7,806 matches
-
pe care acesta din urmă o datorează antreprenorului la momentul introducerii acțiunii. Utilizatorul în temeiul contractului de leasing are dreptul de a-l acționa în răspundere direct pe furnizor în cazul reclamațiilor referitoare la livrarea, calitatea, asistența tehnică, garanția pentru vicii cu toate că furnizorul nu se află în raporturi contractuale directe cu utilizatorul; beneficiarul construcției poate pretinde despăgubiri direct de la subantreprenor. Acțiunea directă acordă creditorului o situație juridică privilegiată, deoarece acesta nu va veni în concurs cu ceilalți creditori, chiar privilegiați ai
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
semnat de avalist. Ca urmare a avalizării, avalistul este ținut în același mod, ca și persoana pentru care a dat avalul. Obligația avalistului este valabilă chiar dacă obligația pe care a garantat-o este nulă pentru orice alt motiv decât un viciu de formă.În cazul când avalistul a plătit cecul, el dobândește drepturile rezultând din cec împotriva persoanei pentru care a garantat, precum și împotriva acelora care sunt ținuți față de aceasta din urmă în temeiul cecului. 3.5. Plata cecului Trasul nu
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
ținut de obligația de garanție pentru evicțiune atât pentru fapta proprie cât și pentru fapta terțului. O altă garanție datorată de subscriitor este garanția contra viciilor ascunse. El datorează și garanția pentru buna funcționarea a bunului aportat societății. Dacă aceste vicii fac impropriu destinației avute în vedere de societate se poate cere, în instanță, rezoluțiunea aportului sau daune-interese compensatorii 48. Bunul care face obiectul aportului trebuie evaluat în bani, evaluare care se poate face fie de părți fie în cadrul unei expertize
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
ulterior în această formă de societate. Este necesar ca părțile să-și exteriorizeze voința de a încheia contractul de societate, manifestare de voință care trebuie făcută cu intenția de a produce efecte juridice și care să nu fie alterată de vicii. În contractul de societate consimțământul părților are o natură specifică: el relevă intenția părților de a desfășura în comun o activitate comercială; în absența acestei intenții, nu există contract de societate. Consimțământul nu trebuie să fie afectat de vicii. Eroarea
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
de vicii. În contractul de societate consimțământul părților are o natură specifică: el relevă intenția părților de a desfășura în comun o activitate comercială; în absența acestei intenții, nu există contract de societate. Consimțământul nu trebuie să fie afectat de vicii. Eroarea asupra persoanei este cauză de nulitate a contractului de societate numai în cazul societăților de persoane; eroarea asupra obiectului contractului 93 produce nulitate numai dacă poartă asupra substanței obiectului contractului. Eroarea asupra valorii aportului sau asupra șanselor de profit
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
cantractului, afară de cazul în care participarea acesteia este esențială pentru existența contractului. Capacitatea și consimțământul sunt condiții care trebuie raportate la fiecare asociat în parte. În cazul în care unul din asociați este incapabil sau consimțământul său este afectat de vicii, acest aspect va afecta numai raportul juridic care îl privește pe asociatul în cauză, raporturile cu ceilalți asociați rămânând valabile. Sancțiunea nulității privește numai raportul viciat, iar nu contractul de societate în întregul său. În sprijinul acestei susținerii vin și
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
a fost naționalist, un conservator radical, adversar al liberalismului, simptom paseist prezent în tot romantismul european. La fel de radicale ni se par opiniile lui Gelu Ionescu despre Caragiale exprimate în 2002. Geniul caragialian a indus involuntar românilor acomodarea cu prostia, cu viciul și frauda morală; ridiculizându-le, trecându-le cu vederea, îngăduindu-le ca pe o "fatalitate dirijată de zeii derizoriului". Opera lui Caragiale ar fi tergiversat astfel mai mult decât necesara viziune dramatică a comunității noastre naționale față cu propria istorie
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
la Ploiești din motive politice, și constrâns să muncească vreme de 12 ani pe tot felul de șantiere, în fine, la Pars, va face parte din colegiul redacțional al revistei "Esprit". La Paris cunoaște ierarhia exilului, orgoliile scriitorilor și toate viciile și virtuțile din țară transplantate în străinătate (discordie, ranchiună, arivism, haos social, relațional, moral). Bujor Nedelcovici a încercat să depășească nu doar granițele geografice, ci și granițele artistice, dobândind o dimensiune universală prin însăși adresa universală a cititorului. Bujor Nedelcovici
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
că n-are continuatori, toți discipolii săi risipindu-se spre alte zări profesionale... O să-nchei cu cel mai interesant om din deceniul trei al vieții mele: azi cvasi-anonimul Mircea Ipate Mareș. Un om controversat, acuzat pe nedrept, cred eu, de vicii nedovedite, dar un om de mare cultură, profunzime și aptitudini astrologice (era nepotul lui Armand Constantinescu, cel care ne-a lăsat Cer și destin). Povestea cu incredibilă blîndețe, judeca indulgent (deși trăise degeaba în pușcărie, o vreme), cunoștea Cabala, era
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
mînca iarna pămînt Vara tot viu să vă cînt. Să mănînc frunză de fag Să-i cînt, codrului cu drag. Să beau apă din izvor Să cînt codrului cu dor. Să beau apa Motrului La umbra zăvoiului. CÎntecul biciuiește anumite vicii. Exemplificăm : ,, - Măi bărbate, fii cuminte İa cînepa și mi-o vinde Și mi-o vinde fără preț Că eu lunea nu lucrez Marțea țin de sărbătoare Miercurea de fată mare Joia e rău de dobitoace Vinerea dracu mai toarce. Și
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
realist și moralizator, un mare creator de oameni și de viață, cu spirit de observație necruțător (O scrisoare pierdută, D' ale carnavalului, O noapte furtunoasă, Conu Leonida față cu reacțiunea). În orice epocă întâlnim personaje caragialiene, care se caracterizează prin vicii, ridicol, prostie. Pentru a ilustra moravurile societății, dramaturgul utilizează satira și sarcasmul, creionează tipuri umane, tipologii, a vrut să contribuie la îndreptarea moravurilor sociale. O noapte furtunoasă este o comedie a moravurilor de mahala, care aduce în scenă aspecte sociale
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
desăvârșire"), comicul de caracter (ipostazele personajelor, disponibilitatea pentru disimulare); comicul de moravuri (relația dintre Tipătescu și Zoe, practicarea șantajului politic); comicul de nume (Agamemnon Dandanache, Farfuridi, Brânzovenescu, Trahanache, Cațavencu). Principalul mijloc artistic este comicul, care include situații și personaje ridicole, vicii și moravuri, sancționate prin râs. Comicul ilustrează contrastul dintre esență și aparență, dintre serios și derizoriu, dintre iluzie și realitate. Caragiale se remarcă prin arta compoziției, fiind cel mai priceput creator de caractere din literatura română (O noapte furtunoasă, Conu
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
este autorul unor articole publicate în "Vocea Patriotului Naționale", jupân Dumitrache înțelege situația și este de acord cu căsătoria acestuia cu Zița. Cherestegiul este un mahalagiu, brutal, care ține la "onoarea de familist". Personajele lui Caragiale trăiesc în epocă prin vicii, impostură, ridicol și prostie. Autorul folosește ironia, satira și sarcasmul pentru a ilustra moravurile societății omenești. Având un statut social onorabil, Jupân Dumitrache Titircă, poreclit "Inimă-Rea", este "cherestegiu", "căpitan în garda civică", bărbat căsătorit, cetățean ambițios, care reprezintă tipul încornoratului
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
prin depășirea pericolelor, se umanizează, se maturizează în urma întâlnirii cu omul roș, în călătoria sa care este un necontenit prilej de inițiere. El capătă experiență în cunoașterea speciei umane și în urma întâlnirii celor cinci personaje supranaturale, cu elemente grotești, cu viciile lor pe care feciorul de crai le privește cu înțelegere și jovialitate. Știind, după filosofia străveche, că omul nu poate trăi singur, Harap-Alb reușește să-și facă prieteni buni, este altruist, are un suflet mare, iubind albinele și furnicile, milos
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
și nalt", iar mai târziu " În coama-i mare începeau să înflorească cele dintâi fire albe". Pentru a se regăsi pe sine pur, trebuia să treacă prin experiența iubirii, prin suferință, dovedind rezistență, mai ales într-un Bizanț marcat de vicii, un adevărat Infern. Împărăteasa Irina îl considera mag, făcător de minuni: "Ești, precât înțeleg, un taumaturg", iar episcopul Platon îi remarca singurătatea absolută: "Părea singur în mulțime și ridicat deasupra ei. Părea într-un pustiu al propriului suflet". El va
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Florin, E. Lovinescu și antinomiile criticii, Editura Minerva, București, 1972. Mihăilescu Florin, Introducere în opera Hortensiei Papadat-Bengescu, Editura Minerva, București, 1975. Mihăilescu, Dan, C., Perspective eminesciene, Editura Cartea Românească, București, 1982. Mihăescu, Valentin F., Ultimul Nichita (Schiță de portret), în Viciul nepedepsit, Editura Eminescu, București, 1992. Mincu, Marin, Poezie și generație, Editura Eminescu, București, 1975. Mincu, Marin, Ion Barbu. Eseu despre textualizarea poetică, Editura Cartea Românească, București, 1981. Mincu, Marin, Prefață la Lucian Blaga, texte comentate, Editura Albastros, București, 1983. Mincu
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Să fii bun la pat este o capacitate la fel de importantă ca și cea intelectuală. De multe ori, ea se bazează pe talent, dar aproape întotdeauna funcțio nează datorită percepției partenerului asupra ta. Înlocuitori pentru sex Pentru unii, sexul este un viciu. Pentru alții, preocuparea sexuală este o boală. Alții consideră sexul imoral, în timp ce alții sunt convinși că a face sex este un act pentru mai târ ziu. Pornind de la aceste convingeri, unii dintre cei care-ți organizează viața sunt în stare
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
făcând parte și „stările de rău“ care necesită o grijă deosebită. 3. Tentativa de suicid. Demonstrativă sau nu, ea se poate re peta și nu poți ști cu exactitate când va reuși. 4. Tulburarea de personalitate. Partenerul tău are diverse vicii sau comportamente nedorite, pe care promite să le schimbe, dar niciodată nu se ține de cuvânt. Cele mai obișnuite manifestări neobișnuite Iată câteva atitudini pe care le-ar putea adopta prietenul sau prietena ta fără să aibă conștiința faptului că
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
a doua categorie fac parte Floarea darurilor, Pildele filosofești, Sindipa, copiate și re copiate alături de alte fragmente din cărțile populare sub forma unor miscelanee și ajungând să îndeplinească rol de „mici biblioteci portative“. Floarea darurilor are un capitol special intitulat Viciul desfrânării, iar Sindipa oferă cititorului o serie de povestioare în care desfrâul, fidelitatea și femeia devin personaje principale în conturarea unor sfaturi de conduită. Lectura lor se făcea totuși de către un grup destul de restrâns de privilegiați ai științei de carte
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
chiar cu mitropolitul. Trans gre sarea legii este mai de actualitate decât respectarea ei, iar românii, de la țăran și până la marele boier, au învățat cum să se strecoare prin labirintul legislativ al puterii. Același țăran știe să speculeze cu ușurință viciile sistemu lui și să se prevaleze de practicile pe care puterea prin consfințirea sa le-a transformat în „norme“. A-și face o zestre de pe urma unui bărbat devine o „normă“ prin sanc țiunea dată de Nicolae vodă Mavrogheni. El rezolvă
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
în efectuarea unor exerciții cu grad ridicat de dificultate. 2.Dezvoltarea fizică armonioasă: - Prelucrarea analitică a aparatului locomotor; - Mobilitate și stabilitate articulară; - Atitudinea corporală corectă, globală și segmentară; - Respirație în diferite tipuri de efort; - Folosirea activităților compensatorii învățate în combaterea viciilor de atitudine generate de postura incorectă. 3.Calități psiho-motrice: Viteza: - Viteza de reacție: la stimuli vizuali; la stimuli tactili. - Viteza de execuție: în acte motrice singulare și complexe; în acte și acțiuni motrice cu obiecte portative; în relație cu parteneri
Paradigma educaţiei fizice şi Sportului by Mihailescu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1777_a_3169]
-
fantomelor halucinante, visul absurd și jocul subconștientului își fac loc în preocuparea să cu o stăruința ce vrea să creeze o nouă categorie de artă"5. Nuvelă Omul din vis are, într-adevăr, ca pretext un motiv poesc: degradarea prin viciu a unui (anti)erou care ajunge, întocmai ca William Wilson, să confunde planul realității și cel oniric. Confuzie în care credem ca rezidă chiar punctul de rezistență al nuvelei (deși nu puțini critici i-au imputat tocmai acest "amestec incoerent
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
întâlniți în viață cea adevărată". Interesant e faptul că acum, la vârsta adultului, protagonistul nu se mai poate nici în vis salva de iminentă prăbușire, în fine mărturisita. Ion Theodorescu este un cartofor înrăit, împovărat de datorii, conștient de propriul viciu care îl macină fără putință de scăpare: "o năruire înceată și fără scăpare, o împotmolire ce avea să mă înghită în curând, pentru totdeauna, în mișuneala aceea de declasați și trișori, de chibiți și bufoni, din jurul tripourilor". Încercarea de evadare
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
de real și oniric, de fapt. Fugă de pe moșia campestra și revenirea în spațiul citadin, regăsit la fel de sumbru că odinioară, nu face altceva decât să-i ofere o iluzorie senzație că a scăpat de obsesie. Mai mult, se readâncește în viciul pe care îl vede, iarăși, ca pe o metodă eficace de uitare, de cufundare într-un astfel binefăcător, desi halucinant, joc al destinului: Scos din viața firească, mă mișcăm că un somnambul în afară de club. Toate îmi erau indiferente; din furnicarea
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
decât tovărășii mistuiți de acelasi rău, atrași unul către celălalt de o tainica asociație. Numai între noi găseam ce ne vorbi, prelungind dincolo de zidurile clubului halucinația jocului". Prăbușirea protagonistului devine certă abia când realul, acest real al voluptoasei adânciri în viciu, se contopește total, în ochii halucinați ai tânărului, cu visul în care i se prelungesc angoasele și habitudinile. Într-o obișnuită seară la club, îl revede pe omul din vis, însoțit de acelasi câine care îl fixează halucinant. Pretextul folosit
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]