13,019 matches
-
Issues from Research and Experience, McCutchan Publishing, Berkeley. Tyler, R. (1987), „Charles Hubbard Judd: As I Came to Know Him”, Teaching Education, 1 (1), pp. 19-24. van Manen, M. (1984a), „By the Light of Anecdote”, Phenomenology + Pedagogy, 7, pp. 232-256. van Manen, M. (1984b), „Practicing Phenomenological Writing”, Phenomenology + Pedagogy, 2 (1), pp. 36-69. van Manen, M. (1989), „Doing” Phenomenological Research and Writing, Curriculum Praxis Monograph Series, Monograph No. 7. van Manen, M. (1991), The Tact of Teaching: The Meaning of Pedagogical
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Judd: As I Came to Know Him”, Teaching Education, 1 (1), pp. 19-24. van Manen, M. (1984a), „By the Light of Anecdote”, Phenomenology + Pedagogy, 7, pp. 232-256. van Manen, M. (1984b), „Practicing Phenomenological Writing”, Phenomenology + Pedagogy, 2 (1), pp. 36-69. van Manen, M. (1989), „Doing” Phenomenological Research and Writing, Curriculum Praxis Monograph Series, Monograph No. 7. van Manen, M. (1991), The Tact of Teaching: The Meaning of Pedagogical Thoughtfulness, State University of New York Press, Albany. Walker, D. (1971), „A Naturalistic Model
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
1984a), „By the Light of Anecdote”, Phenomenology + Pedagogy, 7, pp. 232-256. van Manen, M. (1984b), „Practicing Phenomenological Writing”, Phenomenology + Pedagogy, 2 (1), pp. 36-69. van Manen, M. (1989), „Doing” Phenomenological Research and Writing, Curriculum Praxis Monograph Series, Monograph No. 7. van Manen, M. (1991), The Tact of Teaching: The Meaning of Pedagogical Thoughtfulness, State University of New York Press, Albany. Walker, D. (1971), „A Naturalistic Model for Curriculum Development”, School Review, 80 (1), pp. 51-65. Walker, D. (1973), „What Curriculum Research?”, Journal
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ans et deux mois dans le pénitencier de Sighet), Editura Fundatiei Culturale Romane, București. Hampson, S. (1982), The construction of personality: An Introduction, Routledge and Kegan Paul, Londra. Hampson, S. (1984), „The Social Construction of Personality”, în H. Bonarius, G. van Heck, N. Smid (ed.), Personality in Europe: Theoretical and Empirical Developments, Swets and Zeitlinger, Lisse. Ierunca, V. (1990), Fenomenul Pitești (Le phénomène Pitești), Humanitas, București. Ioniță, N. (2000), „Detenția - factor de psihopatizare a personalității”, Analele Sighet. Anii 1954-1960. Fluxurile și
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
scurte”. 1. Se cunoaște cazul unor personaje celebre care au impresionat prin performanțele lor, evidențiindu‑se nu numai printr‑o remarcabilă adaptare la mediu, dar și prin participarea activă la viața socioculturală și chiar prin creații personale: marele compozitor L. van Beethoven (rămas fără auz în perioada sa de glorie, când a compus cele mai valoroase opusuri), americanca Helen Keller (nevăzătoare și surdă), rusoaica Olga Scorohodova (nevăzătoare, surdă și cu sensibilitatea tactilă parțial abolită), românul Vasile Adamescu (nevăzător și surd, renumit
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
de poezie străină răsădite în românește, București, 1973; ed. bilingvă, București, 1998; Tălmăciri din teatrul universal, îngr. și pref. D. Ivănescu, București, 1982; Erich Maria Remarque, Întoarcere de pe front, București, s.a. Repere bibliografice: Davidescu, Aspecte, 318-322; Ovid Densusianu, „Aur sterp”, VAN, 1922, 7-9; Perpessicius, Opere, II, 122, IV, 173-176, VII, 97-98, IX, 399-403; Camil Petrescu, „Aur sterp” „Revista vremii”, 1923, 2; Aderca, Contribuții, I, 505-506, II, 220-222; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., III, 391-395; Sadoveanu, Cărți, II, 51-57; Streinu, Pagini, II
PHILIPPIDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288805_a_290134]
-
vieței”, ADV, 1902, 4663; Ilarie Chendi, „Din ocna vieței”, CL, 1902, 11; Iorga, O luptă, I, 64-65, 99-101, 279-280; At. M. Marienescu, „Ocna vieței”, AAR, partea administrativă și dezbaterile, t. XXVI, 1903-1904; Lovinescu, Critice, I, 75-83; Otto Wilder, „Domnița Viorica”, VAN, 1906, 1; Ibrăileanu, Opere, IV, 23-24, 195-197; Mihai Pastia, „Domnița Viorica”, „Curentul nou”, 1906, 3; At. M. Marienescu, „Domnița Viorica”, AAR., partea administrativă și dezbaterile, t. XXVIII, 1905-1906; V.V. Haneș, „Revolverul” și nestâmpărul unui nuvelist, VAN, 1908, 13; G.G. Ionescu
POP-13. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288894_a_290223]
-
Otto Wilder, „Domnița Viorica”, VAN, 1906, 1; Ibrăileanu, Opere, IV, 23-24, 195-197; Mihai Pastia, „Domnița Viorica”, „Curentul nou”, 1906, 3; At. M. Marienescu, „Domnița Viorica”, AAR., partea administrativă și dezbaterile, t. XXVIII, 1905-1906; V.V. Haneș, „Revolverul” și nestâmpărul unui nuvelist, VAN, 1908, 13; G.G. Ionescu, Vasile Pop, R, 1908, 5; Mihail Negru, „Cum să iubim”, „Românul din Ardeal”, 1908, 1; Mihail Dragomirescu, „Povești hazlii”, CVC, 1909, 25; Ilarie Chendi, „Iubirea e biruitoare”, LU, 1911, 10; Andrei Braniște [Tudor Teodorescu-Braniște], „O dragoste
POP-13. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288894_a_290223]
-
epice moderne. Un prim volum din Critice, intitulat Realități și exigențe literare (1947; Premiul Academiei Române), adună publicistica militantă a lui P., cronicile sale de întâmpinare, îndeosebi din revista „Cadran”. Câteva eseuri au fost bine primite de critică: Poezia trubadurilor (1942), Van Dyck (1969), Michelangelo. Vremea, omul, opera (1970). A tradus din Montesquieu (Scrisori persane), Marivaux (Țăranul ajuns), Iannis Ritsos ș. a. O duzină de romane istorice, terminate sau nu, evoluând narativ de la cucerirea Daciei până la Nicolaus Olahus, au rămas în manuscris. SCRIERI
POPESCU-25. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288946_a_290275]
-
Critice, vol. I: Realități și exigențe literare, București, 1947; Tuturor, București, 1948; Premieră de gală, București, 1957; Poeme. 1931-1965, pref. Silvian Iosifescu, București, 1965; Pașala, București, 1968; Adio, Xenia Vilari, București, 1969; Neobosita laudă, București, 1969; Nestematele unelte, București, 1969; Van Dyck, București, 1969; Michelangelo. Vremea, omul, opera, București, 1970; Imnuri, București, 1971; Puterea iubirii, București, 1971; Ascuns, București, 1972; Un pitic cât un ibric, București, 1972; Poeme cu soldați, București, 1972; Zăpezi, București, 1973; Murmur, București, 1974; Triumf, București, 1975
POPESCU-25. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288946_a_290275]
-
la clasicism și ca prefigurare a romantismului. Apărut în terminologia istorico-literară franceză abia către sfârșitul secolului al XIX-lea, p. a devenit un concept frecvent și operațional după primul război mondial, datorită în special monografiei Le Préromantisme a lui Paul van Tieghem (I-III, 1924-1947). Anterior, termenul fusese întrebuințat de Fernand Baldensperger, prima dată doar pentru desemnarea fazei incipiente a romantismului, fiind considerat o „prefață” a marelui curent, iar după A. Monglond - o „uvertură a simfoniei”. Van Tieghem numește, de altfel
PREROMANTISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289012_a_290341]
-
Préromantisme a lui Paul van Tieghem (I-III, 1924-1947). Anterior, termenul fusese întrebuințat de Fernand Baldensperger, prima dată doar pentru desemnarea fazei incipiente a romantismului, fiind considerat o „prefață” a marelui curent, iar după A. Monglond - o „uvertură a simfoniei”. Van Tieghem numește, de altfel, prin acest termen „ansamblul stărilor de spirit sau de sensibilitate, al tendințelor, sentimentelor, ideilor, formelor, operelor care, la sfârșitul perioadei clasice, conțin trăsături ce anunță romantismul secolului al XIX-lea”. Unii istorici literari postbelici îl prezintă
PREROMANTISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289012_a_290341]
-
Candela, Cimitirul, Câinele soldatului, Meditație). Motive poetice asemănătoare, uneori chiar identice, vor apărea la simboliști, îndeosebi la cei originari din Moldova ( D. Anghel, Ștefan Petică, I. M. Rașcu, Barbu Nemțeanu, Demostene Botez), interpretate, firește, cu altă tehnică. Repere bibliografice: Paul van Tieghem, Le Préromantisme, I-III, Paris, 1924-1947; A. Monglond, Le Préromantisme français, I-II, Grenoble, 1930; Mircea Anghelescu, Preromantismul românesc, București, 1971; Irina Petraș, Curente literare, București, 1992, 75-77; Alin Mihai Gherman, Între iluminism și preromantism, Cluj-Napoca, 2003. D.Mc.
PREROMANTISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289012_a_290341]
-
din Gramatică: „Ciudățenia și ilogismul sau antigramaticalul unui idiotism tradus din o limbă în alta înseamnă cu drept o împrospătare de expresie”, tot ce este vechi fiind socotit „academizat”, uzat, perimat. Astfel de texte provin și de la colaboratorii străini: Theo van Doesburg (Vers une construction collective), Louis Emié (Pourquoi danser sur la corde?), Pierre Bourgeois (Suggestions), Alice Baill (Pour ma „chambre de rêver”), Philippe Soupault, Marcel Raval, Alberto Vianello, Lioubomir Mitzitch, Juliette Roche, Kurt Schwitters, Paul Éluard, Georges Linze. De asemenea
PUNCT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289064_a_290393]
-
cultura românească. Au fost considerate adevărate evenimente echivalențele sale la eruditele studii ale lui Johan Huizinga (Amurgul Evului Mediu, Erasm, Homo ludens, Cultura olandeză în secolul al XVII-lea) sau versiunea la Cartea pictorilor, text de la 1604 aparținând lui Carel van Mander, ca și transpunerea tragediei clasice în versuri a lui Joost van den Vondel, Gijsbreght van Aemstel, ori a Sonetelor lui Camões. A făcut cunoscute pentru prima oară la noi opere din literaturile Țărilor de Jos ale unor scriitori clasici
RADIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289087_a_290416]
-
ale lui Johan Huizinga (Amurgul Evului Mediu, Erasm, Homo ludens, Cultura olandeză în secolul al XVII-lea) sau versiunea la Cartea pictorilor, text de la 1604 aparținând lui Carel van Mander, ca și transpunerea tragediei clasice în versuri a lui Joost van den Vondel, Gijsbreght van Aemstel, ori a Sonetelor lui Camões. A făcut cunoscute pentru prima oară la noi opere din literaturile Țărilor de Jos ale unor scriitori clasici (Hendrik Conscience, Multatuli, Louis Couperus, Herman Teirlinck, Simon Vestdijk) sau contemporani (Heere
RADIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289087_a_290416]
-
Amurgul Evului Mediu, Erasm, Homo ludens, Cultura olandeză în secolul al XVII-lea) sau versiunea la Cartea pictorilor, text de la 1604 aparținând lui Carel van Mander, ca și transpunerea tragediei clasice în versuri a lui Joost van den Vondel, Gijsbreght van Aemstel, ori a Sonetelor lui Camões. A făcut cunoscute pentru prima oară la noi opere din literaturile Țărilor de Jos ale unor scriitori clasici (Hendrik Conscience, Multatuli, Louis Couperus, Herman Teirlinck, Simon Vestdijk) sau contemporani (Heere Heeresma, Hugo Raes, Hugo
RADIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289087_a_290416]
-
liniei de elicoptere, pref. Ion Hobana, Cluj-Napoca, 1974; Georg Lukács, Estetica, II, București, 1974 (în colaborare cu Dieter Paul Fuhrmann); Hendrik Conscience, Leul Flandrei, pref. Constantin Stan, București, 1974; Luis de Camões, Sonete, pref. Paul Alexandru Georgescu, București, 1974; Carel van Mander, Cartea pictorilor, pref. Viorica Guy Marica, București, 1977; Cornelis Jan Kelk, Jan Steen, București, 1978; Wolfgang Kayser, Opera literară, pref. Mihai Pop, București, 1979; Herman Teirlinck, Rolanda, pref. Mihai Pop, București, 1979; Joost van den Vondel, Gijsbreght van Aemstel
RADIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289087_a_290416]
-
Alexandru Georgescu, București, 1974; Carel van Mander, Cartea pictorilor, pref. Viorica Guy Marica, București, 1977; Cornelis Jan Kelk, Jan Steen, București, 1978; Wolfgang Kayser, Opera literară, pref. Mihai Pop, București, 1979; Herman Teirlinck, Rolanda, pref. Mihai Pop, București, 1979; Joost van den Vondel, Gijsbreght van Aemstel, pref. trad., București, 1980; Hubert Faensen, Vladimir Ivanov, Arhitectura rusă veche, I-II, pref. Hubert Faensen, București, 1981; Albert Blankert, Johannes Vermeer din Delft, București, 1981; Louis Couperus, Comedianții, București, 1981, Iskander, pref. trad., București
RADIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289087_a_290416]
-
Carel van Mander, Cartea pictorilor, pref. Viorica Guy Marica, București, 1977; Cornelis Jan Kelk, Jan Steen, București, 1978; Wolfgang Kayser, Opera literară, pref. Mihai Pop, București, 1979; Herman Teirlinck, Rolanda, pref. Mihai Pop, București, 1979; Joost van den Vondel, Gijsbreght van Aemstel, pref. trad., București, 1980; Hubert Faensen, Vladimir Ivanov, Arhitectura rusă veche, I-II, pref. Hubert Faensen, București, 1981; Albert Blankert, Johannes Vermeer din Delft, București, 1981; Louis Couperus, Comedianții, București, 1981, Iskander, pref. trad., București, 1986; Vicente Blasco Ibáñez
RADIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289087_a_290416]
-
ludens”, ST, 1977, 5; Fănuș Băileșteanu, Johan Huizinga, „Homo ludens”, CRC, 1978, 35; Vasile Sporici, Eveniment artistic la Teatrul Dramatic Bacovia, „Steagul roșu”, 1981, 6984; Radu Popescu, „De ce dormi, iubito?” de Jos Vandeloo, RMB, 1981, 27 februarie; Mihai Rădulescu, Joost van den Vondel. O tragedie antirăzboinică, TTR, 1981, 10; Thomas Matteij, Brieven uit Bockarest, 1986-1990, Haga, 1991, 60, 99-100, 231; Thea Julieta Radian, In memoriam H.R. Radian, SXX, 1993, 349-351; Cornelia Maria Savu, Hanny Alders, „Amurgul templierilor”, „Curierul național”, 1993, 3
RADIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289087_a_290416]
-
antisemitism. Astfel, R. se conturează din ce în ce mai pregnant ca o publicație de atitudine socio-politică, având simpatii pentru stânga. Rubrici permanente: „Mărturia unei generații”, „Între da și nu”, „Europa et Co”, „Cazanul Satanei”. La rubrica „Zigzag” se includ prezentări consacrate lui Karel van de Woestijne, Erich Kästner, René Guénon, E.A. Poe, semnate de Victor Valeriu Martinescu, și traduceri din D.H. Lawrence, Ortega y Gasset, Lautréamont, André Malraux (un roman transpus sub titlul Nădejdea, începând cu numărul 36/1936). Alți colaboratori: Oscar Lemnaru, Aurel
REPORTER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289174_a_290503]
-
Petrescu, Realitate și romanesc, București, 1968; Realismul, I-III, îngr. și introd. Marian Popa, București, 1969; René Wellek, Conceptele criticii, tr. Rodica Tiniș, București, 1970, 232-264; Dan Grigorescu, Sorin Alexandrescu, Romanul realist în secolul al XIX-lea, București, 1971; Philippe Van Tieghem, Marile doctrine literare în Franța, tr. Alexandru George, București, 1972, 222-241; Conceptul de realitate în artă, București, 1972; Conceptul de realism în literatura română, îngr. Al. Săndulescu, Marcel Duță, Adriana Mitescu, București, 1974; Ioana Crețulescu, Mutațiile realismului. Literatura realistă
REALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289156_a_290485]
-
aceste întâmplări și incapabilă să se integreze social la maturitate. În Trubendal (1946) apar doar sporadic secvențe în care sunt satirizate parvenitismul, ponderea fiind deținută de analiza unui caz de alienare prin preocuparea excesivă pentru artele plastice, întruchipat de Anton van Trubendal, un proprietar al unui muzeu de pictură. Devenit vulnerabil în relațiile cu ceilalți, apăsat și de o ereditate cam tenebroasă, el cade pradă unei psihoze, căreia ceea ce se întâmplă în exterior îi favorizează o dezvoltare rapidă, culminând cu tentativa
MONDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288234_a_289563]
-
Charles-Roux, Pierre Chenal ș.a., rafinament, subtilitate și utilizând „cu îndrăzneală o limbă românească modernă” (Irina Mavrodin). Traduceri: Edmond Charles-Roux, Să uiți Palermo, București, 1968; Guy le Luhandre, Flăcări sub soare, București, 1970; Louis Guilloux, Sângele negru, București, 1971; Pierre Lephron, Van Gogh, București, 1973; Las Cases, Memorialul din Sfânta Elena, I-III, București, 1975-1987; Gustave Flaubert, Ispitirea Sfântului Anton, București, 1977; Pierre Chenal, Ultima furtună, București, 1979; Tzvetan Todorov, Teorii ale simbolului, București, 1982; André Gide, Falsificatorii de bani, București, 1980
MURGU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288318_a_289647]