3,591 matches
-
alarmă la mănăstire.../ «Căderea dracilor», miazănoapte -/ Ale vremurilor fructe coapte/ închid trecutul ca mîntuire.// Ce zvoane călu1gărești și șoapte,/ Făclii ce fug, se-ntorc în neștire./ Desigur, cu a zorilor ivire/ Vom mai gîndi la această noapte!//... Și clopotul vibrează, vibrează.../ «Satan este-nvins» - nici o îndurare-/ De vremuri noi, e inima trează.// Sunt grele visuri? halucinare? -/ -Pe cer, în fund, se ilustrează/ O conștiință din noaptea mare...” 3) Printre poeții contemporani, Bacovia nu era (și asta ar mai putea constitui o
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
etc. Cînd, citind Decembre, rostește „Și vino și tu mai aproape” ai revelația felului său intim de a fi. Cea mai emoționantă, în lectura sa, e însă poezia Rar, în care versuri ca „Tremur, tremur, tremur” sau „Singur, singur, singur” vibrează atît de dureros, încît dau, realmente, frisoane!1) Tot în lectura acestei poezii poate fi remarcată și o variantă (să fie la mijloc doar o lecțiune precipitată?) la versul 2: într-un han, de Paște pentru într-un han, departe
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
nu mai evocă un semn de moarte. Zincul, bronzul, arama zăngănesc, sînt mai potrivite pentru trezire 20). înfundat, sumbru, cu un potențial enigmatic mai mare decît altele, cuvîntul „plumb”, ca și materialul ce-l denumește, îi atrage pe anxioși care vibrează la semnificațiile sale ascunse. în contrast cu aurul, care e sacru, solar, benefic, plumbul e infernal, nocturn, malefic. în nu puține predici despre iad, una din pedepse e arderea cu „plumb topit”. Plumbul îl conține pe Antihrist. „Fermecătorii” și „vrăjitorii” tatonau puterile
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
poet futurist, suporter al mașinismului, iar cel de-al doilea dă o formă aparent optimistă obișnuitului său scepticism. Bacovia nu scapă din vedere nici aspectul constrîn-gător al muncii, - munca făcută de voie - de nevoie, la ore fixe: „Sirenele de muncă vibrează, plîngător...” Dar meditația sa cea mai dureroasă privește contrastul dintre implacabila necesitate de a munci și diminuarea capacității de a o face: „Ce trist e pe lume/ Un cîntec,/ Un cîntec ce-l tot aud:/ - La muncă.../ în zori de
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
nimic. Și cînd mă violentez totuși s-o fac, nu reușesc decît un act mecanic. Citesc, dar totul rămîne la suprafața creierului. Nimic nu mișcă în mine, în adînc. Un fel de moarte a inteligenței. în momente dintr-astea nu vibrează decît sentimentele”. (p. 300-301) Și: „Cel mai îngrozitor lucru în viață: singurătatea. Blestem. Seamănă a moarte sau mai bine zis seamănă a ceea ce credem că ar putea fi moarte”. (p. 387) Similarități se găsesc și în unele pagini din jurnalul
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
avocații - „La Filip”, la „Atta”, în crîșmele de pe Lecea etc. Poezia lui Bacovia e dintre cele cu multe „găuri”: fraze neterminate, întreruperi abrupte. Ele sînt fie rețineri, ezitări, fie efecte „tehnice”, căci - spunea odată Macedonski - „pauza...cîntă ca o poemă, vibrează ca o orchestră wagneriană”. Aceasta nu-i o opinie singulară. Recent, un compozitor notoriu declara că „liniștea este sunetul sacru”. Sînt, într adevăr, oameni pe care tăcerea îi impresionează mai mult decît strigătul. Eu fac parte dintre aceștia. Neîndoielnic, poezia
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
dedicate anotimpului, cîți a găsit el printre ai săi. Și nici cititori. Acum preferată pare a fi vara, care înseamnă vacanțe, trupuri dezgolite, lejeritate. Toamna e un anotimp grav. Numai cineva care a avut barem o dată senzația de declin biologic vibrează cu adevărat la venirea ei. Toamna încep marile uimiri și marile neliniști. Vrînd-nevrînd, îți pui aceleași întrebări ca și poetul în finalul unui Pastel: „Și spune-mi de ce-i toamnă/ Și frunza de ce pică?” Iar răspunsurile le cauți nu în
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
intuiția comună, prin care cititorul este invitat să ia parte la experiența personajului: "Și-a dus brusc ambele mâini la gură, așezate în mod concav, și-a umflat pieptul adânc, și a scos un strigăt lung, profund, armonios, care a vibrat prin cameră precum muzica unui șuierat de vapor. A început cu un ton nazal jos, dar i-a modulat treptat grosimea și volumul, ajungând să imite perfect șuieratul vaporului, astfel încât la sfârșit, fiecare ascultător și-a exprimat involuntar surpriza printr-
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
asociații și organizații cu profil montan, cum ar fi de pildă “Conveția Carpatică”, senator al Euromontana etc, Radu Rey, reprezintă astăzi personalitatea al cărui nume a fost și va rămâne legat pentru vecie de istoria Carpaților românești. Inima sa nobilă vibrează pentru și de mijlocul acestor munți. Tuturor acelora ale căror nume au fost menționate mai sus, ca și a celor care cu mult mai numeroși, mulți dintre ei anonimi nu au fost nominalizați - unii din lipsă de spațiu, alții din
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
se putea însingura și relaxa. Se merge, pentru întremare, vara pe malul mării sau la băi255, toamna pentru impresii la Veneția, Florența, Romă sau Sicilia în funcție de modă sezonului. Iarnă este indicată pentru vizitarea Orientului. Gustul pentru călătorii face viața să vibreze pe parcursul anului în mai multe perioade scurte, prin accentuarea momentului plecării și al sosirii. Ritmul vieții moderne traduce dorința de a vedea schimbat conținutul calitativ al existenței. Apetitul deosebit pentru călătorii, curiozitatea de a cunoaște locuri dintre cele mai exotice
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
somniei Visează câte-aievea deșteaptă n-a visat.” Motivele poetice evocate În tabloul Înserării sunt În mare parte inedite. Planul terestru stă sub semnul pulsației vieții, imaginile vizuale se Îngemănează cu cele auditive și dinamice: „murgul serii”, „A puțurilor cumpeni țipând”, „Vibra al serii aer” etc. Se poate descoperi o tendință de amplificare a vibrației vieții până la un punct culminant, pentru ca apoi, descreșterea să se facă simțită treptat: „Dar câmpul și argeaua câmpeanul ostenește Și dup-o cină scurtă și somnul a
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
oooOOOooo „Era În murgul serii și soarele sfințise; A puțurilor cumpeni țipând parcă chemau A satului cireadă, ce greu, mereu sosise, Și vitele muginde la jgheab Întins pășeau. Dar altele-adăpate trăgeau În bătătură, În gemete de mumă vițeii lor strigau; Vibra al serii aer de tauri grea murmură; Zglobii sărind vițeii la uger alergau. S-astâmpără ăst zgomot, ș-a laptelui fântână Începe să s-audă ca șoaptă În susur, Când ugerul se lasă sub fecioreasca mână Și prunca vițelușă tot
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
mai bune din sutele de poezii lirice ale lui Alecsandri, cu eleganța lor stravezie și cu simplitatea lor gingașă, uneori banală, discuția ar fi cu putință. Dar o asemenea alăturare nu este dreaptă. Alecsandri are o altă Însemnătate. În Alecsandri vibrează toată inima, toată mișcarea compatrioților săi .... Farmecul limbii române În poezia populară - el ni l-a deschis ; iubirea românească și dorul de patrie... el le-a Întrupat; frumusețea proprie a pământului nostru natal și a aerului nostru - el a descris
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
oră și-un sfert. Era curat, drept, strălucitor ca un înger: avea o vestă verde reflectorizantă pe care, în momentele acelea dramatice, o echivalam cu Absolutul. Utilajele de care dispunea nu mă învrednicesc să le descriu. Tot ce pot spune, vibrând încă de emoție, e că domnul Leo, regele șoselelor, a intrat în benzinăria prăpădită ca într-un teren de joacă, uitându-se amuzat-politicos la noi, punându-și niște mănuși de cauciuc - și apucându-se de treabă. Cu umilință extatică, am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
decurgă o serie de măsuri în vederea îmbunătățirii procesului de predare-învățare-evaluare și relației profesor-elev. Nehotărârea, neliniștea, anxietatea, incertitudinea elevilor, dar și bucuria, mulțumirea, siguranța de sine pot fi transmise profesorului prin intermediul limbajului gestual. Asemenea cuvintelor, gesturile au rezonanță în comunicarea didactică, vibrează, trădează, dar și conduc la o participare afectivă din partea elevilor. Gesturile elevilor transmit semnificații valoroase profesorului pe parcursul lecției dacă acesta deține competența comunicării gestuale. De exemplu, profesorul, care observă că elevii săi stau cu mâna închisă așezată pe obraz și
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
București te rog să nu mă ocolești. Publicată în revista „Neamul Românesc” (1918), apoi în volumul „Poeme cu îngeri” (1927), poezia „Durerea”, apreciată de principesele Nadeja Știrbey și Elisa Știrbey ca un triumf patriotic, admirată chiar și de Octavian Goga, vibra sufletele: Oprită să urce în ceruri vreodată, Durerea n-are aripi să-și facă vânt, Ci calcă peste lespezi încovoiată, Înger pururi încătușat de pământ. Adâncu-i glas n-ajunge la stele... Brațele-i vântură cenușă și lut, Presărându-le peste
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
nu a obținut (ori nu a dorit) acea fericire comună, oferită de întâlnirea perechii potrivite, de familie, copii, nepoți și sfârșit liniștit între ai săi. Dar artistul putea trăi alt gen de fericire, în momentele în care simțea substanța cuvântului vibrând sub pana sa precum statuia însuflețită sub dalta sculptorului Pygmalion, acela îndrăgostit de propria operă. Mitul antic sugerează că fericirea creației îl înalță pe om la plenitudinea actului demiurgic. Cînd îl auzea prin peretele prea subțire declamând și vorbind de
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
nu a obținut (ori nu a dorit) acea fericire comună, oferită de întâlnirea perechii potrivite, de familie, copii, nepoți și sfârșit liniștit între ai săi. Dar artistul putea trăi alt gen de fericire, în momentele în care simțea substanța cuvântului vibrând sub pana sa precum statuia însuflețită sub dalta sculptorului Pygmalion, acela îndrăgostit de propria operă. Mitul antic sugerează că fericirea creației îl înalță pe om la plenitudinea actului demiurgic. Cînd îl auzea prin peretele prea subțire declamând și vorbind de
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
parte a nelibertății de care nu era secundă în care să nu ne dăm seama: "Șapte ani în haiducie/ Și-a bătut joc de domnie." Secvența de care vorbesc e legată de ciudățenia că nu acestea erau versurile la care vibram cel mai intens, cum era normal, printr-o identificare la îndemâna oricui cu personaje legendare, în vremi care numai legendare nu erau. Aici mai degrabă râdeam, îngroșam, supralicitam, mai exact: după câteva sticle de votcă rusească, răcneam toți de ne spărgeam
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
antiacvatice: primul, Oyster a fost construit În Elveția În 1926 și testat În 1927 de englezoaica Mercedes Gleize cu ocazia traversării Înot a Canalului Mânecii. Pus În comerț În 1971, ceasul digital cu cuarț folosește proprietățile cristalelor de cuarț, de a vibra, când sunt stimulate de o baterie electrică, cu o viteză constantă de 32768 vibrații pe secundă. Aceste vibrații sunt transformate de un circuit electric În impulsuri trimise către cadran, care arată ora În mod continuu. Cifrele se obțin prin „aprinderea
Caleidoscop by Daniela Buchilă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93355]
-
să rămână aici și chiar să intre în politică, dacă vor să împrospăteze ceva în sărmana Românie. Cum argumentația mea avea nevoie de modele, am început o dificilă discuție pe tema modelor etice în România. Studenții mei de la Jurnalism au vibrat la această idee, în schimb cei de la Litere au fost mai sceptici, dovedindu-se sensibili mai degrabă față de ideea modelelor culturale. Cu obstinație însă, discursul meu a revenit doar la modelele etice. Construcția mea, în acest sens, s-a întors
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
folos personal „descoperirea“, l-a invitat să cânte împreună. A primit doar un gest de complezență. SRV a făcut partea de chitară pe discul (oarecare) Let’s Dance, dar i-a refuzat lui Bowie contractul de turneu. În sângele său vibra altfel de muzicalitate, pusă imediat pe disc la invitația lui Jackson Browne, în studiourile californiene. Privind retrospectiv, ce mi s-a părut impresionant și tragic la SRV este ceva imprecis definit prin construcția lexicală „artistul care nu s-a luat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
Dumitru UNGUREANU Eram prieten cu doi tineri proaspăt căsătoriți. Apartamentul lor sta deschis, la orice oră găseam o cafea, un sandviș, o sticlă de băutură, o canapea unde adormeam obosit. Muzica nu se oprea niciodată, casetofonul se strica rar, boxele vibrau profund. Aveau și video, și-un telecolor prăpădit. Tocmai se deschisese „piața“ În țara noastră, intrau cu toptanul (video)casete din Polonia sau cine știe de unde... Mergeam În capitală cu lista și bifam atent, să nu cumpăr de două ori
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2197_a_3522]
-
zeul focului și al armelor, a gravat pe scutul viteazului Ahile scene din culesul viilor pe care le descrie după cum urmează: Este vremea culesului viilor: strigăte de bucurie, fete îmbujorate purtând în coșuri frumos împletite fructul cel dulce. În mijlocul adunării vibrează acordurile vii ale unei lire maiestuos mânuită de un tânăr. Vocea lui răsunătoare se contopește cu cântările și strigătele vesele ale celorlalți tineri, care dansează în jurul lui. La romani, culesul viilor era un pretext de sărbătoare continuă, manifestări zgomotoase și
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
că, de la Carpați la Dunăre și Marea Neagră, o vatră intensă de gândire, sentimente și expresie artistică luminează și încălzește toate sufletele din Moldova, Valahia și Transilvania. Poezia când cântă, când plânge, cu accente de adevăr, sinceritate și omenie care trec vibrând în traducerile franțuzești sau în operele originale pe care românii și româncele le scriu adesea, și foarte frumos, în limba noastră. Dacă teatrul și romanul au anale mai tinere, mai puțin bogate și poate mai puțin originale, științele, filosofia și
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]