14,506 matches
-
1.000 Din analiza realizată se constată o reducere a eficienței activității, prin prisma influenței modificării structurii producției fabricate. Rezultă că a crescut ponderea grupelor de produse cu eficiență mai scăzută decât valorile medii programate, astfel explicându-se: creșterea cheltuielilor variabile și totale la 1.000 lei cifră de afaceri, reducerea ratelor de rentabilitate și reducerea eficienței utilizării resurselor Întreprinderii (activelor și a personalului). 1.5.5. Analiza corelației dintre coeficientul mediu de sortiment, coeficientul mediu de structură și indicele mediu
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii De la intuiţie la ştiinţă Volumul 2 by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/214_a_247]
-
veniturile din vânzări trebuie să fie egale cu cheltuielile și exprimarea este următoarea. ChT - suma cheltuielilor totale aferente activității de exploatare; CA - cifra de afaceri. Știind că, În funcție de evoluția lor În raport cu volumul de activitate, cheltuielile totale se Împart În cheltuieli variabile și cheltuieli fixe, În continuare se va prezenta modul de stabilire a relației de calcul aferentă pragului de rentabilitate. Cheltuielile variabile se modifică odată cu modificarea volumului de activitate (proporțional sau neproporțional) În timp ce cheltuielile fixe, pe termen scurt, se mențin constante
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii De la intuiţie la ştiinţă Volumul 2 by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/214_a_247]
-
CA - cifra de afaceri. Știind că, În funcție de evoluția lor În raport cu volumul de activitate, cheltuielile totale se Împart În cheltuieli variabile și cheltuieli fixe, În continuare se va prezenta modul de stabilire a relației de calcul aferentă pragului de rentabilitate. Cheltuielile variabile se modifică odată cu modificarea volumului de activitate (proporțional sau neproporțional) În timp ce cheltuielile fixe, pe termen scurt, se mențin constante. Rezultă că atunci când ritmul de creștere a cheltuielilor variabile este egal cu dinamica cifrei de afaceri, costul variabil unitar se menține
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii De la intuiţie la ştiinţă Volumul 2 by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/214_a_247]
-
modul de stabilire a relației de calcul aferentă pragului de rentabilitate. Cheltuielile variabile se modifică odată cu modificarea volumului de activitate (proporțional sau neproporțional) În timp ce cheltuielile fixe, pe termen scurt, se mențin constante. Rezultă că atunci când ritmul de creștere a cheltuielilor variabile este egal cu dinamica cifrei de afaceri, costul variabil unitar se menține constant, În timp ce costul fix unitar se reduce odată cu creșterea cifrei de afaceri. Atât cifra de afaceri, cât și cheltuielile variabile pot fi determinate prin descompunere În factori, În funcție de
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii De la intuiţie la ştiinţă Volumul 2 by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/214_a_247]
-
de rentabilitate. Cheltuielile variabile se modifică odată cu modificarea volumului de activitate (proporțional sau neproporțional) În timp ce cheltuielile fixe, pe termen scurt, se mențin constante. Rezultă că atunci când ritmul de creștere a cheltuielilor variabile este egal cu dinamica cifrei de afaceri, costul variabil unitar se menține constant, În timp ce costul fix unitar se reduce odată cu creșterea cifrei de afaceri. Atât cifra de afaceri, cât și cheltuielile variabile pot fi determinate prin descompunere În factori, În funcție de: volumul fizic al activității, de prețul unitar, respectiv costul
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii De la intuiţie la ştiinţă Volumul 2 by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/214_a_247]
-
Rezultă că atunci când ritmul de creștere a cheltuielilor variabile este egal cu dinamica cifrei de afaceri, costul variabil unitar se menține constant, În timp ce costul fix unitar se reduce odată cu creșterea cifrei de afaceri. Atât cifra de afaceri, cât și cheltuielile variabile pot fi determinate prin descompunere În factori, În funcție de: volumul fizic al activității, de prețul unitar, respectiv costul variabil unitar. Astfel, relația (1) devine. qv - volumul fizic al producției vândute; cv - costul variabil pe unitatea de produs; p - prețul mediu de
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii De la intuiţie la ştiinţă Volumul 2 by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/214_a_247]
-
unitar se menține constant, În timp ce costul fix unitar se reduce odată cu creșterea cifrei de afaceri. Atât cifra de afaceri, cât și cheltuielile variabile pot fi determinate prin descompunere În factori, În funcție de: volumul fizic al activității, de prețul unitar, respectiv costul variabil unitar. Astfel, relația (1) devine. qv - volumul fizic al producției vândute; cv - costul variabil pe unitatea de produs; p - prețul mediu de vânzare; Chf - suma cheltuielilor fixe. Deoarece În cazul egalității precedente, qv evidențiază producția maximă pe care Întreprinderea trebuie
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii De la intuiţie la ştiinţă Volumul 2 by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/214_a_247]
-
afaceri. Atât cifra de afaceri, cât și cheltuielile variabile pot fi determinate prin descompunere În factori, În funcție de: volumul fizic al activității, de prețul unitar, respectiv costul variabil unitar. Astfel, relația (1) devine. qv - volumul fizic al producției vândute; cv - costul variabil pe unitatea de produs; p - prețul mediu de vânzare; Chf - suma cheltuielilor fixe. Deoarece În cazul egalității precedente, qv evidențiază producția maximă pe care Întreprinderea trebuie s-o realizeze pentru ca veniturile din exploatare să acopere cheltuielile din exploatare ale Întreprinderii
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii De la intuiţie la ştiinţă Volumul 2 by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/214_a_247]
-
pentru ca veniturile din exploatare să acopere cheltuielile din exploatare ale Întreprinderii, iar rezultatul să fie nul, simbolul utilizat va fi qcr (volumul producției necesar atingerii punctului mort sau pragului de rentabilitate). Diferența p - cv se numește marja unitară a cheltuielilor variabile (mjv), iar mărimea sa trebuie să acopere costul fix unitar și să asigure obținerea unui profit unitar. 2) În cazul Întreprinderilor care produc și comercializează un singur produs, pentru exprimarea pragului de rentabilitate În unități valorice se utilizează aceeași metodologie
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii De la intuiţie la ştiinţă Volumul 2 by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/214_a_247]
-
se determină astfel. În capitolul referitor la studiul cheltuielilor (vezi capitolul 4, volumul 1) s-a evidențiat faptul că acestea pot fi analizate fie În mărime absolută, fie sub forma ratelor de eficiență a cheltuielilor. În cazul acesta, rata cheltuielilor variabile la un leu cifră de afaceri se exprimă astfel. 3) Se poate determina și gradul critic de utilizare a capacității de producție (Gcr) care exprimă procentual nivelul la care trebuie să fie utilizată capacitatea disponibilă, astfel Încât societatea să nu Înregistreze
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii De la intuiţie la ştiinţă Volumul 2 by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/214_a_247]
-
Aurel Ișfănescu, Vasile Robu, Anca Maria Hristea, Camelia Vasilescu, Analiză economico financiară, Editura ASE, București, 2002. footnote> (figura 2.10): În care: OX - volumul fizic al producției vândute; OY - cifra de afaceri; cheltuieli; ct - cheltuieli totale pe produs; cv - cheltuieli variabile pe unitatea de produs; Așa cum se poate observa, pragul de rentabilitate se află la intersecția graficului costului total unitar cu cel al prețului unitar; În acest caz, profitul este nul. Exemplu: Pentru exemplificare, se consideră o covrigărie care produce și
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii De la intuiţie la ştiinţă Volumul 2 by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/214_a_247]
-
acest caz, profitul este nul. Exemplu: Pentru exemplificare, se consideră o covrigărie care produce și comercializează aproximativ 1.000 de covrigi pe zi. Se dorește stabilirea pragului de rentabilitate, dispunând de următoarele date: Prețul de vânzare unitar un leu; Costul variabil unitar 0,8 lei; Cheltuieli fixe totale 50.000 lei. Aplicând metodologia prezentată anterior, se obțin următoarele rezultate. În a 250-a zi a anului, societatea atinge pragul de rentabilitate. După această dată, societatea obține profit. Orice Întreprindere poate să
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii De la intuiţie la ştiinţă Volumul 2 by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/214_a_247]
-
de sănătate a Întreprinderii. Metodele de evaluare a riscului de exploatare prezintă Însă și unele limite. De exemplu, condițiile economice se consideră relativ constante pe timpul analizei, Însă În practică situația este de multe ori diferită: ritmul de creștere a cheltuielilor variabile se consideră egal cu dinamica volumului de activitate; cheltuielile fixe sunt considerate constante, deși uneori ele se pot modifica semnificativ În contextul apariției unor factori conjuncturali etc.; inflația influențează În mod diferit politica prețurilor și a costurilor; anumiți factori conjuncturali
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii De la intuiţie la ştiinţă Volumul 2 by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/214_a_247]
-
cu peste 20%, situația este confortabilă<footnote Maria Niculescu, după Pierre Vernimmen, Finance d’entreprise. Analyse et gestion, Edition Dalloz, Paris, 1988. footnote>. Ca o concluzie generală, mărimea riscului de exploatare este dată numai de dimensiunea cheltuielilor fixe (rata cheltuielilor variabile este constantă În timp). Cu cât cheltuielile fixe sunt mai mici, cu atât riscul de exploatare este mai redus (deoarece pragul de rentabilitate se obține pentru o valoare a cifrei de afaceri mai redusă). 2.4.4.2. Analiza riscului
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii De la intuiţie la ştiinţă Volumul 2 by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/214_a_247]
-
sunt: analiza În mărimi absolute a bilanțului financiar, analiza În dinamică a elementelor patrimoniale pe baza indicilor, modificărilor absolute și a modificărilor relative; analiza structurii elementelor de activ și de pasiv. Deoarece evoluția activității financiare și a performanțelor Întreprinderii este variabilă În timp, este importantă studierea mișcărilor bilanțiere pe o perioadă mai mare (de cel puțin trei ani), pentru a identifica motivele reale ale modificărilor economice și financiare constatate și pentru a evalua tendința de repetitivitate. De asemenea, se recomandă realizarea
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii De la intuiţie la ştiinţă Volumul 2 by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/214_a_247]
-
o nouă etapă, pot sta pe loc sau se pot întoarce la o etapă anterioară; ciclic, în sensul că pot exista perioade de intensificare sau de răcire a relației; opțional, în sensul că interactanții pot părăsi relația în cadrul fiecărei etape; variabil, în sensul că durata unei etape/faze este variabilă. Fără a fi contradictorii, ci acordând importanță unor factori diferiți, mai multe teorii au încercat să explice dinamica relațiilor interpersonale. Teoria penetrației sociale (Altman, Taylor, 1973) descrie relațiile interpersonale în termenii
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
pot întoarce la o etapă anterioară; ciclic, în sensul că pot exista perioade de intensificare sau de răcire a relației; opțional, în sensul că interactanții pot părăsi relația în cadrul fiecărei etape; variabil, în sensul că durata unei etape/faze este variabilă. Fără a fi contradictorii, ci acordând importanță unor factori diferiți, mai multe teorii au încercat să explice dinamica relațiilor interpersonale. Teoria penetrației sociale (Altman, Taylor, 1973) descrie relațiile interpersonale în termenii unui set de teme pe care interactanții le abordează
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Pentru comparație, indivizii observă două sau mai multe grupuri diferite, având tendința de a interpreta favorabil grupul la care aparțin. Compararea credințelor, obiceiurile, valorilor, acțiunilor duce la evaluarea grupului și la definirea propriei identități. Indivizii au identitate multiplă, complexă și variabilă. Multiplă, deoarece în funcție de contextul de interacțiune individul activează una sau alta dintre identitățile personale și se identifică cu unul sau altul dintre grupurile din care face parte. Complexă, deoarece se construiește din interacțiunea situațională a identităților personale și a celor
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
vocabularul limbii respective, înseamnă a vehicula semne și simboluri în maniera validată de cultura respectivă. „Dacă învățăm limba celuilalt, dar nu și cultura lui, riscăm să ne facem de râs fluent” (Sukwiwat, 1981, apud FitzGerald, 2003). Configurația schimburilor verbale este variabilă în funcție de identitatea culturală și lingvistică a indivizilor care iau parte la interacțiune. Exemple care să ilustreze acest fenomen apar în FitzGerald (2003), de unde vom cita următoarele dialoguri pentru a ilustra un tip de diferență, gestionarea accesului la cuvânt în grupuri
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
nu departamentul de resurse umane; acesta este primul agent organizațional cu care angajatul intra în contact. Ipoteza 4: Suportul organizațional perceput mediază relația negativă dintre suportul perceput din partea departamentului de resurse umane și intenția de a părăsi organizația? Variabilele cercetării Variabilă dependența: intenția de a părăsi organizația, înțeleasă că măsura în care angajații își doresc să părăsească organizația, se gândesc intens la acest pas și sunt implicați activ în căutarea unui alt loc de muncă. Variabile independente: suportul perceput al supervizorului
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
direct le apreciază contribuițiile și este preocupat de starea lor de bine suportul perceput al departamentului de resurse umane, măsura în care angajații percep că departamentul de resurse umane le apreciază contribuițiile și este preocupat de starea lor de bine Variabilă mediatoare: suportul organizațional perceput, măsura în care angajații percep că organizația le apreciază contribuițiile și este preocupată de starea lor de bine Variabile de control: vechimea, măsurată în numărul de luni de la angajarea în organizație până în prezent Modelul ipotetic SHAPE
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
către entități distincte, ceea ce face că evaluările subiecților să fie distincte. Testarea ipotezelor 1 și 2 a fost realizată cu ajutorul regresiei multiple liniare. O cerință importantă este că variabilele independente să nu coreleze între ele, dar trebuie să coreleze cu variabilă criteriu. Deoarece în matricea corelațiilor din tabelul 1 se observă o corelație între SPS și SPDRU, aceasta corelație a fost corectata prin metoda Bonferonni, devenind nesemnificativă, deci variabilele pot fi introduse în regresie. Tabel 2 Regesia multiplă simplă pentru suportul
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
Tabel 2 Regesia multiplă simplă pentru suportul organizațional perceput Predictori β SPS .75* SPDRU .49* Notă. F (2, 39Ă = 26,52, p < .05; R² = .57; R²adj = .55 * p < .05 Aceste valori arată că cele două variabile predictor influențează împreună variația variabilei criteriu. Valoarea lui R²adj ne arată că 55% din variația suportului organizațional perceput este explicată de suportul perceput din partea superiorului direct și din partea departamentului de resurse umane. Analiza prin regresie multiplă ierarhică a fost utilizată pentru a testa relația de
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
intenția de a părăsi organizația (β=-.26, p<.05Ă. Variabilă mediatoare, în cazul nostru SOP, trebuie să se asocieze cu variabilă dependența, intenția de a părăsi organizația condiție verificată în pasul 3 din tabelul 3 (β=-.34, p<.05Ă După ce variabilă mediatoare este introdusă în modelul de regresie, relația dintre variabilele independente și variabilă dependența trebuie fie să dispară (mediere totalăă, fie să se diminueze semnificativ (mediere parțialăă; în cazul de față, suportul organizațional perceput mediază total relația dintre dintre SPS
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
nostru SOP, trebuie să se asocieze cu variabilă dependența, intenția de a părăsi organizația condiție verificată în pasul 3 din tabelul 3 (β=-.34, p<.05Ă După ce variabilă mediatoare este introdusă în modelul de regresie, relația dintre variabilele independente și variabilă dependența trebuie fie să dispară (mediere totalăă, fie să se diminueze semnificativ (mediere parțialăă; în cazul de față, suportul organizațional perceput mediază total relația dintre dintre SPS și SPDRU, pe de o parte, și intenția de a părăsi organizația, de
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]