317,708 matches
-
în familia plutonierului major de jandarmi Teodor Martin și al soției sale, Ana (n. Bora). A absolvit cursurile Școlii Normale din Blaj în 1945, după care a lucrat un an ca învățător rural în județul Sălaj (1945-1946) și a urmat cursurile Facultății de Litere și Filosofie din cadrul Universității din Cluj (1946-1950), unde i-a avut ca profesori pe Dumitru Popovici, Ion Breazu, Iosif Pervain, Liviu Rusu ș.a. A lucrat un an ca redactor la "Almanahul literar" din Cluj (1950-1951), apoi a
Aurel Martin () [Corola-website/Science/336956_a_338285]
-
de Litere și Filosofie din cadrul Universității din Cluj (1946-1950), unde i-a avut ca profesori pe Dumitru Popovici, Ion Breazu, Iosif Pervain, Liviu Rusu ș.a. A lucrat un an ca redactor la "Almanahul literar" din Cluj (1950-1951), apoi a urmat cursurile Școlii de Literatură „Mihai Eminescu” din București (1951-1952). A fost cooptat în învățământul superior, mai întâi ca preparator la Institutul de Istorie Literară și Folclor al Academiei Române (1952-1954), unde a lucrat sub îndrumarea lui George Călinescu, iar apoi ca lector
Aurel Martin () [Corola-website/Science/336956_a_338285]
-
importanța acestor valori culturale în ansamblul culturii europene. Este considerat unul dintre cei mai importanți ideologi ai protocronismului românesc. A studiat la Liceul „I. L. Caragiale” din București (1944-1952) și la Institutele Teologice din Sibiu (1952-1954) și București (1954-1956), urmând apoi cursuri de doctorat în specialitatea Bizantinologie (1956-1959). Își continuă studiile la Facultatea de Limbi slave din București (1961-1966), unde obține în 1971 titlul de doctor în filologie. După absolvirea cursurilor de doctorat la Institutul Teologic din București a lucrat în redacția
Dan Zamfirescu (scriitor) () [Corola-website/Science/336971_a_338300]
-
la Institutele Teologice din Sibiu (1952-1954) și București (1954-1956), urmând apoi cursuri de doctorat în specialitatea Bizantinologie (1956-1959). Își continuă studiile la Facultatea de Limbi slave din București (1961-1966), unde obține în 1971 titlul de doctor în filologie. După absolvirea cursurilor de doctorat la Institutul Teologic din București a lucrat în redacția revistelor Patriarhiei și la Biblioteca Patriarhiei (1959-1960), la Asociația Slaviștilor (1961-1968), în redacția revistei "Contemporanul" (1968-1973). A fost ziarist „liber profesionist” în anii 1973-1989, fiind un colaborator al Securității
Dan Zamfirescu (scriitor) () [Corola-website/Science/336971_a_338300]
-
Începând cu anul 1942, Udriski a fost cel care l-a inițiat în arta pilotajului pe regele Mihai, devenit în timpul exilului său pilot profesionist (în septembrie 1943, Regele obține în România un brevet militar, apoi în exil, după absolvirea altor cursuri în SUA, licența americană de pilot civil și pilot de încercare). După 23 August 1944 Traian Udriski a fost reintegrat în armată, cu funcția de aghiotant regal. În 1945 o întâlnește pe avocata Irina Cioc (Irina Burnaia), ea însăși aviatoare
Traian Udriski () [Corola-website/Science/336975_a_338304]
-
negustori de toate neamurile ceea ce a favorizat apariția hanurilor: Hanul Sf. Ecaterina, Caravanseraiul, Hanul Grădișteanu. La 1810, Mahalaua Slobozia număra 406 enoriași, fiind a treia ca mărime în București. La 18 martie 1865 se dă Legea privind canalizarea și rectificarea cursului Dâmboviței, fapt ce va avea implicații majore în evoluția ulterioară a construcțiilor din zonă. În această perioadă de lucrări edilitare și de sistematizare a traseelor unor străzi, se modernizează pavajul de pe Calea Șerban Vodă. În 1883, Serviciul Tehnic al Primăriei
Casă de târgoveț, birouri ale Institutului Național al Patrimoniului () [Corola-website/Science/336972_a_338301]
-
vrea să-l țină pe Kouchi când mai departe de adevăr, pe parcurs aceasta arată un interes pentru el, deoarece crede că l-a mai întâlnit cândva. Împreună cu alte dpuă colege este mebră în clubul de dramă. În roman, în cursul vacanței de vară în excurssie ea este convinsă de o colegă să sară de pe verandă și moare ruăpându-și gâtul. În manga și adaptarea anime, aceasta are părun prins în cocuri și autorul i-a dat acesteia un ros destul de important
AnOther () [Corola-website/Science/336974_a_338303]
-
Moshe Dayan, și Reuma Weizmann, soția generalului Ezer Weizman. Spre sfârșitul perioadei mandatului britanic, a crescut tensiunea interetnică în Ierusalim și în cartier și autoritățile britanice au plasat un gard de sârmă ghimpată în mijlocul străzii Baldwin (Baldovin de Flandra). În cursul Războiului arabo-evreiesc din anii 1948-1949, cunoscut și ca Războiul de independență a Israelului, au izbucnit schimburi de focuri între arabii din Musrara și evreii aflați în Mea Shearim și alte cartiere vecine, apoi lupte aprige între tânăra armată israeliană și
Musrara () [Corola-website/Science/336983_a_338312]
-
prin Hotărârea de Guvern Nr. 2151 din 30 noiembrie 2004 (privind "instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone"). Aceasta este inclusă în Parcul Natural Porțile de Fier, parc natural aflat pe suprafața teritorială a sitului de importanță comunitară "Cursul Dunării - Baziaș - Porțile de Fier". În interiorul insulei se întind și două lacuri, fără conexiune cu Dunărea, care ocupă de fapt cea mai mare suprafață. Cel mai înalt punct de pe insulă este o movilă de pământ despre care legendele locale spun
Ostrovul Moldova Veche () [Corola-website/Science/336991_a_338320]
-
și dramaturg româno-israelian. S-a născut într-o familie evreiască din vecinătatea Bucureștilor sub numele de Iosif Pocler. A studiat la Liceul „Cultura Max Aziel”, apoi la Liceul „I. L. Caragiale” și Liceul teoretic evreiesc din București, după care a absolvit cursurile Institutului Pedagogic, secția franceză-română. A lucrat ca funcționar în Ministerul de Externe, apoi ca muncitor necalificat la Fabrica de mase plastice din București și ca profesor la școala din comuna Uzunu și la Școala Tei din București. A emigrat în
Iosif Petran () [Corola-website/Science/336994_a_338323]
-
un articol publicat la 28 septembrie 1947 în revista "Rampa". În pofida acestei opinii virulente, criticul Alexandru Piru a evidențiat, într-un articol publicat la 15 septembrie 1947 în ziarul "Națiunea", existența unor calitățile estetice incontestabile. Ion Luca a obținut în cursul carierei sale literare premii de prestigiu precum premiul Societății Scriitorilor Români în valoare de 100.000 de lei pentru piesa "Iuda", piesă reprezentată în același an la Teatrul Național din București, în regia lui Ion Șahighian, cu o scenografie realizată
Ion Luca () [Corola-website/Science/337005_a_338334]
-
se alăture Ducelui de York la Sud de Galloper la 28 mai. În ziua următoare cele două flote au luat contact vizual înante de prânz, vântul suflând dinspre Sud-Vest iar aliații aflându-se direct în vânt. De Ruyter a ținut cursul spre Sud-Est iar linia aliată a obținut o poziție de unde să atace inamicul abia dupa ora 18:00, când a devenit clar că nu era destul timp pentru o acțiune decisivă înainte de lăsarea întunericului și înainte ca flotele să atingă
Bătălia de la Solebay () [Corola-website/Science/336995_a_338324]
-
prânz vremea s-a limpezit, dar vântul s-a întețit atât de mult încât nu putea fi vorba de nici o luptă, deși aliații se aflau încă o dată în poziția de a ataca curând după mijlocul zieli, ambele flote urmând un curs spre Sud-Est. La orele 15:00 aliații au întors spre Nord-Vest iar neerlandezii i-au urmat după o oră; aliații au ancorat în timpul nopții în apropiere, dar neerlandezii au continuat marșul și au fost împinși destul de mult sub vânt. La
Bătălia de la Solebay () [Corola-website/Science/336995_a_338324]
-
Marea majoritate a surselor contemporane relatate de persoane prezente cad de acord asupra direcției vântului ca fiind între Est și Est-Sud-Est. Nu este posibil ca vântul să fi fost dinspre Nord-Est deoarece flota engleză nu ar fi putut lua un curs spre Nord-Vest, căci coasta avea o direcție spre Nord prin Est și spre Sud prin Vest, iar "Royal Prince" fiind ancorat la doar 2 mile de țărm nu ar fi avut loc de manevră. De altfel există câteva jurnale oficiale
Bătălia de la Solebay () [Corola-website/Science/336995_a_338324]
-
Est și spre Sud prin Vest, iar "Royal Prince" fiind ancorat la doar 2 mile de țărm nu ar fi avut loc de manevră. De altfel există câteva jurnale oficiale care menționează că "Royal James" și "Victory" au urmat un curs spre Nord-Est. Flota aliată includea 74 nave de linie de 40 de tunuri sau mai mult, iar flota neerlandeză 62 . Aliații aveau astfel o superioritate numerică de 7 la 6 și de armament 6 la 5, navele lor fiind în
Bătălia de la Solebay () [Corola-website/Science/336995_a_338324]
-
l-a trimis pe maior la Duce pentru informații a fost de a ține vântul. Ducele nu le-a transmis niciodată că Escadra Albastră ar fi trebuit să conducă linia. Un astfel de ordin sugera că francezii urmau să stabilească cursul întregii linii. Cât despre luarea poziției sub vânt, francezii nu ar fi putut să o facă fără să lovească țărmul. Deși cursul cu tribordul în vânt nu era cea mai bună opțiune, alegerea englezilor s-a datorat probabil faptului că
Bătălia de la Solebay () [Corola-website/Science/336995_a_338324]
-
Escadra Albastră ar fi trebuit să conducă linia. Un astfel de ordin sugera că francezii urmau să stabilească cursul întregii linii. Cât despre luarea poziției sub vânt, francezii nu ar fi putut să o facă fără să lovească țărmul. Deși cursul cu tribordul în vânt nu era cea mai bună opțiune, alegerea englezilor s-a datorat probabil faptului că valul mareic, asa cum a menționat și Narborough, le-ar fi îndreptat navele cu prova mai mult sau mai puțin spre Nord
Bătălia de la Solebay () [Corola-website/Science/336995_a_338324]
-
ceva mai în spate și nu li s-au alăturat englezilor decât a doua zi de dimineață. La ivirea zorilor pe 8 iunie vântul sufla dinspre Nord-Est. Pentru moment neerlandezii nu se vedeau, dar după aproximativ o oră pe un curs Nord-Nord-Vest englezii i-au găsit direct spre pupa. Ducele s-a întors pe "Prince" și a virat spre Est-Nord-Est; apoi, când francezii s-au apropiat în sfârșit, s-a oprit în vânt și a convocat un Consiliu de Război. Chiar
Bătălia de la Solebay () [Corola-website/Science/336995_a_338324]
-
francezii s-au apropiat în sfârșit, s-a oprit în vânt și a convocat un Consiliu de Război. Chiar înainte de amiază inamicul a intrat din nou în raza vizuală undeva sub vânt și virând spre Nord-Nord-Vest. Aliații au luat același curs și au virat din nou rămânând în vânt. La amiază treceau chiar pe lângă bancul Galloper și virau spre Sud-Est, depășindu-i treptat pe neerlandezi în vânt. Pe la orele 16:00 aliații se aflau înt-o poziție de a porni atacul, dar
Bătălia de la Solebay () [Corola-website/Science/336995_a_338324]
-
a fost repetat, dar de această dată vântul era atât de puternic încât era imposibil să fie folosite tunurile de pe puntea inferioară pe partea de sub vânt și ideea de a lupta a trebuit să fie abandonată. Aliații au ținut un curs spre Est până la lăsarea întunericului și apoi au virat spre Nord-Vest la vreo 20 mile Vest-Nord-Vest de Insula Wacheren aproape de bancurile de nisip și au ancorat la 9 iunie în fața acestor bancuri în timp ce neerlandezii au continuat spre propria coastă. Aliații
Bătălia de la Solebay () [Corola-website/Science/336995_a_338324]
-
Ștefan Oprea () este un dramaturg, prozator și critic de teatru și film român. S-a născut în familia funcționarului Vasile Oprea și a soției acestuia, Aneta (n. Grigoraș). A urmat școala primară în satul Coarnele Caprei (1940-1945), cursul secundar la Liceul „C. Negruzzi” din Iași (1945-1948), studii medii la Școala Normală „Vasile Lupu” din Iași (1948-1952) și apoi Facultatea de Filologie a Universității din Iași (1952-1956). Ulterior a urmat studii post-universitare de limba engleză (1977-1978). A obținut în
Ștefan Oprea (critic de teatru și film) () [Corola-website/Science/337031_a_338360]
-
medicul Camillo Golgi, chimistul Giulio Natta și fizicianul Carlo Rubbia. De asemenea, și , singurul italian care a primit Premiul Nobel pentru Pace (în 1907) a studiat la Universitatea din Pavia. În prezent, universitatea continuă să ofere o gamă largă de cursuri disciplinare și interdisciplinare. Activitatea de cercetare se desfășoară în departamente, institute, clinici, centre și laboratoare, în strânsă asociere cu instituții publice și private, precum și cu întreprinderi industriale. Universitatea are optsprezece departamente: "Medaglia Teresiana" este un titlu de recunoaștere academică, care
Universitatea din Pavia () [Corola-website/Science/337030_a_338359]
-
din România din ultimii 40-50 de ani. În prezent este profesor universitar la Departamentul „Sinteză de proiectare” din cadrul Facultății de Arhitectură a Universității Spiru Haret, București. Pregătirea să educațională a început-o între anii 1939 și 1943 când a urmat cursurile școlii primare germane „Sf. Anton” din Craiova. Apoi, între anii 1943 și 1951 și-a continuat pregătirea la Colegiul Național „Carol I”, ulterior „Nicolae Bălcescu” tot din Craiova. Între 1951 - 1957 a fost student la Institutul de Arhitectură „Ion Mincu
Romeo Ștefan Belea () [Corola-website/Science/337038_a_338367]
-
artă în Egipt. Globalizarea și dezvoltarea comunicării dintre lumea arabă și Occident a condus la preluarea ideilor și curentelor artistice de către lumea arabă , dar totodată păstrând elemente tipice arabe. Până la mijlocul secolului al XIX-lea, în lumea arabă nu existau cursuri sau facultăți care să permită studierea și dezvoltarea aptitudinilor artistice. În Iraq, de exemplu, bazele picturii de șevalet au fost puse de o echipă de ofițeri întorși acasă de la pregătirea militară din Istanbul. Prin intermediul operelor lor, precum și prin cursuri private
Arta Contemporană în Spațiul Arab () [Corola-website/Science/337434_a_338763]
-
existau cursuri sau facultăți care să permită studierea și dezvoltarea aptitudinilor artistice. În Iraq, de exemplu, bazele picturii de șevalet au fost puse de o echipă de ofițeri întorși acasă de la pregătirea militară din Istanbul. Prin intermediul operelor lor, precum și prin cursuri private au reușit să răspândească conceptul de pictură în Irak. Unul dintre cei mai proeminenți artiști contemporani ai lumii arabe este Dia al-Azzawi (n.1939), care și-a devotat viața artistică răspândirii artei arabe contemporane. El s-a născut în
Arta Contemporană în Spațiul Arab () [Corola-website/Science/337434_a_338763]