KorAP: Find »[drukola/base=vascular & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...125 126 127 ...601 >

15,023 matches

Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208

violența și de durata de acțiune a agentului vulnerant. Leziunile produse prin strivire, compromit cel mai frecvent vitalitatea pielii determinând o mortificare cu formare de escară, care prin eliminare transformă contuzia în plagă. Țesuturile subiacente pot suferi multiple decolări, rupturi vasculare, cu formare de hematoame localizate sau difuze, colecții seroase, situate în zone cu aponevroze puternice (coapsă, abdomen, regiunea lombară). Pot apare fracturi, rupturi musculare sau tendinoase, compresiune sau rupturi nervoase. La nivelul cavității abdominale se produc: rupturi de organe parenchimatoase

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
hematoame localizate sau difuze, colecții seroase, situate în zone cu aponevroze puternice (coapsă, abdomen, regiunea lombară). Pot apare fracturi, rupturi musculare sau tendinoase, compresiune sau rupturi nervoase. La nivelul cavității abdominale se produc: rupturi de organe parenchimatoase sau cavitare, rupturi vasculare cu formare de hematoame sau hemoragii în seroase, etc. 12.2.5. EXAMENUL CLINIC AL UNUI CONTUZIONAT Anamneza completă, însoțită de un examen obiectiv metodic, generalizat și efectuat în dinamică, este foarte importantă. Interogatoriul trebuie să stabilească prin datele culese

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
Hennequine; echimoza scrotală în fracturile de bazin etc. 12.2.6.2. Hematomul Reprezintă o acumulare de sânge în țesuturi sau organe produsă sub acțiunea unui traumatism, când se rup vase de calibru mai mare. El se constituie o dată cu ruptura vasculară și continuă să se dezvolte până când presiunea din hematom devine egală cu cea din vasele rupte. Uneori hematomul poate să apară după traumatisme minime sau chiar spontan, în special la pacienții care sunt sub tratament anticoagulant sau la cei care

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
între degete a unui cheag de sânge. Ele trebuie diferențiate de crepitațiile osoase (aspre) sau cele din tenosinovite (amidonate). 2. Hematomul difuz (fig.12.2 ) este determinat de pătrunderea în țesuturi a sângelui extravazat în urma traumatismului, de-a lungul tecilor vasculare și nervoase, în interstițiile musculare. Sângele devine extrem de aderent în țesuturile înconjurătoare, astfel încât numai poate fi evacuat (ca în cel circumscris). Cantitatea de sânge acumulată poate fi uneori importantă (până la 2 litri în fracturile femurului) și în raport cu situația topografica pot

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
circulatorie profundă. Se știe ca pielea rezistă 48 de ore, mușchii 6 ore, țesutul nervos 4 ore. Aceste date demonstrează importanța supravegherii clinice a hematomului și efectuarea intervenției chirurgicale de urgență la apariția primelor semne de suferință nervoasă și/sau vasculară. 3. Hematomul pulsatil (fig.12.2) apare în imediata vecinătate a pediculului vascular care îl alimentează și care transmite în întreaga masă a acestuia pulsații sincrone cu pulsul; acesta este un element clinic cheie care precizează forma anatomo clinică a

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
țesutul nervos 4 ore. Aceste date demonstrează importanța supravegherii clinice a hematomului și efectuarea intervenției chirurgicale de urgență la apariția primelor semne de suferință nervoasă și/sau vasculară. 3. Hematomul pulsatil (fig.12.2) apare în imediata vecinătate a pediculului vascular care îl alimentează și care transmite în întreaga masă a acestuia pulsații sincrone cu pulsul; acesta este un element clinic cheie care precizează forma anatomo clinică a hematomului (pentru detalii vezi „traumatismele vasculare”). 12.2.6.3. Seromul (colecția seroasă

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
2) apare în imediata vecinătate a pediculului vascular care îl alimentează și care transmite în întreaga masă a acestuia pulsații sincrone cu pulsul; acesta este un element clinic cheie care precizează forma anatomo clinică a hematomului (pentru detalii vezi „traumatismele vasculare”). 12.2.6.3. Seromul (colecția seroasă Morell-Lavallș) Este o acumulare de lichid serolimfatic cuprinsă între fața profundă a hipodermului și fascia de înveliș a regiunii, (fig.12.3 ), consecutiv ruperii vaselor limfatice la nivelul orificiilor care străbat fascia. Seromul

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
sau cianotică, cu hiperhidroză și hiperkeratoză. Edemul lasă de obicei degetele libere și urcă spre antebraț unde se termină printr-o brățară circulară. Evoluția este imprevizibilă. Clinic este afectată mai ales flexia mâinii și a degetelor, însoțită de prezența leziunilor vasculare și trofice care duc la limitarea mișcărilor, atrofii musculare, anchiloze. 12.2.6.5. Tratamentul contuziilor superficiale Tratamentul este diferențiat în funcție de severitatea și importanța leziunilor, de starea generală a bolnavului și posibilitățile chirurgicale de rezolvare. Tratamentul diferitelor tipuri de leziuni

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
evacuatorie, respectând condițiile stricte de asepsie. Dacă seromul se reface se va efectua incizia și toaleta focarului contuziv. 12.2.7. CONTUZIILE PROFUNDE Sunt produse de traumatisme violente, când agentul vulnerant acționează perpendicular pe organism și determină leziuni multiple: musculare, vasculare, nervoase și a organelor profunde. Aspectele clinice sunt polimorfe și în funcție de importanța distrucțiilor locale se însoțesc sau nu de modificări fiziopatologice generale. Cea mai gravă contuzie profundă a fost descrisă de Bywaters în 1941 sub denumirea de Crush Syndrom . 12

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
se apropie de plăgile chirurgicale și sunt produse de obiecte tăioase (cuțit, brici, fragmente de sticlă etc.). Plaga are margini drepte, ușor îndepărtate datorită retracției tisulare, ceea ce permite să se observe leziunile mai profunde. În funcție de profunzime se pot produce leziuni vasculare, nervoase, musculare, tendinoase, etc. Anatomic, marginile plăgii au leziuni minime ceea ce asigură condiții optime de vindecare. Beneficiază de sutură primară. 2. Plăgile înțepate sunt produse printr-un instrument ascuțit (pumnal, cuie, ace de cusut, fragmente de os, corn de animal

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
vecinătate a canalului primitiv, unde țesuturile se vor necroza secundar ca urmare a traumatismului sau infecției. Limita nu poate fi stabilită imediat; se formează astfel o cavitate mai largă, ce constituie canalul secundar. zona de comoție moleculară, unde predomină tulburări vasculare (hiperemie, sufuziuni sanguine, edem) determinate de undele de șoc laterale. 5. Plăgile prin smulgere, tracțiune, sfâșiere, au un aspect anatomopatologic variat, în funcție de mediul de acțiune a traumatismului: plăgile prin smulgere sunt rar întâlnite, dar foarte grave. Se însoțesc de hemoragii

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
univiscerale) sau mai multe (pluriviscerale). Organele afectate pot fi parenchimatoase sau cavitare și ca urmare, clinic, vom constata: sindrom de peritonită generalizată prin perforații ale stomacului, intestinului, colonului etc., sindrom de hemoragie internă prin rănirea organelor parenchimatoase sau a pediculilor vasculari și sindroame mixte. 12.3.6. COMPLICATIILE PLAGILOR Depind de gravitatea și caracterul plăgii; sunt reprezentate de: șocul traumatic, anemia acută cu sau fără șoc hemoragic, complicații septice ori transmiterea unor boli. șocul traumatic sau mixt, poate să apară în

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
sau fără șoc hemoragic, complicații septice ori transmiterea unor boli. șocul traumatic sau mixt, poate să apară în plăgile multiple dar mai ales în cele contuze cu distrucții tisulare mari și asociate cu leziuni organice. Anemia acută este consecutivă leziunilor vasculare mari sau întinse, de obicei secțiuni arteriale și la care nu s-a aplicat un procedeu de hemostază în timp util. Infecția este cea mai frecventă complicație a plăgilor. Poate să se manifeste sub formă de infecție localizată (abcese, flegmoane

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
este posibil). Nu se vor face eschilectomii în fracturile complexe deoarece excesul îndepărtării lor duce la pseudartroză. Vasele care sângerează vor fi ligaturate, cu excepția celor mari și vitale care vor fi reparate. Sutura (repararea) constă în repararea tuturor leziunilor musculare, vasculare, nervoase, osoase, etc. întâlnite în timpul explorării plăgii, care se va face plan cu plan în ordinea importanței. Plăgile penetrante cu leziuni viscerale pun probleme de tactică și tehnică chirurgicală particulare și vor fi tratate la capitolul de patologie respectiv Plăgile

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
20-25-a zi, după o perioadă de supurație, în care plaga să prezinte un pat granular steril bacteriologic. Imobilizarea regiunii rănite va fi efectuată ori de câte ori este nevoie. Acceptată pentru fracturi și luxații, imobilizarea este utilă și obligatorie în plăgile musculare, tendinoase, vasculare, articulare. Are avantajul că suprimă durerea și influențează tulburările vasomotorii determinând diminuarea și dispariția edemului. Se va asigura mobilizarea activă a regiunilor rămase neimobilizate, fără a determina dureri și se va da o poziție mai înaltă regiunii traumatizate pentru a

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
administrarea de cefalosporine devine obligatorie. Utilizarea sulfamidelor și antibioticelor se va face în doze maxime pentru a obține concentrații sanguine optime, cu acțiune antimicrobiană eficientă. Acest tratament antiinfecțios va fi menținut până la dispariția fenomenelor locale și generale. 12.4. TRAUMATISMELE VASCULARE Incidența traumatismelor vasculare în traumatologie este scăzută, dar majoritatea lor întrerup continuitatea unor segmente vasculare, opresc sau alterează circulația sanguină astfel încât compromit vitalitatea unei extremități, a unui viscer sau chiar viața. Importanța traumatismului vascular ca și consecințele grave pe care

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
devine obligatorie. Utilizarea sulfamidelor și antibioticelor se va face în doze maxime pentru a obține concentrații sanguine optime, cu acțiune antimicrobiană eficientă. Acest tratament antiinfecțios va fi menținut până la dispariția fenomenelor locale și generale. 12.4. TRAUMATISMELE VASCULARE Incidența traumatismelor vasculare în traumatologie este scăzută, dar majoritatea lor întrerup continuitatea unor segmente vasculare, opresc sau alterează circulația sanguină astfel încât compromit vitalitatea unei extremități, a unui viscer sau chiar viața. Importanța traumatismului vascular ca și consecințele grave pe care le antrenează impune

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
pentru a obține concentrații sanguine optime, cu acțiune antimicrobiană eficientă. Acest tratament antiinfecțios va fi menținut până la dispariția fenomenelor locale și generale. 12.4. TRAUMATISMELE VASCULARE Incidența traumatismelor vasculare în traumatologie este scăzută, dar majoritatea lor întrerup continuitatea unor segmente vasculare, opresc sau alterează circulația sanguină astfel încât compromit vitalitatea unei extremități, a unui viscer sau chiar viața. Importanța traumatismului vascular ca și consecințele grave pe care le antrenează impune ca principiu terapeutic refacerea urgentă a continuității vasculare astfel încât fluxul sanguin să

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
locale și generale. 12.4. TRAUMATISMELE VASCULARE Incidența traumatismelor vasculare în traumatologie este scăzută, dar majoritatea lor întrerup continuitatea unor segmente vasculare, opresc sau alterează circulația sanguină astfel încât compromit vitalitatea unei extremități, a unui viscer sau chiar viața. Importanța traumatismului vascular ca și consecințele grave pe care le antrenează impune ca principiu terapeutic refacerea urgentă a continuității vasculare astfel încât fluxul sanguin să se restabilească integral. Datorită particularităților acestui tip de chirurgie, progresele tehnice și terapeutice au fost lente. Prima descriere în

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
întrerup continuitatea unor segmente vasculare, opresc sau alterează circulația sanguină astfel încât compromit vitalitatea unei extremități, a unui viscer sau chiar viața. Importanța traumatismului vascular ca și consecințele grave pe care le antrenează impune ca principiu terapeutic refacerea urgentă a continuității vasculare astfel încât fluxul sanguin să se restabilească integral. Datorită particularităților acestui tip de chirurgie, progresele tehnice și terapeutice au fost lente. Prima descriere în literatură de oprire a hemoragiei într-o plagă vasculară este citată de Ambroise Parș în secolul XVI

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
impune ca principiu terapeutic refacerea urgentă a continuității vasculare astfel încât fluxul sanguin să se restabilească integral. Datorită particularităților acestui tip de chirurgie, progresele tehnice și terapeutice au fost lente. Prima descriere în literatură de oprire a hemoragiei într-o plagă vasculară este citată de Ambroise Parș în secolul XVI-lea când efectuează prima ligatură arterială. Cu 100 de ani înainte, Galen atrăgea atenția asupra hemoragiilor arteriale. În 1857 J.B.Murphy din Chicago efectuează prima reconstrucție la o secțiune totală de arteră

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
atenția asupra hemoragiilor arteriale. În 1857 J.B.Murphy din Chicago efectuează prima reconstrucție la o secțiune totală de arteră umană cu rezultat excelent. La începutul secolului XX Carrel și Guthriș aduc un bogat material experimental privitor la reparări și grefe vasculare fundamentând tehnic și fiziopatologic principiile chirurgiei vasculare, rămase valabile și astăzi. Aplicarea lor în practica umană însă, se face cu greutate. În 1912 W. Pingle folosește vena safenă internă în tratamentul unor anevrisme cu două succese. Folosirea heparinei de către Gordon

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
Murphy din Chicago efectuează prima reconstrucție la o secțiune totală de arteră umană cu rezultat excelent. La începutul secolului XX Carrel și Guthriș aduc un bogat material experimental privitor la reparări și grefe vasculare fundamentând tehnic și fiziopatologic principiile chirurgiei vasculare, rămase valabile și astăzi. Aplicarea lor în practica umană însă, se face cu greutate. În 1912 W. Pingle folosește vena safenă internă în tratamentul unor anevrisme cu două succese. Folosirea heparinei de către Gordon Murray în 1939 deschide noi perspective folosirii

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
practica umană însă, se face cu greutate. În 1912 W. Pingle folosește vena safenă internă în tratamentul unor anevrisme cu două succese. Folosirea heparinei de către Gordon Murray în 1939 deschide noi perspective folosirii grefonului venos în reconstrucția arterială. Incidența traumatismelor vasculare în primul și al doilea război mondial când s-au practicat ligaturi pe scară largă a determinat amputația în proporții de aproximativ 50% în aceste cazuri. Aceasta a determinat lumea chirurgicală să redescopere experimentele lui Carrel și aplicarea lor în

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
aplicarea lor în clinica umană a demonstrat că reconstrucția arterială este simplă dacă se respectă principiile acestei chirurgii. Eficacitatea tratamentului reconstructiv este demonstrată de scăderea numărului amputațiilor de la 50% la 13% (Hughes). 12.4.1. ETIOLOGIA SI CLASIFICARE Leziunile traumatice vasculare se produc în condiții și prin agenți foarte variați. Sunt produse prin arme albe, arme de foc, prin traumatisme de sport, de circulație, accidente de muncă, agresiuni de orice fel, fracturi, luxații, etc. În toate aceste eventualități, dat fiind importanța

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]