3,781 matches
-
cu chips-uri în mine. Nici nu știu de ce mai sunt prietenă cu tine. Pentru că sunt sinceră? am încercat eu. A ridicat o sprânceană. — Acum că ai adus vorba, ce ai de gând să-i spui lui Mark despre acel weekend? Pare că ar aștepta niște răspunsuri și că le așteaptă de ceva timp, pe bună dreptate. Mi-am făcut o promisiune azi, în amintirea lui Alfie, că voi fi sinceră. Și din moment ce mi-am mai promis acum vreo două săptămâni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
știind că oricum nu îi pasă, că pur și simplu încerca să deschidă niște uși sperând că voi țâșni în sfârșit din spatele uneia dintre ele. Nu mi-ai spus niciodată de ce nu te-a adus ea cu mașina dupa acel weekend. Își sorbea băutura cu o nonșalanță exagerată, evitând contactul vizual în mod intenționat. Așa deci, iată-ne. Acum am ocazia să pun temelia viitorului nostru, temelie bazată pe adevăr sau minciună. Mi-am amintit de avertismentul Mariei și mi-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
că știam cât de mult a depășit ea aceste limite cu ani în urmă. Aș fi putut chiar să mă justific spunând că aceasta face parte din noua mea politică de deschidere și sinceritate. Dar nu am făcut-o. Acel weekend petrecut cu Ed a marcat atât sfârșitul, cât și începutul vieții mele cu Mark și cu prietenii mei. În timp ce mă chinuiam să închid ușa noilor emoții pe care le trezise Ed în mine, am hotărât să le exclud pe altele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
pierdut.“ În timp ce lipea plicul, medită că avea prea puține speranțe de a vedea vreodată piesa jucându-se, mulțumit Însă să constate că gândul nu Îl apăsa câtuși de puțin. Poate reușise, În fine, să se detașeze de ambițiile dramatice. În weekendul care urmă Își ținu promisiunea și merse la Folkestone, pentru a-i vedea pe cei din familia Du Maurier. De ce aleseseră această stațiune pentru vacanță, când și-ar fi putut permite să se ducă oriunde altundeva În lume, era un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
Moscheles se prefăceau - dar poate nu doar se prefăceau - că sunt rivali În lupta pentru sentimentele ei. Moscheles nota că, În această luptă, era dezavantajat de faptul că, trebuind să Își continue studiile la Antwerp, nu-și putea petrece decât weekendurile În Malines, În vreme ce Du Maurier o avea pe Carry numai pentru el În restul zilelor. Ceea ce i se păru interesant lui Henry era faptul că, În desene, Moscheles apărea cu barbă neagră, păr lung și negru și un nas proeminent
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
albă a trusei și se privi În oglindă. Fu șocat de ce văzu. Nu pentru că s-ar fi așteptat să arate bine. Era familiarizat cu trăsăturile buhăite ale propriei fețe și cu miriștea sură a bărbii când nu se bărbierea În weekend-uri. Dar figura care se holba la el din oglindă era strâmbă, cu o barbă neagră ca smoala. Cearcăne Întunecate se profilau pe sub ochii mijiți și injectați. Părul lins și unsuros Îi atârna peste frunte. Arăta ca un om periculos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
adică seara în care, prin tradiție, restaurantul era frecventat de CDB-iști. CDB însemnând, desigur, Cretini De Birou. În fiecare vineri, la ora cinci, ca niște morminte scuipându-și cadavrele, birourile din tot centrul Londrei își eliberau angajații pe perioada weekendului, așa încât hoarde întregi de funcționari palizi, cu coșuri și costume ieftine dădeau buzna peste noi. Toți aveau ochii mari și erau nerăbdători să vadă staruri și să se îmbete, în orice ordine vreți voi. Tradiția noastră, a chelnerițelor, era să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
în fiecare dimineață la ora unsprezece. Dar mă consolam cu gândul că probabil toate persoanele alea scheletice mințeau de înghețau apele. Că, de fapt, erau niște bulimice înnebunite sau că luau amfetamine sau își făceau câte o liposucție în fiecare weekend. Iar acum, pentru prima dată în viață, nu-mi era foame. De fapt, eram oripilată de ideea de a mânca ceva. Nu-mi păsa. Nu-mi făcea nici o plăcere. Dacă aș fi avut aceleași sentimente și la șaptesprezece ani, aș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
Poate că Laura murea de plictiseală, dar a reușit cu mult succes să-mi dea impresia că era interesată de Kate. Abia aștept s-o văd, a zis. E curajoasă, m-am gândit eu. De ce nu vii pe la noi în weekend, am invitat-o. O să petrecem după-amiaza împreună și-o să poți să te joci cu Kate. După asta, Laura a vrut să știe cum e să naști. Așa că, o vreme, am dezbătut acest subiect în cele mai mici și mai interesante
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
puternic. Cu frunze ruginii purtate de vânt odată cu paginile calendarului ca să ni se indice anotimpul toamnei, apoi câțiva fulgi de nea care să indice sosirea iernii. Săptămâna se sfârșea cât ai clipi. Nu că genul de concepte ca diferența dintre weekend și săptămâna de lucru avea vreo relevanță pentru o amețită ca mine. În fiecare zi eram în vacanță etc. Și, dintr-odată, s-a făcut luni. James trebuia să se fi întors din Caraibe. Sau Mustique. Sau de pe vreo insuliță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
întindea în fața mea la fel de pustie și de lipsită de formă ca deșertul Gobi. Atunci îmi dai voie să-ți gătesc? m-a întrebat Adam. Da, ar fi minunat, am răspuns. —Bine, a zis el. Jenny și Andy sunt plecați în weekend așa c-o să fim numai noi în casă. — A, am spus eu. Eram o femeie modernă. Știam foarte bine că să te duci în casa unui bărbat, atunci când toți ceilalți locatari erau absenți, și să accepți să ți se pregătească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
copilul nici nu e copil încă, nu sunt decât câteva celule. Și promit c-o să meargă cu fata la spital și c-o să vină s-o ia după avort. Și poate că peste câteva săptămâni o să plece amândoi undeva preț de-un weekend ca s-o ajute pe fată să uite. După care, până să se dezmeticească, femeia se trezește întinsă pe o masă de operație dintr-un „azil“ costisitor. E îmbrăcată într-un halat de hârtie care se deschide în tot lungul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
scapi și nu poți, ai familie, și te duci c-așa fac toți oamenii, nu are importanță că nu vrei, din instinct și din toate puterile, te duci și clachezi. Însă-mi este tot mai greu să fiu scriitor de weekend, cum am fost atîția ani, acum simt nevoia duminicală de-a mă odihni, ca Dumnezeu după ce-a redactat În numai șase zile această enormă saga cu oameni și păduri, vreau să fiu spectator, să-mi privesc nevasta, copilul, pușca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
l-a Încredințat ajutorilor de șerif, care Îl vor escorta la centrul de detenție Wayside. În timp ce era condus afară, Stensland a proferat injurii la adresa sergentului Exley, pe care nu l-am putut contacta pentru comentarii. ARTICOL DE FOND: Suplimentul de weekend Cavalcade, L.A. Mirror, 3 iulie FAMILIA EXLEY: DE DOUĂ GENERAȚII ÎN SLUJBA REGIUNII NOASTRE Primul lucru care te izbește la Preston Exley și la fiul său, Edmund, este că ei nu vorbesc ca niște polițiști, deși Preston a servit timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
împărțindu-se neclar între toți. Și Virgil Tănase îi spusese ceva asemănător, la o vreme după ce Andrei i-o prezentase și se plimbaseră pe sub castani sau arțari sau ce-or fi fost și întârziaseră în satul de la Snagov într-un weekend. Dar de la Virgil Tănase te puteai aștepta la orice, de parcă ar fi fost un erou al lui Scott Fitzgerald ce se îndrăgostea de orice femeie drăguță pe care o vedea, de siluetele lor de la distanță, de umbrele pe care le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
simțit atunci, de demult - deși poate că acum am motive - că destinele noastre sunt legate pentru totdeauna. 20 septembrie 1961 Telefon impertinent azi după-amiază de la cenzorul partidului, care nu știu de unde a aflat de micul contretemps de la Winshaw Towers din weekend. Nu mă întrebați cum a aflat - s-a scris ceva în ziarul local, dar Lawrence a avut grijă să nu ajungă mai departe. Ce familie nenorocită am! S-o ia naiba! Dacă ajung vreodată la tribunal... să nu se aștepte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
la marginea pădurii. Locuiam într-un loc unde marginile suburbiilor Birminghamului începeau să se piardă în peisajul rural, într-un fund de țară respectabil, ceva mai distins și mai modernizat decât și-ar fi putut permite tata și în fiecare weekend, de obicei duminică după-amiaza, porneam toți trei spre această pădure într-una din acele plimbări cam nesuferite, dar care au devenit după aceea nucleul celor mai vechi și mai dragi amintiri ale mele. Existau mai multe trasee, fiecare primind o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
toți la fel? spuse Kim. Întrebarea este, libidinosul arăta bine? — Nu contează asta, spuse Phoebe. (Spre enervarea ei, îl găsea destul de chipeș, deși era cam prea conștient de asta, ca să-i meargă bine.) Nu se mai gândi la Roddy până în weekend, când primi un telefon de la tatăl ei care o întrebă agitat dacă văzuse Times de duminică. Phoebe ieși să-l cumpere și descoperi că era menționată printre alți câțiva pictori tineri cu cariere promițătoare în următorul deceniu. „Mă feresc să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
după ce a apărut articolul, dar e încă devreme pentru a ne da seama de efecte. Inima lui Phoebe bătea nebunește. S-a interesat cineva? spuse ea. — V-am sunat, spuse Roddy, ca să vă întreb dacă aveți ceva de făcut în weekend. Eu mă duc la vechea reședință a familiei și m-am gândit că poate v-ar face plăcere să mă însoțiți: pe urmă am putea să ne uităm pe îndelete la lucrările dumneavoastră. Aș putea să vin să vă iau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
gândit că poate v-ar face plăcere să mă însoțiți: pe urmă am putea să ne uităm pe îndelete la lucrările dumneavoastră. Aș putea să vin să vă iau de la Leeds sâmbătă după-amiaza și plecăm de acolo. Phoebe chibzui. Un weekend întreg singură cu Roderick Winshaw? O masă cu el fusese mai mult decât de-ajuns. O îngrozea ideea. — Bine, spuse ea. Mi-ar face plăcere. 2 Roddy aruncă o privire spre terenul primăriei și se decise să nu-și parcheze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
Dar nu cred că aș recomanda-o ca investiție în momentul ăsta. Ascultă, spuse el, fixând-o pe Phoebe cu o privire pe jumătate amuzată, pe jumătate mustrătoare, sper că n-ai de gând să-mi vorbești despre pictură tot weekendul. De asta am parte tot timpul la Londra. Dar despre altceva să vorbim? Despre orice. — Eu trăiesc prin artă, respir artă, spuse Phoebe. Ceea ce alți oameni numesc „lumea reală“ mi s-a părut întotdeauna palidă și inspidă în comparație cu arta. — Poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
Hollywood special pentru această ocazie. — Și ce-ar trebui să spun la toate astea? E clar că te-ai plictisit de acești oameni și preferi să-ți petreci timpul cu mine aici, la capătul pământului. — Nu neapărat. Îl consider un weekend de lucru. La urma urmelor, existența mea atârnă de cultivarea tinerilor talentați: și pe tine te consider talentată. Complimentul, se gândi el, era bine calculat și îi dădu curaj să adauge: Adică, draga mea, vreau să spun că mă aștept
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
La urma urmelor, existența mea atârnă de cultivarea tinerilor talentați: și pe tine te consider talentată. Complimentul, se gândi el, era bine calculat și îi dădu curaj să adauge: Adică, draga mea, vreau să spun că mă aștept de la acest weekend la ceva puțin mai palpitant decât câteva ore petrecute în salon discutând despre influența lui Velasquez asupra lui Francis Bacon. Și apoi, înainte ca Phoebe să-i poată răspunde, zări ceva la orizontul îndepărtat. Iat-o! Iubita casă părintească. Prima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
bine, rosti Roddy, strângându-i mâna și aproape frângându-și degetele prin această manevră. — Și nu cred că... îi sugeră Hilary, zărind-o pe Phoebe apărând din întuneric. — Phoebe Barton, spuse Roddy înaintând timid. Phoebe e invitata mea în acest weekend. E o tânără pictoriță foarte talentată. — Sunt convinsă. Hilary o cântări cu răceală. Toate sunt talentate. Ai venit pentru prima dată în casa groazei, draga mea? Phoebe simți că se aștepta un răspuns inteligent din partea ei, dar nu reuși să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
culce cu el dacă Roddy făcea din asta o condiție categorică pentru promovarea lucrărilor ei, dar era bucuroasă că nu fusese obligată s-o facă. În schimb, ceva mult mai prețios și mai neașteptat începea să se contureze în acest weekend petrecut împreună: un sentiment de înțelegere reciprocă. Începu să simtă chiar - spre marea ei surprindere - că începea să aibă încredere în el. Și încălzită de acest sentiment, își îngădui o fantezie: aceeași fantezie la care toți artiștii, oricât de bune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]