10,104 matches
-
Lamia, the Satyr. Hîș Eyelids give their light around; hîș folding tail aspires Among the stars; the Earth & all the Abysses feel hîș fury 445 When aș the snow covers the mountains, oft petrific hardness Covers the deeps, at hîș vast fury moving în hîș rock, Hardens the Lion & the Bear; trembling în the solid mountain They view the light & wonder; crying ouț în terrible existence, Up bound the wild stag & the horse: behold the King of Pride! 450 Oft doth
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
repentance 460 Repining în hîș heart & spirit that Orc reign'd over all, And that hîș wisdom serv'd but to augment the indefinite lust. Then Tharmas & Urthona felt the stony stupor rîse Into their limbs. Urthona shot forth a Vast Fibrous form. Tharmas like a pillar of sand roll'd round by the whirlwind, 465 An animated Pillar rolling round & round în incessant rage. Los felt the stony stupor, & hîș head roll'd down beneath Into the Abysses of hîș
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
fleeces of mild flocks who neither care nor labour; "But I, the labourer of ages, whose unwearied hands 175 "Are thus deform'd with hardness, with the sword & with the spear "And with the chisel & the mallet, I, whose labours vast "Order the nations, separating family by family, "Alone enjoy not. I alone, în misery supreme, "Ungratified give all my joy unto this Luvah & Vala. 180 "Then Go, O dark futurity! I will cast thee forth from these "Heavens of my
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
heavens or wand'ring on the earth, With female voice warbling upon the hills & hollow vales, Beauty all blushing with deșire, a self enjoying wonder. 10 For Enion brooded, groaning loud; the rough seas vegetate. Golden rocks rîse from the vast ... And thus her voice: "Glory, delight & sweet enjoyment born "To mild Eternity, shut în a threefold shape delightful, "To wander în sweet solitude, enraptur'd at every wind." That I should hîde thee with my power & ... 15 And now thou
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
se-mpurpurară peste sfîntul cort. Întunecime-adîncă aruncắ Urizen în juru-i, tăcută tristă moarte, Veșnică moarte pentru Lúvah; furibund, Luváh zvîrli-n puhoaie Sulițele lui Urizen din carele de luptă în jurul cortului cel sfînt. 510 Începu vrajba, si țipete și strigate cutremurară vastul firmament. Urthona-ntunecatul statu lîngă nicovala-i; morman de fier Cu furie pe nicovala scînteiá pregătit pentru brăzdare și lopeți. Toți Fiii lui fugiră de la el să se alăture în lupta; palid auzi Glasul cel Veșnic; se ridică în picioare, sudoarea
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Atmosferele; acolo Paianjenul și Viermele Înfășurau suveica-naripată, cu șuierat asurzitor prin toate firele ce ascultau; Sub Peșteri se rostogolesc poverile de plumb și fusele de fier, Imensă bătătura și urzeala cumplit vuiesc în adîncimea-nfricoșată. 150 În acest timp, departe-n vastul neștiut, Vulturii, cei cu puternice arípi, isi abat Zborul temerar în chipuri Omenești distincte; prin întuneric beznă Perdelele țesute ei le poartă; și în cîrlige daurite agață pretutindeni Cortinele universale și de la Soare la alt Soare Pe ai luminii purtători
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
suferință și cu grijă, Lume de Aur cu portale-n jurul cerurilor Și săli și încăperi cu colonade ce primeau astrele, cele în veci rătăcitoare. Zidire de aur minunată, multe ferestre, multe uși. Și multe crăpături lăsate înăuntru și afară în vastul neștiut. 245 Sub bolțile și zidurile sale, nemișcate, Fost-au închise cerurile, si spirite-și plîngeau robia noapte și zi, Si se-arătă Divină Viziune în hainele de sînge-ale lui Lúvah. Astfel găoacea Lumii fu zidita prin marea Putere a
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
în unghi drept. Altele, obtuz, Ascuțit, Scalen 95, în simple căi; dar altele se mișcă Pe-ntortocheate drumuri, bipătrate 96, Trapeze 97, Romburi, Romboide 98, 285 Paralelograme triple 99 și cvadruple 100, poligonale, În uimitoarele lor mersuri aspru supuse în vastul adînc 101. Și Los și Enitharmon în jos erau trași de dorințe, Agale coborînd pe vînt printre dulci harfe și murmurat de glasuri Ca să sădească dezbinări în Sufletul lui Urizen și-al lui Ahania, 290 Ca să călăuzească în temeiul nopții
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
cuprinse. Și zise: "De ce simt astfel de iubire și de milă? Ah, Enion! Ah, Enion! Ah, încîntătoare, încîntătoare Enion! Cum este-aceasta? Toată nădejdea mea s-a dus! în veci pierdută! 10 Precum un Vultur flămînzit și Orb, răcnind în vasta-ntindere, Neîncetate lacrimi îmi sînt acuma hrană, neîncetate lacrimi și mînie. Fără de moarte-n veci acuma rătăcesc uitare căutînd În valuri ale disperării: zadarnic; fiindcă dedesubt de mă scufund, Înăbușindu-mă trăiesc: De-s făcut țăndări de pe-o stîncă
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
se prăbușea, înspăimîntat de Chipurile Luate de înrobita omenire, in ce privea se prefăcu 127. Și mîniindu-se pe Tharmas, Dumnezeul sau, si rostind 205 Vagi cuvinte, hulitoare și pizmuitoare, cu îndîrjire hotărît De partea urii-n Veci să fie, în vastul sau dispreț trudea bătînd Verigile ursitei, verigă cu verigă, nesfîrșit lanț al suferințelor. Mintea cea Veșnică, încătușata, vîrtejuri de mînie începu fără-ncetare să rostogolească Mereu în jur, si sulfuroasa spumă ticsita ridicîndu-se, 210 Se așternu, Iaz luminos și lucind
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
sudoare, sudoare de arama. 215 Fără odihnă nemuritoru-ncătușat, plin de durere ridicîndu-se, Îngrozitoare cazne îndurắ, pîna ce-o bolta, sălbatică, pletoasa, i-a-nchis Fîntînă gîndurilor într-o sfera. Într-un oribil somn cu vise, ca lanțul cu verigi, O vastă șira a spinării se zvîrcoli în chin pe vînt, 220 Dînd coaste-ndurerate, precum o Peșteră care se pleacă, Si înghețat-au oase țări peste toți nervii săi ai bucuriei. O primă vîrstă trecu, o groaznică durere. Din Peșterile îmbinatei
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
ale sale îndrăznețe mădulare 185 Prin fulgere, tunete, cutremure și izbituri, focuri, puhoaie, Căderea-n jos i-o stăvileau, trudea-mpotriva viitorului, Creînd Vîrtejuri multe, fixînd multe Științe în adînc 169, Si de acolo cutezătoare mădularele și le-aruncă în vastul neștiut, Iute, iute din Haos în haos, din neant în neant, nemăsurata cale170. 190 Fiindcă-atunci cînd ajungea-ntr-un loc unde-un Vîrtej lucrarea-și înceta, Nici jos, nici sus nu rămînea 171, atunci de se-ntorcea în jur și
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Al vînturilor și al apelor, sau de acolo cad într-un Neant unde văzduh 220 Nu este, în jos căzînd prin nesfîrșire-n veci de veci, Puterile îmi pierd, slăbit cu fiece rotire, pînă cînd moartea Puterile-mi închide; apoi sămînță-n vastul pîntec al întunecimii Uitat în beznă locuiesc; gîndindu-se la mine cu tristețe, Giganticele lumi Mă rînduiesc din nou, în oase încolțind și-n carne și în sînge, 225 Și sînt regenerat, pentru-a cădea sau a urca după voința, sau
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
vie suferință Zadarnic rătăcind. Aici piciorul îmi voi pune și-aici voi reclădi. Aicea Munții de Arama 172 promit să aibă multă bogăție în groaznicii rărunchi". Așa începu el să facă din aur și argint și fier 230 Și-aramă, vaste instrumente de măsurat noianul 173 și de fixat Totul într-alta lume mai potrivită de voința-i Să asculte, în care nimenea să nu cuteze voința-i s-o afrunte, fiind el însuși Rege Peste Totul, și-n care viitoru-ntreg
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
departe să nu îl mai hrănească, 275 De deasupra, dedesubt, din toate părțile din jur în vastu-adînc al nesfîrșirii, Să-i poată-nfometa pe fiii și fiicele lui Urizen pe vînturi, Și între el și ei făcînd oribile genuni în vastul neștiut. Aceștia toți179 în jurul lumii lui Los nainte-și aruncau îngrozitoarele odrasle. Însă în timpuri ale Veșniciei Scaunul de Domnie al lui Urizen este-n Miazăzi, 280 Urthona-n Miazănoapte, Luvah în Răsărit, Tharmas în Apus. Și-acuma el180 ajunse în lumea-Îngrozitoare
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Ureche Și de-al său glob de foc, pe Valea lui Urthona coborî 295 Printre imenșii muri de fier zidiți de-ntunecatul Spectru. Globu-i se-ntunecắ împurpurîndu-se cu cețuri, și toată înaintea caii sale, Pasînd peste îngustă vale, Umbră lui Urthona Vastă năluca se ivi, care-n picioarele cu șolzi de fier Călcat-a stîncile-ntărite în așteptarea necunoscutului rătăcitor 300 Pe care il văzuse rătăcind prin lumea să de jos cînd încă era departe foarte, Si privi iutea să apropiere; strîns întunecat
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
își recunoscu aprigii fii. Apoi Urizen se ridicắ pe vînt și merse multe mile Înapoi în groaznică să Pînză, zapezi că lină prefirînd: În vreme ce urcắ, răcnind, puternic vibră Pînză, De la un cer la altul, de la un glob la altul. În vaste căi excentrice 187 320 Silite Cometele rostogolitu-s-au la groaznica-i porunca, îngrozitorul drum Căzînd în volbura năvalnic jos printre văile lui Urthona Și-n jurul lui Orc roșu; la Urizen napoi mergînd, erau cu sînge îndopate. Încet rostogolescu-se Globurile grele
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
groși se-nvăluie, La fel noroadele de apă se culcă și se-ascund în cele mai adînci străfunduri, 25 Apoi buznind din capu-i răvășit, cu-ngrozitoare fete și păru-n vîlvătăi, Înaripatele lui fiice trec legănîndu-se în goană peste-oceanul negru vast. Los simți Pizma-n mădularele-i aidoma unui copac ce-i doborît, Căci Urizen încremenit în Pizma ședea în tristă cugetare cufundat și-acoperit cu nea, Cartea-i de fier193 ținînd-o pe genunchi, scrise grozavnicele litere 30 În vreme ce zăpezile-i
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
cînd sînt plecat, de frumusețe-nvăpăiată, Rece și palida în suferință cînd m-apropii, de frica Frunții și-a ochilor mei groaznici tremurînd, buzele tale că trandafiri în primăvara se-ofilesc. 190 Cum ai scăzut! strugurii tăi care-n al verii vast Belșug se revărsau, Închiși în purpurii mici învelișuri, de-abia îmbobocesc și mor. Ai tăi măslini care turnau ulei peste o mie de coline, Bolnavi privesc nainte și-abia-și întind către cîmpie ramurile. Și rozele-ți ce se-ntindeau în fața arzătoarei
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
roditori luînd chip de om Își arătară nemuritoarele puteri în deznădejde de război, Despicînd cerurile și pămînturile și sînge bînd în apriga-ncleștare Ca să-și hrănească rodul, ca să-și încînte-ascunșii fii și fiice 105 Care departe-n tainițele-ascunselor palate Văzut-au vastă războire și bucuratu-s-au dorind să prindă viață În lumile lui Enitharmon. Cu putere vînturile-asurzitoare, De nori împovărate, mugesc în jurul Scaunului de domnie. Oile lînoase, abătute, Prin bătălie umblă. Întunecat și fioros Taurul furia 110 Și-o varsă 226
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
de disperată remușcare într-o turbare de nestins. 100 Uimit și îngrozit privit-a Urizen cum bătălia lua o-nfățișare Pe care nu o plănuise: hermafrodita Umbră, neagră și opaca; Soldații o-au numit Satan, dar era încă ne-ntocmit și vast. Hermafrodita deveni în urmă, Bărbatul ascunzîndu-l Înăuntru că într-un Tabernacol, Groaznic și de Moarte. 105 Vuiește bătălia, grozăvniciile vărsară văpăile mîniei în lucrarea morții; Lucrări enorme contemplắ Los, însuflețit de sfîntul Spirit. Los construiește Zidurile Golgonoozei contra tulburătoarei bătălii
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
spectrele pe vînt Și trupuri le teșea, dîndu-le nume; fiii și fiicele-i iubite, Tocmindu-le pe fiice la războaiele-i de țesut, Los îi tocmi pe fii La ale Golgonoozei Vetre printre Nicovalele timpului și spațiului, 185 Astfel născînd vastă familie, uimitoare-n frumusețe și iubire, Si arătatu-s-au chip femeiesc Universal 248 zidit Din cei care în Ulro erau morți, din spectrele morților. Și Enitharmon dădu Femeii nume, Ierusalim cea sfîntă. Și rătăcind văzu pe Mielul Domnului în
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Lumii, si Mîntuirea-ți Din Vecie Încă început-a. Vino, O Miel al Domnului, Vino, Doamne Iisuse, vino degrabă". Așa cîntară ei în Veșnicie, uitîndu-se în Beula jos. 245 Vuia războiu-n jurul Porților Ierusalimului; o hîdă-nfățișare luat-a Văzut în întregime, Vastă Hermafrodita silueta Se înalță că un Cutremur de Pămînt, trudind zbătîndu-se cu gemete De ne-ndurat; în urmă, o groaznică minune izbucni Din sînul cel Hermafrodit. Fost-a numit Satan, 250 Fiul al Pierzării, chip de groază, si părăsit de firea
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
sălbatic, Elefantul, lupul, Ursul, Lamia 294, Satirul 295. Lumină dau în jur Pleoapele sale; încolăcita-i coadă-aspiră Printre stele; Pămîntul și cu Hăurile toate furia să o simt 445 Cînd, așa cum neaua munții îi acoperă, adesea împietrire Acoperă adîncurile, la vasta-i furie mișcîndu-se în stîncă să, Leul și Ursul împietresc; în muntele cel tare tremurînd Ei văd lumină și minunea; răcnind în existență-ngrozitoare, Legați (sînt) cerbul cel sălbatic și cu calul: iată Regele Mîndriei! 450 Adese Ochiul sau țîșnește
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
căinței 460 În inima și spirit tînguindu-se că peste totul Orc împărățea, Si ca înțelepciunea-i nu slujea decît ca să sporească nedeslușita pofta. Atuncea Tharmas și Urthona torpoarea împietrita o simțiră înălțîndu-li-se-n Mădulare. Urthona dădu mlădița un chip din Fibre Vast. Tharmas că o coloană de nisip rostogolitu-s-a în jur pe lîngă-nvolburata vijelie, 465 Coloană-nsuflețită rostogolindu-se mereu în jur cu ne-ncetată furie. Și Los simți torpoarea împietrita, si capu-i se rostogoli jos dedesubt În ale sînului sau Hăuri
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]