4,511 matches
-
denotă o conductivitate hidraulică redusă a solului. Acest fapt, coroborat cu un climat umed, care are drept rezultat un aport sporit de apă, atât direct, sub forma precipitațiilor și a debitului râului, cât și indirect, sub forma apelor scurse de pe versanți, ar fi putut determina, într-o măsură mai mare decât azi, existența, pentru o anumită perioadă a anului, a unor zone submerse, în unele locuri mlăștinoase. Din punct de vedere al clasificării solurilor, în absența unei corelări stratigrafice și cronologice
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
doi metri. Se observă astfel existența a două tipuri de sol de origine aluvială: soluri halomorfe de la suprafață până la 1,5 m adâncime, urmate de soluri hidromorfe. Solurile halomorfe sunt răspândite pe luncile râurilor Prut, Jijia, Bahlui și pe unii versanți din câmpia Moldovei (PLANUL LOCAL DE ACȚIUNE PENTRU MEDIU - JUDEȚUL IAȘI 2004, 24). Acestea sunt rezultatul unui proces de salinizare și/sau alcalizare și se caracterizează printr-un pH puternic alcalin (LUPAȘCU, PARICHI, FLOREA 1998, 346). Solurile hidromorfe sunt formate
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
un spectacol demonstrativ. Într-o zi, când soarele era pe la chindie, am pornit-o toți, Victor Ion Popa și Maria Mohor, echipierii, învățătorii cursanți, săteni și ne-am oprit în Valea Oanei, într-o frumoasă poiană, de pe dealul Hîrtop, pe versantul sud-estic al dealului Ursoaia. Parcă pluteam deasupra acestui peisaj cu săciuri, cu vii și livezi, peisaj care se deschidea în toate părțile sub un apropiat apus de soare și un răsărit de lună. Se adunase acolo un număr impresionant de
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93468]
-
sacrificiu și de apropiere față de literaturile popoarelor vecine (vezi "Din novitalele literaturei sârbești"). "Fama Lipschii..." este ultimul gest singuratic pe care-l înregistrează jurna1istica română, înaintea unor proiecte și inițiative de anvergură, pornite din interior, și aproape concomitent, de pe ambele versante ale Carpaților, ducând la întemeierea unei prese diverse, bogat reprezentate și de lungă durată. Ce dovedesc toate aceste date care preced anul 1829, de când, de regulă, începem să socotim existența presei românești, mult mai întinsă decât se crede în mod
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
plus, volumul cuprinde de fapt lunga poveste a unei desprinderi de o Credință: comunismul ca religie laică 8. Iar această dimensiune era poate mai necesară decât oricare alta pentru cercetătorul care încearcă să restituie istoria secolului XX, cu cele două versante totalitare ce au mărginit și covârșit firava democrație interbelică. După 1989 istoriografia autohtonă a reconstituit, de multe ori minuțios și verosimil, etapele cuceririi puterii de către PCR. Rolul covârșitor și decisiv al sovieticilor în impunerea guvernului Petru Groza la 6 martie
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Paul, "Căi și perspective în sociologia contemporană a romanului", studiu introductiv la volumul De la N. Filimon la G. Călinescu. Studii de sociologie a romanului românesc, Editura Minerva, București - Institutul de Istorie Literară și Lingvistică Cluj, 1982. Cornea Paul, Regula jocului. Versantul colectiv al literaturii: concepte, convenții, modele, București, Editura Eminescu, 1980. Dubois Jacques, "Production de l'intérêt romanesque de Charles Grivel", Littérature, nr. 16, 1974. Câmpeanu Pavel, Ceaușescu, anii numărătorii inverse, Editura Polirom, Iași, 2002. Freud Sigmund, Scrieri despre literatură și
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
a literaturii, alături de abordarea sociologică. 66 De notat că și Paul Cornea - în memorii - alternează folosirea acestor termeni cu deja încetățenita (și eronata) etichetă de proletcultism; Ce a fost. Cum a fost..., p. 111, 213. 67 Paul Cornea, Regula jocului. Versantul colectiv al literaturii: concepte, convenții, modele, Editura Eminescu, București, 1980, p. 9. 68 Cartea a apărut în românește în 1977: Georg Lukács, Teoria romanului. O încercare istorico-filosofică privitoare la formele marii literaturi epice, traducere de Viorica Nișcov, prefață de N.
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
să ne ajute !.. Într-adevăr, în urma ambuscadelor, forțele de miliție și securitate, care suferiseră pierderi mari, cu o furie oarbă, au răscolit toate satele, de pe partea stângă a Bistriței, de la Viișoara, Hangu, Poiana Teiului în sus până la Fărcașa.. Borca, de pe versantul vestic al Stânișoarei, dar și de pe coasta răsăriteană.. Crăcăoani, Bălțătești ș. a. pe unde au fost atacați, torturând țăranii bănuiți de „legături” cu „bandiții lui Baltă”. Comuniștii, turbați de furie că „bandiții” se mișcă în voie, de o parte și alta
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Asta-i înscenarea unei curse întinse țărăniștilor.. pentru ca să-i distrugă definitiv.. de fapt I. Maniu fiind ținta...” .. În ajunul de, Schimbarea la Față a Domnului, cam pe la toacă, Baltă cu încă trei camarazi, erau la marginea pădurii, de la poalele Vf. Bivolu, pe versantul estic al Stânișoarei, și, plănuiau o „coborâre” în Pipirig, peste râul Neamț... Când tocmai sosise camionul cu provizii de la Tg. Neamț. Baltă cu Sofronie „căzu” pe neașteptate în sat, așa cum făcea de obicei...Tăie legăturile telefonice la primărie, și pe
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
ne vor scăpa !” Murmura mai mult pentru sine cu gândul la.. „ - bieții de ei, câtă nădejde își pun în...câtă..?!”. .. După două zile, în timp ce trupele de securitate îl căutau, răscolind pădurea de la poalele Bivolului, și satele din jur, Baltă cobora versantul vestic al Stânișoarei, pe cursul prăpăstios al Fărcașei, și făcu acelaș lucru în Borca și Fărcașa, golind cooperativele de tot ce aveau și, le împărți sătenilor. Autoritățile comuniste, în neputința lor, fierbeau de mânie. Ziarele nu mai conteneau cu știri
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Stânișoarei... să le piardă securiștii urma. În înfruntările cu trupele de securitate și miliție, mult... foarte mult întărite, le făceau față din ce în ce tot mai greu. Odată cu înserarea, Sofronie apăru strecurându-se prin pădure ca o umbră, pe versantul nordic... și ajunse la „Bârlog”. Avea fața congestionată și părea speriat... „ - Ce e... „Profesore” ?, îl întâmpină Baltă, cu semnul îngrijorării pe chip... „ - Căpitane... Orașul e tixit de camioane pline de militari, securiști și milițieni.. o întreagă armată, cu dotări ca
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
de acum... El limpezește o situație.. El ne luminează drumurile !”. Și, tot Baltă continuă.. „.. Peste trei, cel mult patru ceasuri, „ei” vor fi aici.. sunt pe urmele noastre... Noi, trebuie să ne retragem spre creastă, sus, și să coborâm pe versantul de nord, pe cursul prăpăstios al Bicăjelului, și să ajungem repede la Chei..!” Se ridică în picioare, în toată statura-i înaltă și impunătoare, îndreptându-și cureaua pistolului mitralieră pe un umăr, și sacul cu muniție pe celălalt, și-și
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
și în el, murise odată cu camaradul și prietenul său. La fiecare adiere de vânt, brazii, în toată măreția și înălțimea lor... vâjâind, parcă ar fi șoptit povestea „Filologului”... povestea lor... Începu retragerea spre creasta Hășmașului Mare.. ... Luna cobora după creastă.. versantul estic se întunecă. Prin întunecimea pădurii, ca orbeții, partizanii urcau tot mai greu, urcușul era tot mai anevoios. La fiecare trosnet al crengilor sub pașii lor, toți ochii se întorceau cu tresăriri, scormonind întunericul pădurii. Când, deodată.. Ichim - juristul, cu
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
albastre. „ - Răsfirați-vă, băieți, prin tufișuri.. pe după copaci.. și economie la muniție !”, fură primele dispoziții date de căpitan. Urmă însă, o clipă când li se tăie răsuflarea la toți. Trupele de securitate și miliție.. fără număr, își ocupară locurile pe versantul sudic al Hășmașului, cu armament de război, așteptând semnalul atacului. Știau unde-i ascunzătoarea... de unde declanșa Baltă ambuscadele... știau tot.. de la Alistar. Peste puțin... trupele de securitate dezlănțuiră atacul... un atac de o violență neobișnuită, asemănător cu un uragan, însoțit
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
tresări... Era semnalul dat de Sofronie, care din punctul de observație supraveghea Cheile și marginea pădurii. „Țipătul păsării”, venea cu vești rele. De jur împrejur, întunericul era negru, tainic și plin de amenințări.. Ei scormoneau cu ochii adâncimea codrului, pe versantul estic al Danciului, prin minte trecându le fel de fel de gânduri. La fiecare trosnet de vreasc călcat, toți tresăreau ca scuturați de un fior. O mitralieră toca întruna, nimicitor, ținându-i pe loc și, tăindu-le retragerea spre nord
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
ajungă până în nord la Pasul Stânișoarei, trăgând după dânsul trupele de securitate, măcinându-le. Urmară coborâri abrupte, prin văi adânci, prăpastioase, apoi, din nou urcușuri în coate și genunchi.. pe cursuri de torente, adânci, necălcate de picior de om. Pe versantul estic al Danciului, luna lumina ca ziua. După câteva ceasuri de mers pe malul drept al Bistrei, spre izvoare, și pe sub poalele Ceahlăului, în zorii zilei au ajuns pe valea Bistricioarei. Acolo dădu peste alte trupe de securitate și o
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
supravegheze toate mișcările trupelor de securitate... și, să poată ajunge la Poiana Teiului, cu orice preț, să-și vadă mama. Inima îi spunea, îl îndemna să se grăbească... Sus pe Grințieș au avut răgaz de odihnă. Văile înguste și adânci, versanții abrupți și prăpăstioși.. din munții Bistriței, le dădeau o oarecare siguranță împotriva urmăritorilor. O zi și o noapte, au trecut repede.. și, securiștii ajutați de câini, erau din nou pe urmele lor. Era puțin trecut de miezul nopții.. Răpăielile se
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
au trecut repede.. și, securiștii ajutați de câini, erau din nou pe urmele lor. Era puțin trecut de miezul nopții.. Răpăielile se reluară cu o înverșunare și mai mare. Trebuiau să părăsească ascunzătoarea. Peste câteva clipe își dădură drumul pe versantul nordic al Grințieșului, pe cursul abrupt și prăpăstios al Borcăi. Istoviți, flămânzi, hăituiți, asudați.. alergau bezmetic sub o ploaie de gloanțe și foc. Un snop de gloanțe se înfipse scormonind pământul la câțiva pași de Baltă. În spate se auzi
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
vale și nu se mai poate întoarce. Așa s-a născut în vremurile noastre, ca știință, Reologia. Ea studiază și explică influența timpului asupra deformațiilor. Toate curg, dar în funcție de timp. Trecând cu trenul pe Valea Prahovei, veți putea observa pe versanți, straturi de piatră bine conturate, dar vălurite, ondulate sau înclinate. Piatra a curs în decursul miilor de ani fără să se spargă. Sticla geamurilor la vechile biserici și catedrale, în partea de jos este mai groasă decât în partea de
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
Zeletinul, sunt colectate succesiv de către Valea Bârladului. Spre Valea Siretului de la vest se orientează doar pâraie scurte, torențiale, mai importante fiind Răcătăul (din mica Depresiune Parincea) și Polocinul. În general (cu excepția parțială a Tutovei), văile sunt strâmte și adânci, cu versanții puternic înclinați, săpate în roci moi (lutoase și argiloase cu intercalații de nisipuri și pietrișuri). Pantele mari și substratul geologic de roci neconsolidate sau slab consolidate, corelate cu acțiunile negative ale omului prin tăierea vechilor păduri (în vederea extinderii pășunilor și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
umane ale părții central-nordice a Colinelor Tutovei. * Natura. Substratul geologic este alcătuit din sedimente marine terțiare (sarmato-miocene) argilo-nisipoase (cu subțiri și discontinui intercalații grezoase), în care s-au adâncit văile, plus depozite cuaternare continentale, de alunecare locală (pornituri) pe unii versanți, și de acumulare aluvială (luto-nisipoasă sau nisipo-pietroasă) pe fundul văilor curgătoare. Relieful este reprezentat prin culmi deluroase paralele N-S, cu înălțimi de 300-450m (maximum de altitudine fiind de 485m în D.Măngălăriei și de 481m în D.Țâioara din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
maximă de 485m, o amplitudine a reliefului comunei de 350m, fapt ce explică adânca și deasa lui fragmentare în dealuri și văi, coeficientul de fragmentare fiind printre cele mai mari din întreaga regiune a Colinelor Tutovei. Este motivul pentru care versanții văilor sunt afectați de intense alunecări de teren și/sau erodați de râpi și ravene, în timp ce șesurile văilor (local însoțite lateral de fragmente de terase joase, zvântate), pot fi supuse, temporar și parțial, inundațiilor și înmlăștinirilor. Harta administrativă a județului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
o vegetație forestieră de stejereto-carpinete cu arțar, jugastru, tei etc., doar parțial conservate pe culmile deluroase mijlocii, și de goruneto-făgete cu paltin, mesteacăn ș.a., sub formă de masive aproape compacte pe culmile mai înalte, în timp ce pe culmile mai joase și versanții văilor domină o vegetație de silvostepă (pajiști cu rare pâlcuri sau fragmente de pădure), înlocuită aproape în totalitate prin culturi agro-viti-pomicole, ce exprimă caracterul economic de bază al comunei Voinești. O statistică a utilizării teritoriului comunal din ultimile decenii ale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
absolută la punctul de confluență cu pârâul Iezer. Datorită adâncirii accentuate și stratelor de roci moi: argile, luturi și nisipuri (cu rare și subțiri intercalații de gresii și pietrișuri slab consolidate) (de vârstă sarmatică și meoțiană) pe care le secționează, versanții văii au pante puternic înclinate, afectate de erodarea superficială a solului și de eroziune torențială în adâncime (ravene, râpi), asociate pe alocuri cu alunecări de pământ. Toate aceste procese negative explică caracterul agro-viti-pomicol al economiei locale, cu producții ce abia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
arbori de mare utilitate directă, gospodărească, dar și indirectă, pentru protecția solului și ameliorarea climatului. Stejarul, gorunul, arțarul, jugastrul, paltinul, ulmul, teiul, carpenul, fagul și numeroase esențe de arbuști făceau fala acestor păduri de culme, care adesea coborau și pe versanți, cu rol de stăvilire a eroziunii terenului și alunecărilor. Trecerea de la proprietatea în devălmășie la proprietatea privată, individuală s-a făcut cu atribuirea nu numai de loturi agricole, ci și de suprafețe limitate de pădure spre îngrijire și satisfacerea nevoilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]