32,000 matches
-
altor cheltuieli curente legate de activitatea de export; ... e) ajutoare condiționate de utilizarea preferențială a produselor naționale față de produsele importate. Capitolul V Beneficiarii ajutorului de minimis și condiții de eligibilitate Articolul 7 Beneficiarii ajutorului de minimis sunt societăți sau societăți cooperative care se încadrează în categoria microîntreprinderilor, cu respectarea următoarelor condiții: a) să fie constituite în baza Legii societăților nr. 31/1990 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, sau a Legii nr. 1/2005 privind organizarea și funcționarea cooperației, republicată; ... b
ORDIN nr. 760 din 25 mai 2016 (*actualizat*) privind aprobarea schemei de ajutor de minimis pentru sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor în cadrul Programului operaţional regional 2014-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272310_a_273639]
-
de locuit cu S+P+1E, cu maximum 6 apartamente, inclusiv anexele gospodărești ale acestora; ... b) clădiri pentru învățământ cu cel mult 4 unități funcționale; ... c) dispensare comunale fără staționar; ... d) sedii administrative în mediul rural: primarii, posturi de politie, cooperative de credit rural, biblioteci, oficii poștale și altele asemenea; ... e) clădiri pentru comerț și alimentație publică, cu o suprafață de până la 200 mp și cu deschideri până la 6 m; ... f) hale și ateliere pentru activități meșteșugărești care nu generează vibrații
LEGE nr. 50 din 29 iulie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273827_a_275156]
-
de locuit cu S+P+1E, cu maximum 6 apartamente, inclusiv anexele gospodărești ale acestora; ... b) clădiri pentru învățământ cu cel mult 4 unități funcționale; ... c) dispensare comunale fără staționar; ... d) sedii administrative în mediul rural: primarii, posturi de politie, cooperative de credit rural, biblioteci, oficii poștale și altele asemenea; ... e) clădiri pentru comerț și alimentație publică, cu o suprafață de până la 200 mp și cu deschideri până la 6 m; ... f) hale și ateliere pentru activități meșteșugărești care nu generează vibrații
LEGE nr. 50 din 29 iulie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270559_a_271888]
-
dar și a producătorilor) români pentru vinurile albe seci, din moment ce acestea dau cel mai bun șpriț. În timpul perioadei comuniste au fost dezvoltate trei genuri de societăți producătoare de vin: stațiunile de cercetări viticole, întreprinderi de stat pentru industrializarea vinului și cooperative agricole, legate într-un fel sau altul de întreprinderile de stat. Liberalizarea economiei românești, de după 1989, nu a afectat societățile de cercetare din domeniul viei și vinului; pe de altă parte, viile aflate în patrimoniul cooperativelor agricole au fost privatizate
Tulcea () [Corola-website/Science/296967_a_298296]
-
pentru industrializarea vinului și cooperative agricole, legate într-un fel sau altul de întreprinderile de stat. Liberalizarea economiei românești, de după 1989, nu a afectat societățile de cercetare din domeniul viei și vinului; pe de altă parte, viile aflate în patrimoniul cooperativelor agricole au fost privatizate, iar întreprinderile și societățile vini-viticole de stat au fost deja sau sunt pe cale de a fi, și ele, privatizate. În regiunile care astăzi formează spațiul românesc, vită de vie creștea sălbatică, în urmă cu mii de
Tulcea () [Corola-website/Science/296967_a_298296]
-
învățământului superior, „Universitatea Constantin Brâcoveanu”, „Universitatea Spiru Haret”, secții ale „Universitații Tehnice Pitești”. Schimbări importante în viața economică a orașului până prin anii '50 nu prea au fost semnalate. Atunci, pe lângă fabricile de căramidă, atelierele meșteșugarilor adunate după anul 1948 în "cooperative meșteșugărești", apare în Râmnicu Vâlcea o fabrică de "placaje din lemn" cuplată cu una de mobilă cu denumirea de „Combinatul de prelucrarea lemnului”. După anul 1989 prin privatizare acesta a falimentat datorită unui management care nu a putut face față
Râmnicu Vâlcea () [Corola-website/Science/296966_a_298295]
-
ale anului 1990: legea 15 privind reorganizarea unităților economice de stat în regii autonome și societăți comerciale. Decretul-Lege 54 privind organizarea și desfășurarea unor activități economice în mod independent, Legea 31 privind societățile comerciale, Legea 66 privind organizarea și funcționarea cooperativelor meșteșugărești. Noul cadru legislativ a fost completat și de înființarea Camerelor de Comerț și Industrie din România (Decretul-Lege 139/11 mai 1990), urmarea fiind că și în județul nostru, din inițiativa unor comercianți, s-a constituit Camera de Comerț, Industrie
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
stilul muntenesc autentic și specificul zonei subcarpatice (cu beciuri înalte și foișoare), acestea reprezentând și principalele obiective turistice. Arta populară a fost reprezentată din doua jumătate a secolului al XX-lea de lucrările desfășurate din anul 1948 până în prezent de Cooperativa Meșteșugărească „Arta casnică”, angajatele lucrând porturi populare românești din Valea Superioară a Prahovei. Instituția a obținut în anul 1986, la Târgul Internațional de la München, Medalia de Aur pentru produsele expuse. Dansul „Ca la Breaza” este specific acestei zone, Gheorghe Zamfir
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
din 16 noiembrie 1911 Vucova a avut și un oficiu poștal. În perioada comunistă, Vucova a cunoscut un regres datorat colectivizării proprietăților. O bună parte dintre români și slovaci au fost nevoiți să migreze spre centrele urbane apropiate (Timișoara, Gătaia). Cooperativele agricole nou create îi determină în schimb pe unii slovaci din zona Bihorului să se așeze în localități bănățene cu comunități puternice de slovaci, printre care și Vucova. Da-a lungul secolului XIX, comunitatea slovacă a crescut numeric în mod
Vucova, Timiș () [Corola-website/Science/301411_a_302740]
-
normelor de lucru, au izbucnit revolte în Berlin și în orașele mari. Tancurile sovietice au reprimat răscoalele, iar guvernul a apelat la STASI, poliția secretă proaspăt înființată în cadrul Ministerului de Apărare, condusă de Erich Mielke. Agricultura a fost naționalizată prin cooperative de producție și întreprinderi publice. Nivelul de producție nu s-a îmbunătățit, determinând opoziția unei largi părți a populației față de guvern. A urmat revoltă „votul cu picioarele” al cetățenilor. 130 000 de cetățeni est-germani au fugit în vest, în 1953
Istoria Germaniei () [Corola-website/Science/300128_a_301457]
-
științele exacte. Studiile teatrale nu au fost prima lui alegere. A dat la teatru abia după ce a picat, la 16 ani, examenul de admitere la Medicină. După acest eșec, întâmplarea a făcut să fie inclus în brigada artistică a unei cooperative. În anul următor, 1959, a dat la Teatru și a fost admis ultimul la IATC. A absolvit însă secția de Actorie a institutului printre primii și a avut o carieră artistică încununată de succes, până la sfârșitul vieții. Ultimul său rol
Ștefan Iordache () [Corola-website/Science/300215_a_301544]
-
al traficului mult mai mic comparativ cu DC 78. Potecile - asigură circulația pietonală atât în vatra satului cât și în hotar. Cele din vatra mai importante sunt: cea care duce la „Moară”, spre casa Dreger - casa de copii și secția cooperativei meșteșugărești „Tehnometal” și potecile dea-lungul văii. Un mare incovenient la ora actuală este faptul că legătura între cele două trupuri ale vetrei se face doar prin două poduri de ciment al treilea este în construcție acum pe strada doamnei profesoare
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
prigoana împotriva „chiaburilor” din satele comunei care au fost trimiși în închisorile de la Gherla, Aiud, Poarta Albă, unii au muncit la lucrările canalului Dunăre-Marea Neagră, metodele de convingere pentru intrarea la început în cele două întovărășiri și în 1961 în Cooperativa Agricolă de Producție Stremț, au rămas puternic imprimate în memoria celor care le-au trăit. Persoanele din localitate care au fost supuse detenției datorită convingerilor lor anticomuniste:
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
li s-au mai adăugat: Câmpu Mare, Chițimii, Giurești, Iupca, Lăturoasa și Sărdănești. C Papacostea Pajura în dicționarul sau arată că satul Bala dispunea în anul 1947 de 189 de clădiri, 153 de gospodării și 618 locuitori: „Are o unitate cooperativa, 38 de cazane de țuică. Satul e amintit de D. Fotino la 1819 și anterior de Schwantz la 1720-1723 .” După 1950 în componență comunei intrau și satele: Berești, Rudina, Runcșor (1952-1954). În anul 1970 comună Bala cuprindea 15 sate care
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
Bărăganului. În acea perioadă, după proclamarea Republicii Populare Române și naționalizarea din 1948 a principalelor mijloace de producție a urmat perioada formării primelor întovărășiri înființate pe raza comunei în anii 1950-1951, întovărășiri care s-au transformat până în anul 1962 în cooperative agricole de producție ca forme de exploatare a terenurilor agricole, forme ce au fost desființate după revoluția română din 1989. Pe teritoriul comunei Devesel, au funcționat între 1962 și 1989 patru foste cooperative agricole de producție și o unitate intercooperatistă
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
s-au transformat până în anul 1962 în cooperative agricole de producție ca forme de exploatare a terenurilor agricole, forme ce au fost desființate după revoluția română din 1989. Pe teritoriul comunei Devesel, au funcționat între 1962 și 1989 patru foste cooperative agricole de producție și o unitate intercooperatistă de creștere și îngrășarea a taurinelor. Tot în aceasta perioadă au luat ființa forme ale cooperativei de consum precum și ale cooperativei de credit prin înființarea unor unități de profil. În viața spirituală a
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
după revoluția română din 1989. Pe teritoriul comunei Devesel, au funcționat între 1962 și 1989 patru foste cooperative agricole de producție și o unitate intercooperatistă de creștere și îngrășarea a taurinelor. Tot în aceasta perioadă au luat ființa forme ale cooperativei de consum precum și ale cooperativei de credit prin înființarea unor unități de profil. În viața spirituală a locuitorilor, un loc aparte l-a avut școala inițiată în camere mici și întunecoase, uneori improvizate. Învățământul s-a desfășurat în condiții grele
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
Pe teritoriul comunei Devesel, au funcționat între 1962 și 1989 patru foste cooperative agricole de producție și o unitate intercooperatistă de creștere și îngrășarea a taurinelor. Tot în aceasta perioadă au luat ființa forme ale cooperativei de consum precum și ale cooperativei de credit prin înființarea unor unități de profil. În viața spirituală a locuitorilor, un loc aparte l-a avut școala inițiată în camere mici și întunecoase, uneori improvizate. Învățământul s-a desfășurat în condiții grele la începuturile sale și multa
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
din Ploton” a luat ființă în anul 1893. Școala din Boboiești a fost înființată în 1903 când i s-a și făcut local propriu din fondul „Vasile Stroescu”. Școala din Stânca a fost construită în anul 1922 în urma străduinței sătenilor. Cooperativa Mihăieți a luat ființă în anul 1920 din inițiativa și prin munca stăruitoare a D-lui D. A. Gheorghiță . Scopul pentru care a luat ființă această cooperativă a fost exploatarea pădurilor din ocolul silvic Pipirig și Galu, pentru a îmbunătăți situația
Comuna Pipirig, Neamț () [Corola-website/Science/301662_a_302991]
-
Vasile Stroescu”. Școala din Stânca a fost construită în anul 1922 în urma străduinței sătenilor. Cooperativa Mihăieți a luat ființă în anul 1920 din inițiativa și prin munca stăruitoare a D-lui D. A. Gheorghiță . Scopul pentru care a luat ființă această cooperativă a fost exploatarea pădurilor din ocolul silvic Pipirig și Galu, pentru a îmbunătăți situația sub raport economic și cultural a sătenilor din comuna Pipirig, care din lipsă de moșii și terenuri proprii în jurul satului, nu s-au folosit de marea
Comuna Pipirig, Neamț () [Corola-website/Science/301662_a_302991]
-
își stabilește sediul și Întreprinderea Județeană Piscicolă Prahova. Alături de CAP Fulga, care se ocupa de activitatea agricolă și dezvolta secții anexe de mică industrie și prestări servicii (secție de fabricat cărămizi, brutării), un rol deosebit în viața comunei îl aveau Cooperativa de Consum, cu 4 unități de desfacere și care asigura „în bune condiții aprovizionarea și defacerea mărfurilor către populație” și moara din comună. [[Fișier:Scoala fulga de sus.JPG|thumb|right|Școala din Fulga de Sus și monumentul eroilor din
Comuna Fulga, Prahova () [Corola-website/Science/301674_a_303003]
-
7 romi. Până în 2006 numărul locuitorilor maghiari și români a scăzut în continuare, la ora acuală e în jur de 400, în schimb numărul locuitorilor rromi a crescut la 180. În timpul regimului trecut baza vieții economice a satului o constituia cooperativa economică comun cu satul Dindești, care s-a descompus în mai multe mici asociații. Și astăzi majoritatea populației încerarcă să trăiască din agricultură și creșterea animalelor, dar printre tineri e din ce în ce mai frecvent să caute loc de muncă în oraș, în
Irina, Satu Mare () [Corola-website/Science/301766_a_303095]
-
piesa părea un film proiectat în fața ochilor spectatorilor.” După cel de-al doilea război mondial teatrul a funcționat în cadrul Casei de Cultură. Pe lângă grupele de teatru organizate ocazional - de obicei din tinerii din sat - au existat grupe ca cea a Cooperativei de Credit, a Asociației Pompierilor Voluntari, grupa „Pedagogul” a școlii. Casa de Cultură construită în 1972 - cu 400 de locuri, scenă cu posibilități de mărire, vestiare, etc.- a asigurat condiții favorabile dezvoltării teatrului și a culturii în general. În 1960
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
amănuntul de produse agricole practicat de săteni în piețele agroalimentare din localitățile vecine. Cei mai mulți dintre localnici sunt victime ale disponibilizărilor masive de la Platforma Petrochimică Borzești Anterior căderii comunismului, și până în anii 1992-93, în localitate funcționa fosta fermă zootehnică a CAP (Cooperativa Agricolă de Producție), însă aceasta a fost desființată, iar cele 10 grajduri au fost distruse în totalitate. În secolul al XIX-lea, mai exista un sat pe actualul teritoriu al comunei - în Hută - în care exista și o importantă fabrică
Comuna Bogdănești, Bacău () [Corola-website/Science/300659_a_301988]
-
proiectul a lăsat de dorit, sub aspect arhitectural și estetic era o reușită, mai ales că pictura a fost realizată de un pictor autorizat renumit, Nicolae Damian. În 1976 Pr. Ioan Bucă începe lucrări de renovare completă a bisericii prin "Cooperativa de Muncă și Artă" și sub supravegherea inginerului tehnic de specialitate al Episcopiei Romanului; în timpul lucrărilor exterioare, când schela metalică era montată de jur împrejur până la șarpantă iar tencuiala decapată complet până la cărămidă, a avut loc marele cutremur din 4
Enăchești, Bacău () [Corola-website/Science/300669_a_301998]