4,335 matches
-
2 al art. I din LEGEA nr. 472 din 4 noiembrie 2004 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.062 din 16 noiembrie 2004. (3) Federația Sportului Școlar și Federația Sportului Universitar, înființate în condițiile legii, au următoarele atribuții: ... a) promovarea valențelor educative ale sportului; ... b) inițierea și organizarea de programe și acțiuni de atragere a elevilor și studenților la practicarea sportului; ... c) coordonarea competițiilor sportive desfășurate în unitățile și instituțiile de învățământ, organizate de asociațiile sportive școlare și universitare; ... d) sprijinirea
LEGE nr. 69 din 28 aprilie 2000 (*actualizată*) educaţiei fizice şi Sportului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141083_a_142412]
-
2 al art. I din LEGEA nr. 472 din 4 noiembrie 2004 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.062 din 16 noiembrie 2004. (3) Federația Sportului Școlar și Federația Sportului Universitar, înființate în condițiile legii, au următoarele atribuții: ... a) promovarea valențelor educative ale sportului; ... b) inițierea și organizarea de programe și acțiuni de atragere a elevilor și studenților la practicarea sportului; ... c) coordonarea competițiilor sportive desfășurate în unitățile și instituțiile de învățământ, organizate de asociațiile sportive școlare și universitare; ... d) sprijinirea
LEGE nr. 69 din 28 aprilie 2000 (*actualizată*) educaţiei fizice şi Sportului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141084_a_142413]
-
2 al art. I din LEGEA nr. 472 din 4 noiembrie 2004 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.062 din 16 noiembrie 2004. (3) Federația Sportului Școlar și Federația Sportului Universitar, înființate în condițiile legii, au următoarele atribuții: ... a) promovarea valențelor educative ale sportului; ... b) inițierea și organizarea de programe și acțiuni de atragere a elevilor și studenților la practicarea sportului; ... c) coordonarea competițiilor sportive desfășurate în unitățile și instituțiile de învățământ, organizate de asociațiile sportive școlare și universitare; ... d) sprijinirea
LEGE nr. 69 din 28 aprilie 2000 (*actualizată*) educaţiei fizice şi Sportului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141085_a_142414]
-
Iași, 2002). Aplicarea tehnologiilor informaționale în sistemul de învățământ este impusă de exigențele societății actuale. Mediile de instruire bazate pe Internet aduc cu sine atât un nou mediu educațional (Internet-ul) cât și noi metode de predare-învățare-evaluare care adaugă noi valențe procesului de învățământ. Valoarea adăugată de acestea vizează organizarea procesului de învățământ și creșterea calității sale, dezvoltarea deprinderii de a lucra în echipă și de a privi profesorul ca îndrumător în procesul de învățare, testarea și dezvoltarea de noi mijloace
Concepte moderne privind utilizarea tehnologiilor informaţionale în procesul de predare-învăţare-evaluare la disciplina "Bazele generale ale fotbalului" by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/661_a_1278]
-
o pregătire intermediară. Punctajele acordate pentru fiecare item vor fi dimensionate în funcție de dificultatea presupusă în răspuns, implicarea creativă a studentului, valoarea operațională a soluțiilor date etc. Formarea studenților pentru autoevaluare. Avantaje și posibilități practice O modalitate de evaluare cu largi valențe formative o constituie autoevaluarea studenților. După G. de Landsheere, 1971; Barbier J.M., 1985; Baldy R., 1989; etc. autoevaluarea poate să meargă de la autoaprecierea verbală și până la autonotarea mai mult sau mai puțin supravegheată de către profesor. Implicarea studenților în aprecierea propriilor
Concepte moderne privind utilizarea tehnologiilor informaţionale în procesul de predare-învăţare-evaluare la disciplina "Bazele generale ale fotbalului" by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/661_a_1278]
-
extrem de important. Firesc, o parte din informațiile ce vor fi abordate în prezenta carte, pot fi pliate și în cadrul altor discipline de învățământ, dar ele își găsesc adevărata valoare în domeniul nostru de activitate, unde legătura stimul răspuns, capătă noi valențe (Armstrong M., 2000; Astolfi J-P., 1997; Devauchelle, B., 1999, Gautellier Ch., 2000;). Informațiile vizuale Recunoașterea formelor este o informație destinată identificării unui obiect în vederea extragerii indicației fine de contur, de textură și de formă. Ea intervine în diferențierea fină, astfel
Concepte moderne privind utilizarea tehnologiilor informaţionale în procesul de predare-învăţare-evaluare la disciplina "Bazele generale ale fotbalului" by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/661_a_1278]
-
influențe certe și concrete la nivelul reflectării în modul de manifestare a elevilor în cadrul lecției, precum și a îmbogățirii bagajului de cunoștințe. Contribuții personale în procesul de predare învățare-evaluare cu ajutorul tehnologiilor informaționale la disciplina „Bazele generale ale fotbalului” Prin specificul și valențele lor, tehnologiile informaționale electronice se constituie ca autentice mijloace de învățământ, numai că lor li se asociază, în mod obligatoriu, un soft (o dimensiune informațională), un pachet de obiective ce trebuie atinse, o anumită combinare de metode și procedee, ceea ce
Concepte moderne privind utilizarea tehnologiilor informaţionale în procesul de predare-învăţare-evaluare la disciplina "Bazele generale ale fotbalului" by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/661_a_1278]
-
preferințele diferitelor categorii de turiști: zone geografice, profesie, vârstă, turism organizat și turism neorganizat etc. Strategia de diferențiere a produsului turistic comparativ cu ofertele concurenților permite dezvoltarea originalității produsului turistic, prin crearea de spații și modalități de viață turistică, cu valențe spirituale și de specific național, urmărindu-se ca fiecare produs turistic să posede atributele unicității. Reunind un ansamblu de activități din cadrul economiei naționale produsul turistic este rezultatul asocierii și interdependenței dintre resurse (patrimoniu) și o structură largă de servicii de
CALITATEA PRODUSULUI TURISTIC RURAL by Ilie NI?? () [Corola-publishinghouse/Science/83093_a_84418]
-
agricultura este supusă în mod diferențiat privatizării, problemele privind deteriorarea activităților economice s-au amplificat mult în ultimul deceniu. În aceste condiții, nevoia pluriactivității exploatațiilor agricole a devenit o necesitate. Deși îmbracă forme diferite , în cadrul acestei noțiuni turismul rural capătă valențe deosebite dacă pornim de la particularitățile satului românesc. Turismul rural este acea formă de turism prin care se valorifică o serie resurse locale (umane, culturale și umane) precum și dotările și echipamentele turistice, inclusiv pensiunile și fermele agroturistice [1, pg 16]. În
INFLUEN?ELE TURISMULUI RURAL ASUPRA STRUCTURII SOCIALE A SATULUI by Alecsandru Puiu TACU () [Corola-publishinghouse/Science/83107_a_84432]
-
și încearcă să evite greșelile marilor firme profesionale de turism , care au distrus peisajul, practicând turismul în masă , fără a ține seama de modul în care acesta afectează mediul . Dacă se va impune un turism de recreare si cultural cu valențe ecologice, se va realiza într-adevăr un turism rural durabil . De asemenea un element asupra căruia se insistă este legat de faptul că satul românesc în general și cel turistic în special reprezintă un produs turistic inedit pe piața națională
VALORIFICAREA POTEN?IALULUI TURISTIC AL ZONEI RURALE by Alexandru NEDELEA () [Corola-publishinghouse/Science/83106_a_84431]
-
disfuncționalităților ce apar în desfășurarea activităților specific organizaționale. Considerăm că ponderea mai redusă a rolului de negociator și situarea acestuia pe ultimul loc este conjuncturală. În contextul evoluției societății contemporane și al particularităților societăților în tranziție rolul de negociator capătă valențe amplificate cu privire la atragerea alocațiilor pentru programe și a sponsorizărilor, la negocierea de parteneriate, contracte și servicii, la anticiparea măsurilor pentru prevenirea conflictelor, etc. Din punctul de nostru de vedere conturarea rolului de negociator în managementul organizațiilor sportive este influențată de
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
căreia se integrează. În prezent, în promovarea turismului rural și a agroturismului (vezi cataloagele ANTREC, 1998, 2002) accentul se pune pe pensiunea turistică rurală și județ, unitate administrativă vremelnică, fară a evidenția faptul că se promovează spațiul rural românesc cu valențele sale etnografice și folclorice, culturale și spirituale formate de veacuri într-un cadru natural de mare pitoresc și care reprezintă atractivitatea și componenta de bază în crearea produsului agroturistic comercializat prin pensiunea în cauză. Considerăm, în acest sens, simplistă, superfluă
SPA?IUL RURAL ?I POTEN?IALUL AGROTURISTIC. MODALIT??I DE CERCETARE ?I VALORIFICARE TURISTIC? by Vasile GL?VAN () [Corola-publishinghouse/Science/83100_a_84425]
-
sociale și culturale proprii, îndeplinesc, sezonier sau în tot cursul anului și pe aceea de găzduire și asigurare a hranei pentru turiștii care își petrec un sejur cu durata nedefinită sau le vizitează în cadrul unor programe de turism itinerant (cu valențe culturale, științifice sau de cunoaștere), cu sau fără servirea mesei (Glăvan V, colab., 1980, 1997). Orice așezare rurală pentru a deveni "sat turistic" trebuie să îndeplinească unele condiții minimale, ca: - amplasarea într-un cadru natural atrăgător sub aspect peisagistic, fară
SPA?IUL RURAL ?I POTEN?IALUL AGROTURISTIC. MODALIT??I DE CERCETARE ?I VALORIFICARE TURISTIC? by Vasile GL?VAN () [Corola-publishinghouse/Science/83100_a_84425]
-
și condiția umană”, Ed. Tehnică, București, 1994; Și lista lucrărilor ar putea continua, căci ele sunt rodul acțiunii de psihoterapie aplicată și de cercetare științifică, deoarece autorul avea convingerea că procesul de educare, învățare și recuperare are în mod cert valențe de reușită în procesul de normalizare (parțială sau totală) a persoanelor cu nevoi speciale. Ca cercetător a intuit firesc și eficient demersul și eficiența specialiștilor psiho logopezi în domeniul psihologiei limbajului, de aceea, la Seminarul Național al A.L.R. din
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
constituită din doi (sau trei) termeni, toți autonomi sub aspect lexical și toți dezvoltând funcții sintactice. Sunt alcătuite din doi termeni, necesari și suficienți, sintagmele generate de verbe intranzitive, caracterizate printr-un singur „gol” în planul lor semantic, o singură valență sintactică (S. Stati), satisfăcută prin asumarea funcției de subiect - complinire semantico-sintactică obligatorie - de către un nume/pronume sau o propoziție, Maria a plecat. Maria: subiect gramatical a plecat: predicat Sunt alcătuite din trei termeni sintagmele generate de verbe tranzitive, caracterizate prin
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de subiect - complinire semantico-sintactică obligatorie - de către un nume/pronume sau o propoziție, Maria a plecat. Maria: subiect gramatical a plecat: predicat Sunt alcătuite din trei termeni sintagmele generate de verbe tranzitive, caracterizate prin două „goluri” în planul lor semantic, două valențe sintactice, satisfăcute prin asumarea funcțiilor de subiect și complement direct - compliniri semantico-sintactice obligatorii - de către nume/pronume sau propoziții, distincte prin planul lor semantic: Copiii au descoperit drumul. Copiii: subiect gramatical au descoperit: predicat drumul: complement direct Observații: Termenul subiect poate
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
descriu două limite distincte ale planului semantic al verbului-predicat (dar realizând și alte funcții sintactice), corespunzând la „obiecte” distincte în plan referențial: A B șsubiectț școmplement directț Copiii ® au descoperit ¬ drumul. Limita A, descrisă de termenul subiect (copiii), satisface prima valență a verbului, limita B, descrisă de complement (drumul), o satisface pe cea de a doua. Raportul sintactic de la baza diatezei active: subiect gramatical - verb - complement direct este izomorf raportului logic de interpretare a realității extralingvistice. În funcție de diferite trăsături semantice ale
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
obiect” - autor al acțiunii, a cărui expresie sintactică este un complement de agent: A B Florile au fost rupte de Ion. Ușa s-a închis de ultimul. șsubiectț școmplement de agentț Subiectul și complementul de agent, care satisfac cele două valențe libere ale verbului tranzitiv, descriu două limite distincte ale acțiunii verbale, corespunzând la două „obiecte” diferite din planul referențial: A - „obiectul” pasiv ® subiect gramatical; B - „obiectul” activ ® complement de agent. Raportul sintactic de la baza diatezei pasive: subiect gramatical - verb-predicat - complement
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
analitic (nominal): „Obraznicul ăsta trebuie să fie ticălosul de frate-meu.” (I.L. Caragiale) Peste un an avea să ajungă cel dintâi. II. Dezvoltarea construcțiilor sintactice generate de verb și a câmpului semantico-sintactic pe care acesta îl descrie este dependentă de valențele lui libere (corespunzătoare golurilor semantice), în funcție de care verbele românești se grupează în două principale clase organizate antitetic: 1. verbe personale - verbe impersonale 2. verbe tranzitive - verbe intranzitive Verbe personale - verbe impersonaletc "Verbe personale - verbe impersonale" De apartenența verbului la una
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
subiect. Verbele personale devin predicate în desfășurarea predicației, prin intrarea în relație sintactică de interdependență cu un nume (pronume, propoziție etc.), devenit(ă) subiect - expresie sintactică a cauzei/originii dimensiunii „procesuale”, proprie conținutului semantic al verbului, prin care se satisface valența lui liberă, obligatorie: a veni + cocoare ® Vin cocoarele. Nucleul predicațional generat prin asumarea predicației de către verbe personale are structură bimembră: Predicat Subiect: „Privitor ca la teatru / Tu în lume să te-nchipui: Joace unul și pe patru, / Totuși tu ghici
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
global al enunțului. Verbele tranzitive cer un complement gramatical - expresie sintactică a celui de-al doilea complement semantic (după cel realizat ca subiect), pentru că au nevoie de împlinirea celui de-al doilea gol semantic, prin satisfacerea celei de-a doua valențe libere: „Răni ducem - izvoare / deschise subt haină.” (L. Blaga) În structurile cu verbe caracterizate prin tranzitivitate directă, împlinirea câmpului semantico-sintactic se realizează prin complement direct, realizat prin diferite tipuri de constituenți: • simplu: „Înviați-vă dar graiul / Ruginit de multă vreme
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
un complement indirect: I-am împrumutat lui Mihai (1) mașina mea de scris (2). Am împrumutat de la Mihai (1) banii pentru drum (2). Am detașat sepalele (1) de petale (2). Verbele intranzitive, caracterizate printr-un singur gol semantic (o singură valență obligatorie), după realizarea concretă a principalului component semantic, ca subiect gramatical, dacă funcționează ca predicate, împlinesc câmpul semantico-sintactic pe care l-au generat și enunțul/propoziția își definitivează unitatea la nivelul nucleului predicațional prin actualizarea planului semantic al termenilor subiect
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
realizarea funcției de complement (direct, indirect sau amândouă variantele): „Sporește-ți cântarea precum se cuvine, dă ceasului înțelepciunea ce-o ai.” (L. Blaga) Întrebuințat la celelalte diateze, verbul își satisface în primul rând în interiorul acestei categorii, de esență sintactică, diferitele valențe combinatorii generate de exigențe ale împlinirii planului său semantic. În același timp, dezvoltarea unor sensuri gramaticale de diateză determină generarea altor exigențe privind expansiunea câmpului semantico-sintactic guvernat de verb. În dinamica opozițiilor interne proprii categoriei gramaticale a diatezei, opoziția activ-pasiv
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de o parte, prin mijloace interne (derivare, conversiune, compunere) și prin mijloace externe (neologisme), vocabularul limbii se îmbogățește cu noi adverbe. Pe de alta, numeroși termeni lexicali, bivalenți sub aspect lexico-gramatical, în planul paradigmatic al limbii, își anulează una din valențe, în planul sintagmatic al textului, unde pot funcționa ca adjective sau ca adverbe: „Să mergem împreună,/Sub acel farmec liniștit/De lună.” (M. Eminescu, I, p. 187) $adjectiv$$ - „Răsare luna liniștit/Și tremurând din apă.” (Ibidem, p. 179) $adverb$$. Din
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
enunț și dezvoltarea relațiilor sintactice se instituie un raport de intercondiționare. Expresie a modului de reflectare lingvistică a realității, unitățile lexicale (de natură verbală, mai ales, și adjectivală) se caracterizează, în funcție de structura lor semantică, prin trăsături (disponibilități) combinatorii (numite și valențe 3), care condiționează dezvoltarea relațiilor sintactice; ele reclamă sau numai admit anumite relații sintactice, prin care să se împlinească câmpurile semantico-sintactice din care se constituie planul semantic global al enunțului. Câmpul semantico-sintactic reprezintă o structură sintagmatică, în dezvoltarea căreia prin intermediul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]