315,883 matches
-
Candale și mai ales privirea lui fierbinte hotărîtă. Îl usturau creierii șovăind între amîndoi. Dacă ei ar fi vorbit la fel, poate că s-ar fi hotărît și dînsul. Astfel însă vedea că argumentele tăioase ale lui Oprișor sunt tot atît de uluitoare ca și văpaia din ochii lui Candale, pe cînd sufletul lui nu e în stare decît să se revolte, să sufere și să geamă". (ibidem, 247) Se observă incapacitatea lui David Pop de a-și asuma o dilemă
Frica de a gîndi by Ion Simuț () [Corola-website/Journalistic/14572_a_15897]
-
frunte. "Nedreptatea soartei îl scoase din fire" pe David Pop (ibidem, 255). Lui David Pop îi e zdruncinată astfel încrederea în dreptatea sorții și din nou refuză orice gînd: "Ce să-și mai chinuiască creierii cu gînduri cînd soarta e atît de vicleană? Îi părea rău că s-a frămîntat degeaba atîtea nopți și zile" (bidem, 255-256). În locul soartei pune datoria și "somnul conștiinței îl domină iarăși pe David Pop, aflat pe front față în față cu românii. Somnul îl biruie
Frica de a gîndi by Ion Simuț () [Corola-website/Journalistic/14572_a_15897]
-
pentru Apostol Bologa, puntea peste prăpastia care desparte viața de moarte: iubirea lui David pentru Elvira, soția lui, e una mediocră și niciodată invocată patetic, chiar dacă în final moare cu o scrisoare în mîini. Dragostea pămîntească topită în iubirea divină, atît de importantă pentru viziunea metafizică a lui Apostol Bologa asupra existenței, nu are nici pe departe acest rol în conștiința mediocră a lui David Pop. Cei doi - David Pop și Apostol Bologa - au trasee existențiale, psihologice și intelectuale complet diferite
Frica de a gîndi by Ion Simuț () [Corola-website/Journalistic/14572_a_15897]
-
Pentru a-i înțelege modernitatea, trebuie să observăm accentul psihologic-existențial pus de autor. David Pop nu este o ființă pascaliană, adică o trestie gînditoare, ci este numai o trestie inertă. E o victimă a istoriei, o victimă ce refuză sistematic atît să-și înfrunte destinul cît și să-și asume existența, adică eșecul, printr-un act de conștiință. Însăși condiția lui umană ne apare diminuată prin teama de problematizare și frica de opțiune, amîndouă avîndu-și originea în frica de a gîndi
Frica de a gîndi by Ion Simuț () [Corola-website/Journalistic/14572_a_15897]
-
întrebare care se naște legitim în fața unui asemenea eveniment este extrem de banală și de previzibilă: ce-și propune revista și ce segment încearcă ea să acopere într-un perimetru cultural din ce în ce mai solicitat? Răspunsul este prezent chiar în acest prim număr, atît în succintul text/program de pe prima pagină, cît și în conținutul narativ și în arhitectura plastică a revistei. Grai încearcă să aducă în același spațiu, într-o simultaneitate perceptibilă chiar de la nivelul machetei, literatura și artele plastice. Nu despre ilustrații
O nouă publicație: Grai - Despre locvacitatea barocă by Pavel Șușară () [Corola-website/Journalistic/14529_a_15854]
-
28,5/14,5 cm x 204 pag. - ea se împarte median, fiecare pagină mare incluzînd, de fapt, două pagini de text, succesiunea realizîndu-se pe verticală. Dar dincolo de aceste niveluri mai mult sau mai puțin mecanice, al căror scop este atît simultaneizarea lecturii, cît și impunerea unei anumite plasticități a paginii, interiorul revistei este construit cu o voluptate barocă în care textul, imaginea, forma și substanța propriu-zisă a culorii și a hîrtiei se întîlnesc într-un mod fatal. Depășind acest prim
O nouă publicație: Grai - Despre locvacitatea barocă by Pavel Șușară () [Corola-website/Journalistic/14529_a_15854]
-
este Andaluzia natală, al doilea este un paradis păgân: Grecia antică, a timpurilor când înflorea libertatea și frumusețea, când viața nu era un "delir sumbru" ca în zilele noastre, ci un vis fericit, când, așa cum o evocă Cernuda, "oamenii erau atât de fericiți, încât adorau frumusețea în împlinirea ei tragică". "M-a rănit Apollo", spusese Hölderlin la întoarcerea din voiajul făcut în sud. Rănit de Apollo este și Cernuda, care lâncezește după paradisul Greciei păgâne. Lectura lui Hölderlin (din care și
Centenar Luis Cernuda by Andrei Ionescu () [Corola-website/Journalistic/14581_a_15906]
-
uitați și-n schimb de tine Și-or aminti urmașii, doar un anume Vei însemna; un nume doar, un zvon. O: În tot ce am mai scump tu mă rănești, Știind că omul nu se mulțumește Să fie viu și-atât: nevoie are Să-și joace, tragic, viața pe o carte, Să-și facă-un idol, chiar de-ar fi de lut: Preferă moartea decât amăgirea Să-și recunoască. Amăgirea mea A fost nevinovată, numai mie Ponos mi-a fost, și
Centenar Luis Cernuda by Andrei Ionescu () [Corola-website/Journalistic/14581_a_15906]
-
din păcate de un "realism" de necontestat, pentru spațiul românesc. Victimizarea nostalgică, scormonitul după scuze sau cosmetizarea vieții, pentru a o prezenta drept suportabilă, sînt complet străine acestei incursiuni în viața sub regim comunist și imediat după. Carmen Firan conduce atît prima povestire, cît și celelalte texte din volum cu rigoarea profesionistului, fără scăpări de stil și, foarte important, fără așa-numitele "burți" care atît de des sufocă epicul în prozele atîtor autori români obsedați de monumental (la noi, manie nu
Scrisul profesionist by Cristina Ionica () [Corola-website/Journalistic/14742_a_16067]
-
sînt complet străine acestei incursiuni în viața sub regim comunist și imediat după. Carmen Firan conduce atît prima povestire, cît și celelalte texte din volum cu rigoarea profesionistului, fără scăpări de stil și, foarte important, fără așa-numitele "burți" care atît de des sufocă epicul în prozele atîtor autori români obsedați de monumental (la noi, manie nu atît modernistă, cît comunistă la origine). Nu există deci cuvinte de prisos, totul este fixat în fraze de o teribilă claritate, și destine întregi
Scrisul profesionist by Cristina Ionica () [Corola-website/Journalistic/14742_a_16067]
-
prima povestire, cît și celelalte texte din volum cu rigoarea profesionistului, fără scăpări de stil și, foarte important, fără așa-numitele "burți" care atît de des sufocă epicul în prozele atîtor autori români obsedați de monumental (la noi, manie nu atît modernistă, cît comunistă la origine). Nu există deci cuvinte de prisos, totul este fixat în fraze de o teribilă claritate, și destine întregi șînt construite în numai cîteva zeci de pagini. O carte, deci, prea puțin înscrisă în "tradiția literară
Scrisul profesionist by Cristina Ionica () [Corola-website/Journalistic/14742_a_16067]
-
dracul și din punte, după o vreme, n-a mai rămas nimic, însă el, prea ocupat să supraviețuiască, nu a observat. Aceasta, spun observatorii, a fost o primă mare greșeală. Au urmat altele, apoi altele și în cele din urmă atît de multe greșeli "s-au adunat, încît nimeni nu a mai stat să le contabilizeze și toate au fost trecute la capitolul statistică, un sertar prăfuit, lugubru și trist, unde nu există nici îndurare, nici femei. Poporul Bundy a avut
Poporul Bundy by Cornel George Popa () [Corola-website/Journalistic/14602_a_15927]
-
undeva. Iar a treia, cea mai ingenioasă, promitea răzbunare tuturor dușmanilor care nu mai erau. Aceste reguli, împreună cu nemaipomenita măiestrie de a lăsa zarurile după cum au căzut, au făcut din poporul Bundy ceea ce este astăzi, ba chiar mai puțin decît atît. Cînd avea de trecut vreo cumpănă, poporul Bundy se sfătuia cu vreo oaie ori își încălca jurămîntul făcut în fața tovarășilor, invocînd diverse zeități care trebuia ba să dea o apă mare, ba o arșiță, ba un îngheț, doar-doar o pica
Poporul Bundy by Cornel George Popa () [Corola-website/Journalistic/14602_a_15927]
-
din oglindă. Un popor dornic de succes, dar mereu perdant, un popor care putea să aibă în istorie un cuvînt de spus, dar care acum gîfîie undeva în coada plutonului, un popor capabil, dar fără noroc, un popor, în fine, atît de învățat cu eșecul încît aproape a uitat cum e cînd ești pe culmi și vîntul triumfului umflă pînzele bărcii tale. Cînd era mic, la începuturile sale, poporul Bundy promitea să devină un talent al continentului unde se născuse. Puțin
Poporul Bundy by Cornel George Popa () [Corola-website/Journalistic/14602_a_15927]
-
la aburul respirației, "marea contorizare" și "mitocaniada". Modelul Moromete, de pildă, n-a prins la noi, deși avea un sol bun. în schimb, a prins foarte bine "mîrlanul de lîngă drum", un soi nociv și pădureț, care se dezvoltă frumos atît la munte, cît și la șes. Actualmente suntem cunoscuți prin Europa (și nu numai) drept acea populație de semiculoare, îmbrăcată pitoresc și distractiv, care îndrăgește la maxim portofelele străinilor, se exprimă folcloric prin metrouri și e mare iubitoare de alba-neagra
Poporul Bundy by Cornel George Popa () [Corola-website/Journalistic/14602_a_15927]
-
plan: atmosfera, muzica, ideea, înțelegerea? RF. Nu sunt sigură pe nimic ce ține de poezie. Poezia e expresia sentimentelor profunde, dar instrumentul acestei expresii e limbajul, sunt cuvintele, și cu cât artistul e mai priceput la folosirea uneltelor lui, cu atât exprimă mai exact inspirația de la care a pornit. Cred că dintre cele patru alternative pe care le menționezi, aș alege muzica. LV. Pomenești în poemul The Demonstration (Demonstrația) cuvântul "franchețe". Lectorul este impresionat de fervoarea cu care te "deschizi" (termenul
Ruth Fainlight: Scriitorii pot schimba lumea by Lidia Vianu () [Corola-website/Journalistic/14609_a_15934]
-
Nu am avut intenția vreodată să inovez programatic poezia - dar am încercat de când mă știu să scriu cât mai bine cu putință, să progresez ca tehnică, fiindcă pe cât ești mai articulat - ca un atlet care se depășește pe sine - , cu atât mai bine poți exprima emoții și percepții dintre cele mai subtile. Pentru mine, posibilitățile formei, structurii și ale temei în engleză n-au limite, și cu cât mai multă poezie engleză citesc, sau poezie în alte limbi, fie în original
Ruth Fainlight: Scriitorii pot schimba lumea by Lidia Vianu () [Corola-website/Journalistic/14609_a_15934]
-
emoții și percepții dintre cele mai subtile. Pentru mine, posibilitățile formei, structurii și ale temei în engleză n-au limite, și cu cât mai multă poezie engleză citesc, sau poezie în alte limbi, fie în original fie în traducere, cu atât se lărgește și se nuanțează domeniul poetic. LV. Cred că detectez oarecari ecouri eliotiene în poezia ta, cu toate că s-ar putea să mă înșel, fiindcă sunt tare bine ascunse. Unul dintre ele apare în The Cumaen Sibyl, I, II. Am
Ruth Fainlight: Scriitorii pot schimba lumea by Lidia Vianu () [Corola-website/Journalistic/14609_a_15934]
-
dlui C. Rogozanu din ultimul Observator. Oricît de supărat ar fi pe unii dintre noi, autorul nu spune că ar fi fost obligat să scrie altfel decît crede. Cronicarul nu e de părere, totuși, că dl C.R. trebuia să intre atît de repede în polemică. Multă, prea multă grabă! Un critic literar se cuvine să-și controleze umoarea, chiar neagră. A propos de Evenimentul zilei: relatînd în numărul de duminică, 27 octombrie, dezbaterea de la Clubul Prometheus despre Legea Pruteanu, autorul notei
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/14639_a_15964]
-
crimele în serie de la Washington atribuite, generic, unui lunetist. Editorialistul NAȚIONALULUI e de părere că "Strategia lunetistului nu are mai nimic diferit de aceea a teroriștilor.[...] Lunetistul rade cîte unul în piața publică, teroriștii rad sute, împreună cu ei înșiși. Nu atît furia îi împinge către crimă, cît ma-"nipularea.[...] Teroriștii par un fel de marionete cărora li s-a spălat creierul. Se sinucid și ucid cu o uluitoare dezinvoltură [...] Omul obișnuit devine ținta și victima frustrării, a furiei, a orgoliului, a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/14639_a_15964]
-
Șoimăreștilor și Zodia cancerului, Răscoala (nu însă Ion, care, la prima confruntare, m-a plictisit!) etc. Prima mea lectură franceză a fost La chartreuse de Parme, descifrată, cu mari eforturi, prin clasa a patra de liceu. Cartea m-a încântat atât de mult, încât, sforțându-mă s-o duc la capăt, cu ajutorul unui dicționar, am sfârșit prin a învăța acceptabil limba... - Dialoghez cu un istoric literar. Înainte însă de a cunoaște istoria literaturii ați venit în contact cu istoria pe care
Paul Cornea by George Arion () [Corola-website/Journalistic/14042_a_15367]
-
am trăit într-o stare de imunitate somnambulică față de orice fapt ori argument potrivnic. Ascultam și vedeam doar ceea ce știam a priori că trebuie auzit ori văzut. Totuși, de la un moment dat înainte, divorțul dintre propagandă și realitate a devenit atât de evident încât îndărătnicia mea de iluminat a început să se erodeze. Îndoielile mă asaltau. În 1952, așa-zisa "deviere de dreapta" m-a stupefiat prin ușurința cu care partidul s-a debarasat de la o zi la alta de doi
Paul Cornea by George Arion () [Corola-website/Journalistic/14042_a_15367]
-
mi-am asumat riscul de a-l supăra pe marele șef, îndeosebi de a-i cauza o dezamăgire lui M.R.P., la care țineam cu adevărat, și mi-am luat tălpășița. Cele două experiențe de care vorbesc m-au marcat cu atât mai mult, cu cât, în vremea aceea, aveam convingeri comuniste sincere. Mă întrebam, nu puteam să n-o fac, dacă cenzorii mei erau ignari sau dacă nu cumva ideile mele o luaseră razna, dincolo de comandamentele partidului, pe care, în principiu
Paul Cornea by George Arion () [Corola-website/Journalistic/14042_a_15367]
-
esențiale ne întâmpină sub chipul comun și transparent al unor evidențe. Profesoratul n-a constituit în viața mea și nu constituie nici azi, când continui să predau un curs săptămânal la masterat, "doar" o meserie. E mult mai mult decât atât, e un angajament existențial. L-am asumat din începuturi cu dăruire și responsabilitate. Am devenit ceea ce sunt grație unui dialog care se prelungește - "se sparie gândul"! - de nu mai puțin decât 53 ani, cu sute, cu mii de tineri. Sper
Paul Cornea by George Arion () [Corola-website/Journalistic/14042_a_15367]
-
că formulele și temele au fost stabilite la Moscova și transmise de acolo tuturor țărilor satelite. Iată câteva exemple referitoare la evenimentele din 17 iunie 1953: - "guvernul Adenauer este "expresia celor mai reacționare cercuri ale imperialismului"". - "regimul Adenauer se teme atât de mult de alegeri libere, încât promulgă lege după lege pentru falsificarea alegerilor, pentru a împiedica alegeri libere, în timp ce guvernul nostru socialist creează premisele pentru alegeri libere în toată Germania". - la 17 iunie "s-a prăbușit aventura agenților străini la
Lecția istoriei by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-website/Journalistic/14668_a_15993]