32,678 matches
-
aspirație nu poate deschide destul de repede supapele de aspirație sau nu dispune de presiunea necesară pentru a le deschide. La pompele cu ferestre, deschiderea și închiderea aspirației rezultă din descoperirea sau acoperirea de către piston a unor deschideri situate în treimea mijlocie a cilindrului și comunicând cu conducta de aspirație. Plungerul este un corp cilindric care prin volumul lui relativ mare înlocueste pistonul, cu scopul de a mări și micsora alternativ camera de pompare. Etanșarea se face printr-o cutie de etanșare
Pompe cu mișcări alternative () [Corola-website/Science/310428_a_311757]
-
(n. 3 iulie 1967, București) este un politician român, membru al Partidul Conservator, care a deținut funcția de ministru de stat pentru coordonarea activităților din domeniile mediului de afaceri și întreprinderilor mici și mijlocii (4 iulie - 4 decembrie 2006) în Guvernul Tăriceanu. În prezent, este deputat în Parlamentul României. s-a născut la data de 3 iulie 1967 în orașul București, într-o familie de intelectuali, tatăl său fiind inginer de geodezie, iar mama
Bogdan Pascu () [Corola-website/Science/304946_a_306275]
-
condus ca președinte Delegația Parlamentului României la Inițiativa Central-Europeană - Dimensiunea Parlamentară. La data de 4 iulie 2006, Bogdan Păscu a fost numit în funcția de ministru de stat pentru coordonarea activităților din domeniile mediului de afaceri și întreprinderilor mici și mijlocii, înlocuindu-l pe George Copos, care demisionase la 1 iunie 2006. El a fost desemnat ca vicepremier, după ce Dan Voiculescu, președintele Partidului Conservator și desemnat inițial ca vicepremier, a fost acuzat de către CNSAS că, sub numele conspirativ de Felix, a
Bogdan Pascu () [Corola-website/Science/304946_a_306275]
-
Ptolemais Hermii - a ca.165 d.Hr. în Alexandria) a fost un astronom, matematician și geograf grec din epoca helenistica tardivă în timpul stăpânirii romane a Egiptului, ale cărui teorii au dominat știința până în secolul al XVI-lea Epoca bronzului (perioada mijlocie 1600 -1300 i.e.n.) este reliefată prin obiectele găsite aici din care se remarcă: topor, secure, brățara etc. În perioada Daciei romane (106-271) s-au format pe teritoriul orașului Călan pagus-ul Aquae, precum și alte așezări romane (vicus-uri). Orașul Călan făcea parte
Călan () [Corola-website/Science/297036_a_298365]
-
încă din secolele unu și doi, după Hristos. Orașul va fi atestat documentar relativ târziu într-o diplomă din 1329, în timpul regelui maghiar Carol Robert care acordă locuitorilor primele privilegii. Denumirea latineasca era Mons Medius ceea ce în traducere înseamnă Muntele Mijlociu. Din această perioadă orașul își leagă existența de minierit și de-a lungul secolelor va apărea în documente alături de Rivulus Dominarium, orașul Baia Mare de astăzi, ca oraș liber regal. În anul 1360, îl găsim în documente cu numele de Montană
Baia Sprie () [Corola-website/Science/297032_a_298361]
-
seră înainte de apusul soarelui. Un călător german Jeorg Vagner, în anul 1540 cercetează minele din Baia Mare și din restul regiunii având să consemneze următoarele : "„La o depărtare de o milă de Baia Mare se află un alt orășel, în latinește Muntele Mijlociu, locuitorii căruia au depus jurământ de credință pentru majestatea regală, sunt toți băieși, originea este mai veche, sunt mineri mai pricepuți în practică și obicei. De cetatea Baia Mare aparțin 14 sate, două sunt ungurești, celelalte româneti iar întemeietorii acestor localități
Baia Sprie () [Corola-website/Science/297032_a_298361]
-
15 unități economice, trecându-se în proprietatea statului mori, prese de ulei, mijloace de transport, depozite de cherestea, magazine și clădiri. Astfel, apare în economia orașului, sectorul de stat. Propaganda comunistă de atragere la socialism a gospodăriilor țărănești mici și mijlocii s-a intensificat, fiind însoțită de măsurile coercitive în acest sens. Cooperativa Agricolă de Producție din Găești a luat ființă în 1956, pe baza proprietăților a 27 de familii care anterior posedau 64 ha de pământ. În 1962, anul încheierii
Găești () [Corola-website/Science/297029_a_298358]
-
de triburi alamane, care domină cursurile superior și mijlociu ale Rinului și cel superior al Dunării. În 257, este formată uniunea francilor, regrupați în secolul V în două uniuni de triburi: salică-pe cursul inferior al Rinului și riquarica pe cursul mijlociu al Rinului. Uniunea saxona ocupă zona dintre Ems, cursul inferior al Elbei și regiunile Schleswig și Holstein. Uniunea thuringa s-a dezvoltat între cursul superior și mijlociu al Elbei, cursul superior al Wesserului și cel superior al Dunării. Uniunea bavareza
Migrația popoarelor () [Corola-website/Science/305010_a_306339]
-
două uniuni de triburi: salică-pe cursul inferior al Rinului și riquarica pe cursul mijlociu al Rinului. Uniunea saxona ocupă zona dintre Ems, cursul inferior al Elbei și regiunile Schleswig și Holstein. Uniunea thuringa s-a dezvoltat între cursul superior și mijlociu al Elbei, cursul superior al Wesserului și cel superior al Dunării. Uniunea bavareza s-a format în Bavaria de azi. Uniunea frizona s-a format în Olanda de azi. Uniunea de triburi gotice a migrat la sfârșitul secolului ÎI din
Migrația popoarelor () [Corola-website/Science/305010_a_306339]
-
o parte din războinicii săi în Asia. Dar efectele cuceririi vandale asupra Africii au fost negative și au continuat să se mențină, romanitatea suferind o gravă lovitură, recuperarea bizantina pregătind terenul pentru cucerirea arabă. În 406, burgunzii proveniți de pe Vistula mijlocie, au ajuns la vest de Rin, în regiunea din aval de Koblenz. În 411, au intrat în serviciul uzurpatorului român Jovinus, iar în 413 au încheiat un "foedus" cu Honorius. Aceștia au încercat să se extindă în Belgia, ceea ce a
Migrația popoarelor () [Corola-website/Science/305010_a_306339]
-
căzut datorită disputelor interne și răscoalelor. În [[455]], hunii au fost înfrânți de ostrogoți, gepizi, alani, sciri, heruli și sarmați în Bătălia de la râul Nedo din Pannonia, fiind ucis Ellac, fiul lui Attila. Hunii au fugit în Moesia, pe Dunărea mijlocie, și în nordul Mării Negre. Hunii stabiliți în Moesia au mai continuat să jefuiască până când au dispărut din istorie, ultima dată fiind menționați în timpul domniei împăratului Zenon. Ostrogoții s-au stabilit în Pannonia, gepizii pe Tisa și în Transilvania de azi
Migrația popoarelor () [Corola-website/Science/305010_a_306339]
-
și în centrul Galliei. Un alt grup, sub conducerea lui Respendial, s-a alăturat vandalilor care i-au urmat până în Spania, în [[409]]. Alții au rămas în regiunea Ronului, lângă Vălence, sub conducerea regelui Sambida. Au fost încartiruiți pe cursul mijlociu al Loarei pentru a-i opri pe vizigoți și pe huni. Au intrat în Spania în 409, în regiunea Vendome, iar în [[411]], au primit Lusitania și Carthaginiensis. În [[418]] și-au pierdut independența din cauza vizigoților trimiși de români împotriva
Migrația popoarelor () [Corola-website/Science/305010_a_306339]
-
de alimentare publică. În oraș activează filiale a 3 bănci comerciale și a unei companii de asigurare. Servicii de consultanță juridică sunt prestate de 4 centre de consultanță. Pe teritoriul orașului își desfășoară activitatea peste 200 de întreprinzători mici și mijlocii. Marea majoritate a lor, peste 150 sau mai mult de 75% activează în domeniul comerțului. Restul - în agricultură, transportul de pasageri și mărfuri și alte domenii. În orașul Basarabeasca sunt 5.460 de apartamente și case particulare, toate sunt conectate
Basarabeasca () [Corola-website/Science/305082_a_306411]
-
în care se stipulează crearea unui post de polițiști în Otaci. În anul 1835 este format județul Soroca împărțit în voloște, una din ele fiind Otaci. În anul 1890 voloștea Otaci cuprinde 13 sate, dintre care unul era bogat, 8 mijlocii și 4 sărace. Iată cum este descris orașul în anul 1862: „localitatea se află în zonă de frontieră la 226 verste de Chișinău și la 50 verste de Soroca. Aparține familiei Cantacuzino și este populată de moldoveni și evrei în
Otaci () [Corola-website/Science/305096_a_306425]
-
care au fost plantate vii și livezi. În anul 1975 pe teritoriul s. Chirca și-a început activitatea întreprinderea pentru producerea preparatelor veterinare și a momelei "Vetsanpredpiatie", care a activat până în anul 2002. Satul avea (la 1968) 1365 locuitori. Densitatea mijlocie era de 195 locuitori la km pătrat. Aproape în fiecare gospodărie din localitate printre icoane se află icoana Măicii Domnului, Maria, ce dă de înțeles buna credința în Dumnezeu. Dar mai putem întâlni și chipul Sf. Dumitru care este considerat
Chirca, Anenii Noi () [Corola-website/Science/305129_a_306458]
-
prin păduri, la 25 dec. 1772, administrația militară rusă înregistrează aici 32 de gospodării și le supun la bir. Aceste date aproape coincid și cu cele ale recensănоntului populației Moldovei din 1774, din care aflăm că s. Hrămăncăuti din ocolul Mijlociu țin. Hotin avea o sumă totală de case de 36, dar, deși 2 sunt scutite de bir, 34 de oameni rămîn birnici. Aflăm și lista lor, care au nume de familie Toma, Vatamanu, Gogian, Bоrcă, Moraru, Josu, Cojocaru, Căldare, Plăcintoi
Grimăncăuți, Briceni () [Corola-website/Science/305138_a_306467]
-
bâtlani, nagâți.În apele Prutului se găsesc numeroase specii de pești: carasul, crapul, știuca, somnul, salăul, bibanul, plătica, chișcarul și crapul chinezesc. Șesul din cursul inferior al pârâului Vladnic este acoperită cu o vegetație săracă din cauza solurilor sărate,în cursul mijlociu și superior se întâlnește o vegetație specific de baltă cu stufărișuri și păpurișuri. Alte zone împădurite se află în apropierea lacurilor de la Zagarancea și Semeni, și în vecinătatea satului Elizavetovca. Populația majoritară a comunei este formată din români-(moldoveni) Pe
Zagarancea, Ungheni () [Corola-website/Science/305222_a_306551]
-
și din partea stîngă a Nistrului. Se spune că acest boier avea 3 feciori, cînd au crescut feciorii mari, el le-a dăruit fiecăruia din pămînturile ce le deținea: celui mai mare i-a dat partea de sus a pămîntului, celui mijlociu i-a dăruit pămînturile din mijlocul gospodăriei, iar celui mai mic i-a lăsat partea de jos a localității. Fiecare din fii lui au devenit gospodari, au format fiecare familii, copiii lor la fel, astfel au apărut aceste 3 sate
Jora de Sus, Orhei () [Corola-website/Science/305236_a_306565]
-
spunându-și “Philippe Egalite”. A fost însă ghilotinat în 1793, iar fiul său, Louis Phillippe I, va beneficia de bani în 1825. În 1827 a fost desființată Garda Națională, instituție apărută la începutul Revoluției ce era deschisă burgheziei și clasei mijlocii. Opinia publică consideră că prin măsurile luate, regele și colaboratorii săi doreau să instaureze o monarhie prin care să înlăture Charta Constituțională și să readucă vechiul regim la putere.Mulți deputați au adresat o rezoluție prin care se cerea că
Istoria Franței () [Corola-website/Science/305941_a_307270]
-
însă apariția un parazit, filoxera, care a distrus viticultura franceză. Comerțul s-a modernizat, apărând marile magazine. S-au creat magazine cu produse standardizate de serie, produse textile, precum "Le Bon Marché". Sunt construite galeriile Lafayette pentru clase mici și mijlocii. Cel mai mare romancier francez , Émile Zola, a scris un roman despre acest magazine-La paradisul femeilor. În ciuda binefacerilor, imperiul devine tot mai autoritar. Perioada era lipsită de conflicte politice și de opizitie. Erau organizate două alegeri generale. Nu mai existau
Istoria Franței () [Corola-website/Science/305941_a_307270]
-
și regimul politic să fie unul moderat și stabil pe plan intern după ce Parisul trecuse printr-un asediu al trupelor germane și bombardat de artileria germană. Din Garda Națională, cu o recrutare restrictivă, fiind admiși doar reprezentanții burgheziei și clasei mijlocii, făcuse parte și proletariatul, constituind batalioane din clasele urbane. Avea însă lacune de organizare și comandă. Doar 30 000 de soldați erau disponibili de lupta, conduși de reprezentanți aleși. Era singură forță militară semnificativă din capitală. Avea propriile ei viziuni
Istoria Franței () [Corola-website/Science/305941_a_307270]
-
a emis legea împotriva avortului căci Franța era incapabilă să mobilizeze la un nivel comparabil cu cel al Germaniei. 48 % din francezi trăiau în mediul rural, restul locuind în aglomerări urbane, orașe că Parisul având 6 milioane de locuitori. Clasele mijlocii erau cele mai afectate și atinse de criză monetară, chiriile fiind blocate și patrimoniul imobiliar fiind compromis, încetinind ritmul de construire de noi locuințe. Inflația, creșterea costului vieții, diminuarea salariilor reale au contribuit la degradarea condițiilor de viață. Speculanții, intermediarii
Istoria Franței () [Corola-website/Science/305941_a_307270]
-
un curent tradițional francez radical ce se definea prin atașamentul față de Republica, laicitatea statului și prin încrederea în Societatea Națiunilor și propunea justiția socială, însă refuzând nivelarea și egalitatea șanselor de instruire. Electoratul radicalilor era compus din burghezimea mică și mijlocie și în mică parte, din țărănime. Funcționarii s-au îndreptat spre socialiști după 1920, în timp ce radicalii au alunecat spre dreapta, însă menținând unele elemente de stânga. S-au manifestat două tendințe opuse, cea moderată a lui Eduard Herriot și cea
Istoria Franței () [Corola-website/Science/305941_a_307270]
-
în cercuri restrânse că mișcarea condusă de Georges Valois, în revistele politice și literare că cele ale lui Robert Brasillach și Driere LaRochelle, iar Marcel Deat va desprinde din SFIO un grup neosocialist ce dorea să mențină proletariatul și clasele mijlocii sub sloganul "Ordine,Autoritate și Națiune", iar Marcel Bucard, finanțat de Mussolini, a propus francismul, un curent fascist, iar în 1936, un ex-comunist,Georges Doriot, va înființa Partidul Popular Francez, care era național-socialist. În noiembrie 1929, în urmă alegerilor parlamentare
Istoria Franței () [Corola-website/Science/305941_a_307270]
-
fiind patru guverne succesive pe fondul scandalurilor politice (că Afacerea Stavinsky din decembrie 1934 ce presupunea frauda cu bilete de banca, iar Stavinsky, care le-a descoperit, a murit în mod suspect) , acutizării crizei și valului antiparlamentar în rândul claselor mijlocii și al țărănimii, urmate de amplificarea extremei drepte ce se manifestă în presă împotriva evreilor și străinilor. În februarie 1934, Daladier, noul președinte al Consiliului de Miniștri, s-a prezentat în față Camerelor, în timp ce mii de manifestanți ce erau și
Istoria Franței () [Corola-website/Science/305941_a_307270]