17,513 matches
-
condus la disponibilizarea acestora, situație în care relația cauzală s-ar inversa, sau cel puțin s-ar afla în situație de interdependență. Figura 2.2. Schema unei relații cauzale între două variabile O altă cauză posibilă a relației dintre două variabile este dependența uneia sau ambelor variabile de o terță variabilă. Asemenea asociații se numesc corelații false (în engleză, „spurious correlations”). Figura 2.3. Schema unei relații false între două variabile X și Y În partea stângă a figurii 3 corelația
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
care relația cauzală s-ar inversa, sau cel puțin s-ar afla în situație de interdependență. Figura 2.2. Schema unei relații cauzale între două variabile O altă cauză posibilă a relației dintre două variabile este dependența uneia sau ambelor variabile de o terță variabilă. Asemenea asociații se numesc corelații false (în engleză, „spurious correlations”). Figura 2.3. Schema unei relații false între două variabile X și Y În partea stângă a figurii 3 corelația dintre X și Y este rezultatul
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
două variabile O altă cauză posibilă a relației dintre două variabile este dependența uneia sau ambelor variabile de o terță variabilă. Asemenea asociații se numesc corelații false (în engleză, „spurious correlations”). Figura 2.3. Schema unei relații false între două variabile X și Y În partea stângă a figurii 3 corelația dintre X și Y este rezultatul influenței unei terțe variabile C. Aceasta are o relație non-cauzală cu X și una cauzală cu Y. Să presupunem că șomajul (C) este asociat
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
variabilă. Asemenea asociații se numesc corelații false (în engleză, „spurious correlations”). Figura 2.3. Schema unei relații false între două variabile X și Y În partea stângă a figurii 3 corelația dintre X și Y este rezultatul influenței unei terțe variabile C. Aceasta are o relație non-cauzală cu X și una cauzală cu Y. Să presupunem că șomajul (C) este asociat cu o anumită vulnerabilitate psihologică (X), ultima nefiind studiată direct. Cercetătorul poate ajunge la o concluzie greșită că șomajul (C
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
că „primii disponibilizați au fost indivizi care sufereau sau au început să prezinte unele probleme psihice, dar nu suficient de grave ca să implice invalidarea lor prin boli psihice” (Stroian, 2001, p.30). Într-o cercetare putem întâlni o multitudine de variabile terțe care să afecteze relația dintre două variabile. În partea dreaptă a figurii trei, cele două variabile X și Y ajung să coreleze deoarece ambele sunt influențate de o variabilă terță. În studiul amintit, realizat de Stroian (2001) legătura dintre
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
sau au început să prezinte unele probleme psihice, dar nu suficient de grave ca să implice invalidarea lor prin boli psihice” (Stroian, 2001, p.30). Într-o cercetare putem întâlni o multitudine de variabile terțe care să afecteze relația dintre două variabile. În partea dreaptă a figurii trei, cele două variabile X și Y ajung să coreleze deoarece ambele sunt influențate de o variabilă terță. În studiul amintit, realizat de Stroian (2001) legătura dintre șomaj și tulburări psihice poate avea o cauză
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
nu suficient de grave ca să implice invalidarea lor prin boli psihice” (Stroian, 2001, p.30). Într-o cercetare putem întâlni o multitudine de variabile terțe care să afecteze relația dintre două variabile. În partea dreaptă a figurii trei, cele două variabile X și Y ajung să coreleze deoarece ambele sunt influențate de o variabilă terță. În studiul amintit, realizat de Stroian (2001) legătura dintre șomaj și tulburări psihice poate avea o cauză comună, și anume, incapacitatea individului de a se adapta
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
p.30). Într-o cercetare putem întâlni o multitudine de variabile terțe care să afecteze relația dintre două variabile. În partea dreaptă a figurii trei, cele două variabile X și Y ajung să coreleze deoarece ambele sunt influențate de o variabilă terță. În studiul amintit, realizat de Stroian (2001) legătura dintre șomaj și tulburări psihice poate avea o cauză comună, și anume, incapacitatea individului de a se adapta la schimbările datorate tranziției. Situația ar putea fi ușor remediată dacă am conștientiza
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
individului de a se adapta la schimbările datorate tranziției. Situația ar putea fi ușor remediată dacă am conștientiza rolul acesteia asupra celor două variabile și l-am controla statistic prin intermediul unor tehnici precum corelația parțială sau analiza de covarianță (ANCOVA). Variabilele ascunse (neluate în seamă) nu sunt singurele care pot influența validitatea internă a rezultatelor unei cercetări. Uneori relația cauzală dintre două variabile poate fi moderată de prezența altor variabile. Moderarea relației presupune creșterea sau descreșterea intensității asocierii dintre două variabile
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
două variabile și l-am controla statistic prin intermediul unor tehnici precum corelația parțială sau analiza de covarianță (ANCOVA). Variabilele ascunse (neluate în seamă) nu sunt singurele care pot influența validitatea internă a rezultatelor unei cercetări. Uneori relația cauzală dintre două variabile poate fi moderată de prezența altor variabile. Moderarea relației presupune creșterea sau descreșterea intensității asocierii dintre două variabile. Un exemplu cotidian de variabilă moderatoare este tipul de ten, care afectează relația dintre perioada de stat la soare și nivelul de
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
prin intermediul unor tehnici precum corelația parțială sau analiza de covarianță (ANCOVA). Variabilele ascunse (neluate în seamă) nu sunt singurele care pot influența validitatea internă a rezultatelor unei cercetări. Uneori relația cauzală dintre două variabile poate fi moderată de prezența altor variabile. Moderarea relației presupune creșterea sau descreșterea intensității asocierii dintre două variabile. Un exemplu cotidian de variabilă moderatoare este tipul de ten, care afectează relația dintre perioada de stat la soare și nivelul de bronz al pielii. Uneori, variabilele moderatoare pot
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Variabilele ascunse (neluate în seamă) nu sunt singurele care pot influența validitatea internă a rezultatelor unei cercetări. Uneori relația cauzală dintre două variabile poate fi moderată de prezența altor variabile. Moderarea relației presupune creșterea sau descreșterea intensității asocierii dintre două variabile. Un exemplu cotidian de variabilă moderatoare este tipul de ten, care afectează relația dintre perioada de stat la soare și nivelul de bronz al pielii. Uneori, variabilele moderatoare pot chiar bloca relația cauzală dintre X și Y. Astfel, am putea
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
nu sunt singurele care pot influența validitatea internă a rezultatelor unei cercetări. Uneori relația cauzală dintre două variabile poate fi moderată de prezența altor variabile. Moderarea relației presupune creșterea sau descreșterea intensității asocierii dintre două variabile. Un exemplu cotidian de variabilă moderatoare este tipul de ten, care afectează relația dintre perioada de stat la soare și nivelul de bronz al pielii. Uneori, variabilele moderatoare pot chiar bloca relația cauzală dintre X și Y. Astfel, am putea concluziona eronat că timpul petrecut
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
prezența altor variabile. Moderarea relației presupune creșterea sau descreșterea intensității asocierii dintre două variabile. Un exemplu cotidian de variabilă moderatoare este tipul de ten, care afectează relația dintre perioada de stat la soare și nivelul de bronz al pielii. Uneori, variabilele moderatoare pot chiar bloca relația cauzală dintre X și Y. Astfel, am putea concluziona eronat că timpul petrecut la soare nu influențează nivelul de bronzare a unei persoane. Datele culese ar indica acest lucru dacă toți subiecții testați au fost
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Y. Astfel, am putea concluziona eronat că timpul petrecut la soare nu influențează nivelul de bronzare a unei persoane. Datele culese ar indica acest lucru dacă toți subiecții testați au fost îmbrăcați în echipamente de protecție. Acestea joacă rolul unei variabile moderatoare a relației dintre X și Y. În psihologie, multe variabile de tip etichetă precum sexul persoanei, vârsta, nivelul de experiență pot influența relația dintre două variabile. În domeniul psihologiei organizaționale, un exemplu tipic de variabilă moderatoare este mărimea sau
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
nu influențează nivelul de bronzare a unei persoane. Datele culese ar indica acest lucru dacă toți subiecții testați au fost îmbrăcați în echipamente de protecție. Acestea joacă rolul unei variabile moderatoare a relației dintre X și Y. În psihologie, multe variabile de tip etichetă precum sexul persoanei, vârsta, nivelul de experiență pot influența relația dintre două variabile. În domeniul psihologiei organizaționale, un exemplu tipic de variabilă moderatoare este mărimea sau vârsta unei organizații. Astfel, în studiul realizat de Elenkov (2001), relația
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
subiecții testați au fost îmbrăcați în echipamente de protecție. Acestea joacă rolul unei variabile moderatoare a relației dintre X și Y. În psihologie, multe variabile de tip etichetă precum sexul persoanei, vârsta, nivelul de experiență pot influența relația dintre două variabile. În domeniul psihologiei organizaționale, un exemplu tipic de variabilă moderatoare este mărimea sau vârsta unei organizații. Astfel, în studiul realizat de Elenkov (2001), relația dintre stilul de conducere tranzacțional vs. transformațional este moderată de mărimea organizației. Pentru a elimina efectul
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Acestea joacă rolul unei variabile moderatoare a relației dintre X și Y. În psihologie, multe variabile de tip etichetă precum sexul persoanei, vârsta, nivelul de experiență pot influența relația dintre două variabile. În domeniul psihologiei organizaționale, un exemplu tipic de variabilă moderatoare este mărimea sau vârsta unei organizații. Astfel, în studiul realizat de Elenkov (2001), relația dintre stilul de conducere tranzacțional vs. transformațional este moderată de mărimea organizației. Pentru a elimina efectul acestei variabile, autorul studiului respectiv a decis ca toate
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
domeniul psihologiei organizaționale, un exemplu tipic de variabilă moderatoare este mărimea sau vârsta unei organizații. Astfel, în studiul realizat de Elenkov (2001), relația dintre stilul de conducere tranzacțional vs. transformațional este moderată de mărimea organizației. Pentru a elimina efectul acestei variabile, autorul studiului respectiv a decis ca toate firmele selectate să îndeplinească un criteriu suplimentar, și anume, să aibă mai puțin de 50 de angajați. Chiar dacă prin această măsură se va putea cuantifica gradul de asociere dintre stilul de conducere și
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
companiile mici. Astfel, un alt studiu, efectuat de această dată doar pe companii mari, ar putea ajunge la concluzii diferite referitoare la relația dintre stilul de conducere și performanțele obținute de organizațiile respective. Din punct de vedere statistic, identificarea unei variabile moderatoare se poate face fie prin tehnici ANOVA (în cazul unei F semnificativ al interacțiunii dintre factorul cauză și factorul moderator), fie prin regresii multiliniare ierarhice (dacă explicația evoluției criteriului este semnificativ mai bună în cazul unei ecuații cu trei
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
este semnificativ mai bună în cazul unei ecuații cu trei predictori - variabila cauză, variabila moderatorare și variabila interacțiune obținută prin produsul celor două, decât în cazul unei ecuații cu doi predictori, fără a include termenul de interacțiune dintre cele două variabile). Figura 2.4. Schema unei relații dintre X și Y moderată de o terță variabilă În sfârșit, merită făcută distincția dintre variabile moderatoare și cele mediatoare. În cazul ultimelor, prezența variabilei terțe este necesară pentru apariția relației dintre X și
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
două, decât în cazul unei ecuații cu doi predictori, fără a include termenul de interacțiune dintre cele două variabile). Figura 2.4. Schema unei relații dintre X și Y moderată de o terță variabilă În sfârșit, merită făcută distincția dintre variabile moderatoare și cele mediatoare. În cazul ultimelor, prezența variabilei terțe este necesară pentru apariția relației dintre X și Y. Astfel, X afectează variabila C, care la rândul ei afectează variabila Y. În cazul relației dintre prezența sau absența ploii și
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
fără a include termenul de interacțiune dintre cele două variabile). Figura 2.4. Schema unei relații dintre X și Y moderată de o terță variabilă În sfârșit, merită făcută distincția dintre variabile moderatoare și cele mediatoare. În cazul ultimelor, prezența variabilei terțe este necesară pentru apariția relației dintre X și Y. Astfel, X afectează variabila C, care la rândul ei afectează variabila Y. În cazul relației dintre prezența sau absența ploii și dispoziția afectivă poate fi oferită o explicație alternativă, pe
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
unei relații dintre X și Y moderată de o terță variabilă În sfârșit, merită făcută distincția dintre variabile moderatoare și cele mediatoare. În cazul ultimelor, prezența variabilei terțe este necesară pentru apariția relației dintre X și Y. Astfel, X afectează variabila C, care la rândul ei afectează variabila Y. În cazul relației dintre prezența sau absența ploii și dispoziția afectivă poate fi oferită o explicație alternativă, pe baza unei variabile mediatoare. Atunci când plouă (X), oamenii preferă să rămână în casă (C
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
de o terță variabilă În sfârșit, merită făcută distincția dintre variabile moderatoare și cele mediatoare. În cazul ultimelor, prezența variabilei terțe este necesară pentru apariția relației dintre X și Y. Astfel, X afectează variabila C, care la rândul ei afectează variabila Y. În cazul relației dintre prezența sau absența ploii și dispoziția afectivă poate fi oferită o explicație alternativă, pe baza unei variabile mediatoare. Atunci când plouă (X), oamenii preferă să rămână în casă (C). Ori un număr redus de contacte sociale
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]