4,194 matches
-
travestit În haine de femeie, trece granița Împărăției zânelor peste apa cea mare, luând cu el frâul calului. zânele se jucau Într-o grădină frumoasă de nici raiul doar nu putea fi mai frumos decât grădina aceea. Eroul le spune zânelor că a fugit de frica măritișului, iar crăiasa zânelor Îl primește ca slujnică pentru un an. Fata se Împrietenește cu zânele și Învăță toate obiceiurile palatului. Întreprinde două acte cu valoare simbolică: dăruiește crăiesei inelul și lădița, cerând drept răsplată
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
peste apa cea mare, luând cu el frâul calului. zânele se jucau Într-o grădină frumoasă de nici raiul doar nu putea fi mai frumos decât grădina aceea. Eroul le spune zânelor că a fugit de frica măritișului, iar crăiasa zânelor Îl primește ca slujnică pentru un an. Fata se Împrietenește cu zânele și Învăță toate obiceiurile palatului. Întreprinde două acte cu valoare simbolică: dăruiește crăiesei inelul și lădița, cerând drept răsplată Încuviințarea de a-i săruta mâna și, apoi, gura
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Într-o grădină frumoasă de nici raiul doar nu putea fi mai frumos decât grădina aceea. Eroul le spune zânelor că a fugit de frica măritișului, iar crăiasa zânelor Îl primește ca slujnică pentru un an. Fata se Împrietenește cu zânele și Învăță toate obiceiurile palatului. Întreprinde două acte cu valoare simbolică: dăruiește crăiesei inelul și lădița, cerând drept răsplată Încuviințarea de a-i săruta mâna și, apoi, gura. Zânele observă o schimbare; se organizează o petrecere la care nu se
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Îl primește ca slujnică pentru un an. Fata se Împrietenește cu zânele și Învăță toate obiceiurile palatului. Întreprinde două acte cu valoare simbolică: dăruiește crăiesei inelul și lădița, cerând drept răsplată Încuviințarea de a-i săruta mâna și, apoi, gura. Zânele observă o schimbare; se organizează o petrecere la care nu se prepară nimic, deoarece toate proveneau din darurile lădiței. Când poruncește zânelor să cânte, servitoarea scoate orologiul și-l pune pe măsuță. Zânele rămân uimite de cântarea ceasului. Atunci, fata
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
simbolică: dăruiește crăiesei inelul și lădița, cerând drept răsplată Încuviințarea de a-i săruta mâna și, apoi, gura. Zânele observă o schimbare; se organizează o petrecere la care nu se prepară nimic, deoarece toate proveneau din darurile lădiței. Când poruncește zânelor să cânte, servitoarea scoate orologiul și-l pune pe măsuță. Zânele rămân uimite de cântarea ceasului. Atunci, fata Îi cere drept plată să doarmă Împreună În același pat. În momentul În care a devenit nevastă, palatul zânelor a pierit. Crăiasa
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
a-i săruta mâna și, apoi, gura. Zânele observă o schimbare; se organizează o petrecere la care nu se prepară nimic, deoarece toate proveneau din darurile lădiței. Când poruncește zânelor să cânte, servitoarea scoate orologiul și-l pune pe măsuță. Zânele rămân uimite de cântarea ceasului. Atunci, fata Îi cere drept plată să doarmă Împreună În același pat. În momentul În care a devenit nevastă, palatul zânelor a pierit. Crăiasa a rămas numai cu inelul, devenind femeie ca toate muritoarele. La
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
lădiței. Când poruncește zânelor să cânte, servitoarea scoate orologiul și-l pune pe măsuță. Zânele rămân uimite de cântarea ceasului. Atunci, fata Îi cere drept plată să doarmă Împreună În același pat. În momentul În care a devenit nevastă, palatul zânelor a pierit. Crăiasa a rămas numai cu inelul, devenind femeie ca toate muritoarele. La remarca feciorului (așa a fost să se Întâmple, veacul zânelor a trecut, iar tu a fost scris să fii soția mea, crăiasa mea), femeia răspunde: unde
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
drept plată să doarmă Împreună În același pat. În momentul În care a devenit nevastă, palatul zânelor a pierit. Crăiasa a rămas numai cu inelul, devenind femeie ca toate muritoarele. La remarca feciorului (așa a fost să se Întâmple, veacul zânelor a trecut, iar tu a fost scris să fii soția mea, crăiasa mea), femeia răspunde: unde ne-a Împinge soarta, acolo merg cu tine. Echilibrul se dereglează după furtul inelului de către un corb. Eroul urmărește corbul, apoi se reîntoarce la
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
tine. Echilibrul se dereglează după furtul inelului de către un corb. Eroul urmărește corbul, apoi se reîntoarce la nevastă și copil. Reuniți, ajung la casa feciorului de Împărat. D. A. Vasiliu afirmă, În Sufletul românului În credințe, obiceiuri și datine: Așa erau Zânele până mai eri, când un fecior de Împărat travestit În fată, cu ajutorul unor obiecte miraculoase le-a Înșelat. Așa spunea bătrânul Dimitrie Fiat, din CărăvanSeverin, «că de atunci nu mai sunt zâne, ci mueri». Zânele sunt fete mari, care nu
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
românului În credințe, obiceiuri și datine: Așa erau Zânele până mai eri, când un fecior de Împărat travestit În fată, cu ajutorul unor obiecte miraculoase le-a Înșelat. Așa spunea bătrânul Dimitrie Fiat, din CărăvanSeverin, «că de atunci nu mai sunt zâne, ci mueri». Zânele sunt fete mari, care nu Îmbătrânesc nice când. Acum s'a pierdut, nu mai sunt. Ele stau În mări, cântă, se plimbă și mâncă. Le-o Înșelat un fecior de Împărat de s'or prăpădit. El s
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
obiceiuri și datine: Așa erau Zânele până mai eri, când un fecior de Împărat travestit În fată, cu ajutorul unor obiecte miraculoase le-a Înșelat. Așa spunea bătrânul Dimitrie Fiat, din CărăvanSeverin, «că de atunci nu mai sunt zâne, ci mueri». Zânele sunt fete mari, care nu Îmbătrânesc nice când. Acum s'a pierdut, nu mai sunt. Ele stau În mări, cântă, se plimbă și mâncă. Le-o Înșelat un fecior de Împărat de s'or prăpădit. El s'o făcut fată
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Acum s'a pierdut, nu mai sunt. Ele stau În mări, cântă, se plimbă și mâncă. Le-o Înșelat un fecior de Împărat de s'or prăpădit. El s'o făcut fată, ca să le poată prinde pe ele pe Crăiasa zânelor. În basmul Copiii negrilor, se căsătoresc doi copii mici. Născut pe Întuneric, protagonistul pornește În căutarea luminii. În acest drum, el Își găsește perechea; cum o vede, eroul o și recunoaște: A, asta e nevasta mea. A luat-o și
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
minunată, poruncește bucătarului să-i pregătească masa, iar el pleacă cu slujitorii la vânat. În mijlocul pădurii, rotindu-se după soare, se află niște case mari, de sticlă, Împresurate de dafini (laurul se asociază cu simbolismul nemuririi), În care locuiesc trei zâne cu părul de aur. Masa singură li se punea, singură li se rădica, și niciodată piciorul pe pământ nu puseseră. Ele plănuiesc să iasă din Dafinul Verde (cât aș dori să calc și io pe pământul oamenilor!), fiind atrase de
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
se-ntâmplă și cu sora cea mijlocie. Flăcăul de-mpărat, Întors de la vânătoare (c-avusese și mai mult noroc la fiarele sălbatice), se hotărăște să vadă cu ochii lui ce se Întâmplă cu bucatele gătite de bucătar. O prinde pe zâna cea mică tocmai când ea se pregătea să pună sare În bucate, o ia În brațe o sărută, iar fata, tremurând, se făcu roșie ca trandafirul (roza este sinonimul frumuseții, al dragostei ardente și al vieții). Deși feciorul de-mpărat
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
moș călugăraș. Reacția celorlalți nuntași este previzibilă. Dezbrăcarea de straiele călugărești (iar pe umeri și pe spate i se resfiră, ca o leasă, păru-i cu totul și cu totul de aur. Și rămase fata frumoasă și luminoasă, ca o zână din Dafinul-Verde!), duce la recunoașterea celor doi, la identificarea adevăratei ursite, cu care se și cunună. Tot un basm În care apare vânătoarea este și Petrișor, vânător , În care eroul ia fata, o duce la casa lui și o lasă
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
său armele de vânătoare. Flăcăul nu reușește să vâneze nimic; urmărind o vacă de munte (vaca este socotită simbolul pământului dătător de hrană, al fertilității și al bunăstării), flăcăul intră sub pământ. Aceasta Îi spune lui Busuioc că este o zână menită să-i fie soție. Eroul se-ntoarce acasă, Îi povestește tatălui său Întâmplările prin care a trecut, iar tatăl Îi mărturisește fiului că și el a vrut să vâneze aceeași vacă În tinerețe. O variantă derivată a vânătorii, al
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
țintă greșită; Însăși ținta poate schimba funcția pe parcursul narațiunii. Pe această ambiguitate a gestului tragerii cu arcul se bazează și marea varietate a narațiunilor În care destinul ia forma unei lovituri cu arcul, a dovedirii măiestriei unuia dintre protagoniști. În Zâna Zânelor, un Împărat se frământă cum să și Însoare cei trei fii ca să fie fericiți. Într-o zi, le spune că unde va cădea săgeata fiecăruia, acolo Îi va fi norocul. Săgeata fiului cel mare s-a În Înfipt În
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
greșită; Însăși ținta poate schimba funcția pe parcursul narațiunii. Pe această ambiguitate a gestului tragerii cu arcul se bazează și marea varietate a narațiunilor În care destinul ia forma unei lovituri cu arcul, a dovedirii măiestriei unuia dintre protagoniști. În Zâna Zânelor, un Împărat se frământă cum să și Însoare cei trei fii ca să fie fericiți. Într-o zi, le spune că unde va cădea săgeata fiecăruia, acolo Îi va fi norocul. Săgeata fiului cel mare s-a În Înfipt În casa
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
În vârful copacului, Își recuperează săgeata. Coboară, socotind că este sec de noroc, Întrucât nu-și aflase acolo pe scrisa lui. Pornește la drum cu o bufniță agățată de spinarea lui, urmată de un alai. Flăcăul se trezește lângă o zână frumoasă, Însoțită de șase roabe, alături de șapte piei de bufniță. Toți nuntașii sunt uimiți de frumusețea miresei fiului cel mic. După aruncarea În foc a pieilor de bufniță, mireasa pleacă, zicându i: Până nu vei izbuti să faci ce n-
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
frumusețea miresei fiului cel mic. După aruncarea În foc a pieilor de bufniță, mireasa pleacă, zicându i: Până nu vei izbuti să faci ce n-a făcut om pe lume, să nu dai cu mâna de mine. Plecând În căutarea zânei, se oprește Într-o vâlcea și Îl apucă somnul; aude trei draci certându-se pentru o moștenire: niște opinci cu care se traversa marea ca pe uscat, o căciulă care făcea pe purtătorul ei nevăzut și un bici, care, dacă
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
legea devenirii ciclice: apă, ploaie, vegetație, fertilitate. d. Norocirea Însoțirea dintre uno nenorocit(ă) și uno norocit(ă), ca modalitate de aducere a destinului favorabil, reprezintă un nucleu central pentru multe narațiuni populare românești. În basmul Ion cel sărac și zâna lacului [Botezatu], nenorocul unui flăcău se transformă, În cele din urmă, În noroc. După ce află de la moșul Întâlnit În drum că E peste fire să-și afle cineva ursita. Ia și te Însoară, că În doi mai degrabă veți afla
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
și te Însoară, că În doi mai degrabă veți afla norocul, este Îndrumat să meargă pe o cărărușă, Într-un codru verde, spre un lac cu lapte, unde vin trei păsări la scăldat Cele trei păsări sunt, de fapt, trei zâne. Moșneagul Îl sfătuiește să fure aripile de la zâna cea mai mică, să se ascundă În nisipul din izvorul de la malul lacului și să stea ascuns până ce zâna Îi va spune de trei ori: Ieși, văzutule și nevăzutule, tu vei fi
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
veți afla norocul, este Îndrumat să meargă pe o cărărușă, Într-un codru verde, spre un lac cu lapte, unde vin trei păsări la scăldat Cele trei păsări sunt, de fapt, trei zâne. Moșneagul Îl sfătuiește să fure aripile de la zâna cea mai mică, să se ascundă În nisipul din izvorul de la malul lacului și să stea ascuns până ce zâna Îi va spune de trei ori: Ieși, văzutule și nevăzutule, tu vei fi al meu și eu voi fi a ta
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
unde vin trei păsări la scăldat Cele trei păsări sunt, de fapt, trei zâne. Moșneagul Îl sfătuiește să fure aripile de la zâna cea mai mică, să se ascundă În nisipul din izvorul de la malul lacului și să stea ascuns până ce zâna Îi va spune de trei ori: Ieși, văzutule și nevăzutule, tu vei fi al meu și eu voi fi a ta. Intervenția Soarelui este distructivă: Încremenește la vederea unei mirese atât de frumoase și o fură. Rămas singur, tânărul Își
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
gătit de cununie. Soarele, aflându-i toată istoria, Îi Înapoiază femeia pentru că (cine strică casa altuia, n are loc nici În cer, nici pe pământ. Proverbul acesta exprimă o morală convenabilă omului obișnuit, garantată și conservatoare. Ion o ia pe zâna cea frumoasă și ajung amândoi cu poamele cerute de Împărat pe pământ. Împăratul plănuiește să-i fure mireasa, dar cei doi reușesc să rămână Împreună după o serie de Încercări miraculoase. Într-o altă narațiune, ursitoarele sub numele de zodii
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]