32,000 matches
-
se poate de grave - multiple fisuri de profunzime în toată zidăria, turla de la intrare s-a dărâmat cu totul iar cea deasupra naosului s-a înclinat periculos, tocmai din cauză că nu exista o centură. Se reface proiectul, de data aceasta de către "Cooperativa Constructorul", fosta Muncă și Artă, reprezentată de dl. Suditu Mihai; s-au început rapid lucrările de refacere din temelie, s-au adăugat 11 contraforți, o centură după ultimele standarde în materie de construcții și turle noi, subdimensionate față de vechiul proiect
Enăchești, Bacău () [Corola-website/Science/300669_a_301998]
-
anul 1962 s-a electrificat satul Livadia, - la 1 ianuarie 1963, a fost transferată primăria din Livadia în Baru, în acelaș an s-a asfaltat drumul național pe segmentul care traversează satul, - în 1965 - 1966 s-a construit Magazinul Universal - Cooperativa , cu contribuția bănească și manuală a locuitorilor din sat. Comerțul cooperatist a fost important la sate până în anul 1989. În concluzie în satul Livadia s-a înființat încă din timpul stăpânirii ungare serviciul administrativ, intitulat « Notariatul Cercual Livadia » până în 1918
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
Crișana, România. Datorită predominării suprafeței împădurite principala caracteristică economică a localnicilor legat de ocupație este agricultura și exploatarea forestieră. Mica industrie este slab dezvoltată fiind reprezentată prin două gatere și trei ateliere de tâmplărie. Activitatea comercială se desfășoară prin unitățile Cooperativei de Consum și încă cinci societăți comerciale de tip ABC. Fauna este compusă în principal din: căprioare, fazani, iepuri, mistreț, lup și vulpe. Vegetația este compusă în proporție de 60% din foioase și 40% din conifere. Principalele tipuri de soluri
Căbești, Bihor () [Corola-website/Science/300849_a_302178]
-
creșterea animalelor-oi, capre, porci, bivoli, vaci, boi și cai a fost nu doar o ocupație lesnicioasă ci și de mare folos. În anul 1957 au fost înființate întovărășiri zootehnice, tpzuri, cum le spuneau oamenii, forme de organizare socialistă, premergătoare Cooperativelor Agricole de producție. În anul 1977 a fost înființata Asociația Crescătorilor de Animale în care au fost cuprinse 890 de gospodării din cele 995 care se ocupau cu agricultura. Albinăritul este o ocupație arhaică practicată de locuitorii așezărilor de la izvoarele
Molișet, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300884_a_302213]
-
păduri bogate în jir fiind suficiente, creșterea animalelor - oi, capre, porci, bivoli, vaci, boi, căi, a fost nu doar o ocupație lesnicioasa ci și de mare folos. În anul 1957 au fost înființate întovărășiri zootehnice, forme de organizare socialistă, premergătoare Cooperativelor Agricole de Producție. În anul 1977 a fost înfințată Asociația Crescătorilor de Animale în care au fost cuprinse 890 de gospodării, din cele 995 care se ocupau cu agricultura . Albinăritul este o ocupație arhaica, practicată de locuitorii așezărilor de la izvoarele
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
metode ale așa numitului " proces de transformare socialistă a agriculturii. Colectivizarea s-a încheiat după 13 ani de ofensivă asupra satelor românești. În toamna anului 1949 țăranii din satul Iurești au "hotărât" să-și unească "averile" și eforturile constituind prima cooperativă agricolă de producție, în anul 1950 a urmat ce-a de-a doua în satul Todireni, iar în anul 1952 se formează a treia care cuprindea locuitorii satelor Cernești și Gârbești În concluzie, menționăm că actuala rețea de localități este
Comuna Todireni, Botoșani () [Corola-website/Science/300927_a_302256]
-
Datorită firii sale dinamice, fiind ambițios, harnic și perseverent , a reușit să desfășoare o activitate intensă pe plan cultural, administrativ ,economic, și social realizând multe planuri de interes obștesc: construcția podului peste Olt, înființează târgul în comuna, înființează și conduce Cooperativa de consum din sat, contruiește căminul Cultural, fiind totodată și sciitor, publicând și scriind multe piese de teatru, etc, jucate de elevii de la școala din sat.
Crihalma, Brașov () [Corola-website/Science/300938_a_302267]
-
se găsesc un Sit Natura 2000 și o "Arie de protecție specială avifaunistică" - ROSCI 0259 Valea Călmățuiului, precum și un monument istoric de interes local - situl arheologic de la Lișcoteanca-„Moș Filon” (cod LMI ). În perioada comunistă, terenurile au fost colectivizate în cadrul cooperativelor agricole de producție, situație care a durat până în 1990, când terenurile au fost retrocedate vechilor proprietari. Ocupația de bază a locuitorilor comunei a fost și este în continuare agricultura, în special cultivarea cerealelor, desfășurată în prezent în cadrul a câtorva mari
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
trece în patrimoniul comunei"” (naționalizează) „"moara, fosta proprietatea Mircea Nicorescu, din comuna Bordei-Verde"”, precum și moara Vlăsceanu din Filiu. Pe parcursul anilor 1950 s-a desfășurat procesul de colectivizare a agriculturii, care a afectat profund structura socio-economică a localităților. S-au înființat cooperative agricole de producție se în toate satele comunei între 1950-1954 iar sub conducerea unor comuniști ""cu înalte calități formate la școala muncii de partid ca Vasile Hornea"" autoritățile au reușit până la sfârșitul deceniului să-i „convingă” pe toți proprietarii de
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
pentru așa zise „furturi” de produse agricole. După revoluția din 1989 comuna Bordei Verde a cunoscut frământările și convulsiile prin care a trecut societatea românească, în general. La nivel local, cele mai importante evoluții din această perioadă au fost: desființarea cooperativelor agricole de producție și retrocedarea proprietăților agricole, degradarea infrastructurii agricole și a sistemului de îmbunătățiri funciare, apariția a noi forme de asociere agricolă și arendare, diminuarea activității industriale (extracția de petrol și gaze), îmbătrânirea populației, stagnare economică etc. Până în 1880
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
de către urmașa proprietarului inițial al terenului, biblioteca; 1 Unități de cult: biserica ortodoxă; 2 Unități comerciale: - 7 societăți comerciale alimentare sau mixte, în curțile proprietarilor; - magazin mixt; - oficiu PTTR; - o societate comercială cu profil cofecții de beton(cruci); - CEC; - CJCC cooperativa de credite ; Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Dudești se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (93,3%), cu o minoritate de romi (1,88%). Pentru
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
parohiale cu pietre și lemne. Când delegația a primit ploaia de pietre și amenințările cu moartea, s-a retras pe ușa din spate a casei parohiale și a renunțat definitiv la proiect. După aceea, s-a format obștea satului Șmig (Cooperativa Ardeleana), care a luat asupra sa datoriile armeanului și pământul a fost vândut locuitorilor, fiecare cumpărând după puterea buzunarului. Obștea a rămas cu o datorie importantă la bancă, pe care a achitat-o în perioada inflației monetare din timpul celui
Șmig, Sibiu () [Corola-website/Science/301743_a_303072]
-
de atunci. 1962 februarie CAP Căpâlna aderă la CAP Gâlgău alături de celelalte sate: Dobrocina, Fodora, Gura Vlădesii. 1965 sătenii construiesc ”Căminul Cultural” care funcționează și azi. 1968 se construiește trotuarul de pe marginea drumului județean. 1970 se construiește magazinul din sat (cooperativa) și bufetul, azi în paragină. După 1989 satul se depopulează masiv iar populația este din ce în ce mai îmbătrânită. Bibliografie: 1. prof. Văleanu, Ion. "Monografia Satului Căpâlna", document privat, manuscris publicat prin grija Prof. Univ.dr.ing Ovidiu Centea Monografia a apărut în Editura CAIETE
Căpâlna, Sălaj () [Corola-website/Science/301782_a_303111]
-
la cursul visteriei". Marea împroprietărire de 1921 a îndestulat pe toată lumea, dar tot în acest an, la îndemnul învățătorului vizionar Dumitru D.Beleuță și în prezența unui inginer agronom de la fostul Consilierat Agricol al jud. Vaslui, s-a înființat prima cooperativă agricolă de producție din fostul județ Vaslui, dar despre activitatea ulterioară a acesteia, arhivele nu ne mai dezvăluie nimic. Cert este că în 1951 locuitorii de aici au înființat prima "întovărășire agricolă" din comună ce a primit numele de "Răscoala
Cănțălărești, Vaslui () [Corola-website/Science/301870_a_303199]
-
Căminul Cultural. Până la inaugurarea sediului actual, acesta va funcționa în incinta Școlii de Băieți. 1935 - inaugurarea Dispensarului uman. Primul medic instalat a fost Doamna Doctor Bularda, venită din județul Huși. Dispensarul funcționează momentan în aceeași clădire. 1936 - se înființează prima cooperativa de consum, la inițiativa câtorva locuitori întreprinzători. În câțiva ani, concurența i-a făcut pe evrei să părăsească satul. Cooperativa s-a menținut până în 1948 când a fost transformată în Cooperativa de Stat. 1938 - s-a inaugurat baia populară, transformată
Dolheștii Mari, Suceava () [Corola-website/Science/301947_a_303276]
-
instalat a fost Doamna Doctor Bularda, venită din județul Huși. Dispensarul funcționează momentan în aceeași clădire. 1936 - se înființează prima cooperativa de consum, la inițiativa câtorva locuitori întreprinzători. În câțiva ani, concurența i-a făcut pe evrei să părăsească satul. Cooperativa s-a menținut până în 1948 când a fost transformată în Cooperativa de Stat. 1938 - s-a inaugurat baia populară, transformată în anii '50 în casa de nașteri 1940 - S-a construit sediul actual al Primăriei, pe locul fostei primarii datând
Dolheștii Mari, Suceava () [Corola-website/Science/301947_a_303276]
-
funcționează momentan în aceeași clădire. 1936 - se înființează prima cooperativa de consum, la inițiativa câtorva locuitori întreprinzători. În câțiva ani, concurența i-a făcut pe evrei să părăsească satul. Cooperativa s-a menținut până în 1948 când a fost transformată în Cooperativa de Stat. 1938 - s-a inaugurat baia populară, transformată în anii '50 în casa de nașteri 1940 - S-a construit sediul actual al Primăriei, pe locul fostei primarii datând din epoca lui Cuza 1945 - 77 de fii ai satului au
Dolheștii Mari, Suceava () [Corola-website/Science/301947_a_303276]
-
reprezentate prin ramură de exploatare șiprelucrarea brută a lemnului. Sunt dezvoltate și activitățile de obținere a produselor de artizanat din ceramică, de împletituri de nuiele, tricotaje și broderie, toate acestea desfășurându-se în special prin munca la domiciliul săteanului pentru cooperativele meșteșugărești din municipiul Rădăuți. Industria meșteșugăreasca este o ramură de tradiție pe aceste meleaguri, perpetuând bogate tradiții folclorice, cunoscută fiind ceramică neagră de Marginea atât în țara cât și peste hotare. Industria meșteșugăreasca mai dispune de unități dispersate sau în
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
se crede că ar fi fost ciobani, fapt care i-a ajutat să nu devină robi în timpul dominației ungare, permițându-le să-și păstreze independența și avuturile. Liderii Potras-ilor au fost foarte activi la organizarea carierei de piatră că o cooperativa, ceea ce i-a condus la prosperitate. Din păcate regimul comunist instaurat în 1945 n-a tolerat o asemenea prosperitate, din acest motiv o mulțime de Potrasi au fost trimiși la muncă forțată.
Bologa, Cluj () [Corola-website/Science/300321_a_301650]
-
economia satului. După 1989, această fermă a fost lichidată , așa cum de altfel s-a întâmplat și cu celelalte ferme de stat din județ. Economia este preponderent agrară, însă satul dispune de o oarecare bază materială cuprinzând clădiri ale fostului CAP (Cooperativă Agricolă de Producție) și IAS (Întreprinderea Agricolă de Stat), respectiv SMA (Stațiunea de mașini și tractoare) , la care se adăugă Moara de măcinat grâu, și care sunt pretabile pentru o activitate industrială. Satul este legat de comuna Frata printr-un
Berchieșu, Cluj () [Corola-website/Science/300319_a_301648]
-
care și căruțe: 74, 381 unități au utilizat echipamente agricole de la terți. Numărul membrilor din exploatări/gospodării agricole individuale: 1522, 769 bărbați, 753 femei, 519 salariați, 2 patroni, 38 lucrători pe cont propriu, 104 lucrători familiali neremunerați, 1 membru în cooperativă neagricolă, 58 șomeri, 58 elevi și studenți, 180 casnici, 564 pensionari, 4 alte categorii. 8 lucrează în agricultură, 2 în silvicultură și piscicultură, 218 în industrie, 107 în construcții, 52 în comerț, 4 în turism, 24 în transporturi, 24 în
Luna de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300336_a_301665]
-
și prin facilitățile fiscale acordate de stat }, totuși aceasta a constituit un element de presiune continuă asupra țărânilor, în final fiind nevoiți să intre în Gospodăria Agricolă Colectivă, înființată în martie 1961. În primăvara anului 1961 "Tovărășia " se transformă în Cooperativa { Gospodăria } Agricolă de Producție, conducerea acesteia preluând practic și destinele sătenilor.Imediat după colectivizare, în perioada 1961 - 1962, se introduce curentul electric în sat, respectiv un fir de telefon la sediul Cooperativei agricole de producție și un aparat de proiecție
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
În primăvara anului 1961 "Tovărășia " se transformă în Cooperativa { Gospodăria } Agricolă de Producție, conducerea acesteia preluând practic și destinele sătenilor.Imediat după colectivizare, în perioada 1961 - 1962, se introduce curentul electric în sat, respectiv un fir de telefon la sediul Cooperativei agricole de producție și un aparat de proiecție filme la căminul cultural din sat. În martie 1961 structura organizatorică cuprinde : 4 brigăzi de câmp a cîte 100 brațe fiecare {400 persoane } și o brigadă zootehnica . CAP -ul din Aruncuta, la
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
săteni {circa 1.800 hectare } arate și, în mare parte, semănate cu diverse culturi, inclusiv culturi furajere pentru șeptelul colhozului . La acestea se adaugă un tractor pe senile și trei batoze pentru treierat griu . Zestrea slabă a inventarului gospodăresc adus cooperativei se explică prin înapoierea economică, dar și urmare a înstrăinării acestuia în toamna anului 1960 { o parte din țărani și-au vindut boii și întreg inventarul cu puțin înainte de înființarea cooperativei, la persoane din zonele montane }, cînd colectivizarea satului era
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
pentru treierat griu . Zestrea slabă a inventarului gospodăresc adus cooperativei se explică prin înapoierea economică, dar și urmare a înstrăinării acestuia în toamna anului 1960 { o parte din țărani și-au vindut boii și întreg inventarul cu puțin înainte de înființarea cooperativei, la persoane din zonele montane }, cînd colectivizarea satului era iminentă. După circa 2 ani ,CAP -ul a fost dotat cu un autovehicol marca "Steag " . La înființare, organigrama CAP-ului cuprinde următoarele posturi: Președinte, Vicepreședinte, 5 posturi brigadier { un post sector
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]