limbă, care poate fi impusă din exterior de către colonizatori, dar de codul genetic ce i s-a transmis prin ereditate de populația (sau populațiile) indigenă (aborigenă), care a
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
totalitate ignorați cei români); citarea intensă a unor autori străini ce au elemente de natură a favoriza teoria moldovenismului; preluarea trunchiată a unor fragmente din scrierile cronicarilor și a oamenilor de cultură din Evul Mediu. Una dintre primele lucrări cu vădite accente antiromânești apărută după evenimentele din 1989-1991 este cea a lui Petre P. Moldovan, Moldovenii în istorie, la vremea sa aspru combătută și criticată. Autorul pornește, în demonstrația sa despre individualitatea poporului moldovenesc, de la balada Miorița, considerată de el o
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]