32,000 matches
-
50 ha, din terenurile expropiate, între anii 1945 - 1953. Pentru puțin timp însă, deoarece decretarea colectivizării agriculturii a dus la comasarea suprafeței agricole prin înființarea unor forme socialiste de proprietate comună numite întovărășiri agricole (1953 - 1959), gospodărie agricolă (1959-1965) sau cooperativă agricolă (1965). Între anii 1959 - 1989 în comună au fost inaugurate numeroase edificii: căminul cultural (1959) sediul C.A.P. (1971), în prezent sediul primăriei, magazinul universal (1971), dispensarul uman (1973), sediul poliției locale (1973), un nou local de școală cu
Comuna Lipovu, Dolj () [Corola-website/Science/300405_a_301734]
-
în comuna Stănești. Când a fost centru civic, aici era un local de primărie din lemn care a fost demolat după al doilea război mondial și s-a construit altul din zid de piatră. În prezent în acel local funcționează cooperativa. În acest sat sunt trei biserici construite după necesitățile și interesele celor ce le-au construit. Mai recent s-a construit o biserică din zid în centrul liniilor de sat. Este o biserică la Dudăi care a fost mutată in
Curpen, Gorj () [Corola-website/Science/300459_a_301788]
-
mai înaintează câteva sute de metri, ca apoi să cotească iar în unghi drept, către dreapta, spre sud. În această cotitură se află centrul comercial al localității. Pe stânga, într-o casă mai mare și veche a fost prăvălia satului, cooperativă în anii socialismului, iar in față - birtul, numit în perioada interbelică mat, de la Monopolul Alcoolului și Tutunului, unde se vindeau sticle de monopol, adică alcool. Mergând tot spre sud întâlnim pe dreapta un părculeț, cu biserica mai în spate, iar
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
persane. Pescuitul asigura aportul de proteine și celor mai săraci locuitori, pentru că aveau unde pescui, iar acum nu mai au.Vânătoarea era mai mult o distracție decât activitate economică, dar exista vânat abundent.Comerțul era asigurat de o prăvălie, devenită cooperativă, și de un birt.Pentru a se combate tendințele de speculă, primăria din Covei a dat și o ordonanță, în 1932, prin care limita prețul zahărului tos la 36 de lei kilogramul! Banii fiind puțini, se practica schimbul în natură
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
căpăta bani buni.Târgurlile mai apropiate erau la Băilești și la Bârca. Nevoia de bani în numerar i-a determinat pelocuitorii din Covei să-și înființeze o bancă populară și astfel a luat ființă pe 29 ianuarie 1911 Banca Populară Cooperativă „Mihail Kogălniceanu„,avându-l ca președinte pe preotul Petre Petrescu , drept secretar-contabil și casier pe învățătorul Mihail Păsculescu și vicepreședinte pe Alexandru S. Nășoiu. Membrii fondatori au fost Dinu St. Firă, Afrim M. Vâlcan, Mihail M. Mitran și D. Carauleanu
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
Grupul parlamentar al FPCD, Curtea Constituțională anulează unele prevederi ale articolului 13 din Codul Funciar, restabilind astfel dreptul țăranilor de a ieși din colhozuri și de a crea gospodării individuale, fără a fi siliți să se unească în asociații, societăți, cooperative și alte mini-colhozuri camuflate. 7 februarie - La Bălți apare primul număr al publicației „Crezul”. Fondator și editor: Frontul Popular Creștin Democrat. Redactor-șef Mircea Ciobanu. 9 februarie - Departamentul Agricultură al FPCD publică în „Țara” un Îndrumar pentru țărani, în care
Cronologia Republicii Moldova () [Corola-website/Science/298563_a_299892]
-
După populația majoritară, există localități unde predomină: Principala activitate economică a Raionului Ismail este producția și prelucrarea produselor agro-alimentare, care face uz de forță de muncă sezonieră. Funcționează în prezent 667 întreprinderi agricole, dintre care 530 sunt gospodării individuale, 37 cooperative, 8 asociații private, 2 asociații de stat și 90 de altă formă. Se cultivă cereale, floarea-soarelui și rapiță de iarnă. De asemenea, există 484 ha de podgorii și 68 ha de livezi. În raion s-a dezvoltat și zootehnia, existând
Raionul Ismail () [Corola-website/Science/298623_a_299952]
-
pentru ca ambele state să schimbe tabăra și să întoarcă armele împotriva Germaniei, devastarea castelului se presupune a fi o acțiune de vendetă a guvernului german la adresa baronului. Într-o latură încă funcțională a castelului a fost instalată în anii 1950 Cooperativa Agricolă de Producție ("C.A.P.") Bonțida. Naționalizarea și lipsa oricărei întrețineri a clădirilor și parcului au dus la degradarea gravă a castelului. Sătenii au folosit cărămizile castelului drept material de construcție. Muzeul de Artă din Cluj-Napoca a reușit să salveze
Castelul Bánffy de la Bonțida () [Corola-website/Science/299597_a_300926]
-
de sprijin ideilor comuniste. După ce comuniștii au preluat puterea în 1948, s-a început procesul de colectivizare cu ajutorul măsurilor de forță. Cei mai încăpățânați țărani au fost arestați și închiși. Cea mai obișnuită formă de colectivizare a fost aceea a cooperativelor agricole, (în limba cehă "Jednotné Zemědělské Družstvo", JZD). Multe cooperative agricole s-au destrămat și au fost reînființate. Productivitatea în aceste cooperative era scăzută, salariile erau mici și nu se asigura în nici un fel dreptul la pensie, nereușindu-se să
Agricultură colectivizată () [Corola-website/Science/299622_a_300951]
-
1948, s-a început procesul de colectivizare cu ajutorul măsurilor de forță. Cei mai încăpățânați țărani au fost arestați și închiși. Cea mai obișnuită formă de colectivizare a fost aceea a cooperativelor agricole, (în limba cehă "Jednotné Zemědělské Družstvo", JZD). Multe cooperative agricole s-au destrămat și au fost reînființate. Productivitatea în aceste cooperative era scăzută, salariile erau mici și nu se asigura în nici un fel dreptul la pensie, nereușindu-se să se creeze sentimentul proprietății comune, furtișagurile la scară redusă fiind
Agricultură colectivizată () [Corola-website/Science/299622_a_300951]
-
mai încăpățânați țărani au fost arestați și închiși. Cea mai obișnuită formă de colectivizare a fost aceea a cooperativelor agricole, (în limba cehă "Jednotné Zemědělské Družstvo", JZD). Multe cooperative agricole s-au destrămat și au fost reînființate. Productivitatea în aceste cooperative era scăzută, salariile erau mici și nu se asigura în nici un fel dreptul la pensie, nereușindu-se să se creeze sentimentul proprietății comune, furtișagurile la scară redusă fiind un lucru obișnuit. A apărut criza alimentelor și migrarea masivă a oamenilor
Agricultură colectivizată () [Corola-website/Science/299622_a_300951]
-
viată al țăranilor a atins până în cele din urmă nivelurile întâlnite în orașe, iar satele sărace au dispărut. Cehoslovacia era din nou capabilă să producă suficiente alimente pentru cetățenii ei. Prețul acestui succes a fost o uriașă risipă de resurse, cooperativele agricole nu aveau nici un motiv să crească productivitatea iar solul a fost puternic poluat cu diverse produse chimice (fertilizatori chimici și fungicide). Folosirea intensivă a mașinilor agricole de gabarit mare a dăunat foarte mult stratului productiv de sol. Cooperativele agricole
Agricultură colectivizată () [Corola-website/Science/299622_a_300951]
-
resurse, cooperativele agricole nu aveau nici un motiv să crească productivitatea iar solul a fost puternic poluat cu diverse produse chimice (fertilizatori chimici și fungicide). Folosirea intensivă a mașinilor agricole de gabarit mare a dăunat foarte mult stratului productiv de sol. Cooperativele agricole erau vestite pentru forța de muncă excedentară. La sfârșitul deceniului al nouălea, economia Cehoslovaciei era în recesiune, companiile de stat fiind incapabile să se adapteze la noile tehnologii. Câteva companii agricole, (în care controlul statului era mai puțin strict
Agricultură colectivizată () [Corola-website/Science/299622_a_300951]
-
trebuia de multe ori să te adresezi unei companii agricole, care făcea serviciul de revânzare. După prăbușirea socialismului în Cehoslovacia din 1989, au fost stopate subvențiile de stat pentru agricultură, iar efectele au fost devastatoare. Cea mai mare parte a cooperativelor agricole au avut probleme cu achiziționarea tehnologiilor noi, ne fiind capabile să facă fața competiției externe din lipsă de investiții. O mare parte a lor a dat faliment, alte au mai rezistat în ciuda lipsei de fonduri, a conducătorilor incompetenți, fără
Agricultură colectivizată () [Corola-website/Science/299622_a_300951]
-
al PNL servea în realitate drept paravan la pentru interesele economice ale membrilor acestui partid. Un alt element al concepției economice național-țărăniste era „democratizarea capitalului” - în acest context se susținea necesitatea exploatării bunurilor proprietatea statului de către regii autonome sau societăți cooperative în care capitalul să fie adunat de la un mare număr de cetățeni . Un punct de mare importanță pentru partid a fost organizarea cooperației, ca o contrapondere la structurile financiare controlate de partidul liberal. Instituțiile cooperatiste urmau să participe la exploatarea
Partidul Național-Țărănesc () [Corola-website/Science/299660_a_300989]
-
agricultură și sfera serviciilor. Pe teritoriul orașului sunt înregistrați 856 agenți economici, dintre care marea majoritate - 754 sunt cu drept de persoană fizică, inclusiv 255 întreprinderi individuale, 326 gospodării țărănești, 122 societăți cu răspundere limitată, 12 societăți pe acțiuni, 8 cooperative de producție. Principalii agenți economici din localitate sunt: De asemenea în oraș sunt 106 unități de comerț, 4 farmacii, 3 farmacii veterinare, 1 magazin agricol, 5 frizerii, 2 unități de deservire socială și 12 unități de alimentație publică( dintre care
Ștefan Vodă () [Corola-website/Science/299703_a_301032]
-
În Uniunea Sovietică, colectivizarea a fost o politică introdusă la sfârșitul celui de-al treilea deceniu al secolului trecut, o contopire a proprietăților funciare private și a forței de muncă individuală în cooperative numite ferme agricole colective (în limba rusă колхоз, kolhoz) și ferme agricole de stat (совхоз, sovhoz). Această politică avea ca scop creșterea producției agricole prin punerea agriculturii sub controlul statului. Avea, de asemenea, și un important scop politic, ca un
Colectivizarea în Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/299094_a_300423]
-
opoziția la colectivizare s-a manifestat foarte puternic în rândul populației rurale înstărită sovietice. Pentru acest motiv, cel puțin la început, s-au luat măsuri mai puțin radicale pentru a-i încuraja pe țărani să lucreze pământul în comun în cooperative agricole, așa cum au fost ""Întovărășirile pentru Munca în Comun a Pământului"" (Товарищество по совместной обработке земли, ТОЗ). Au fost înființate diverse cooperative pentru prelucrarea produselor agricole. Până în cele din urmă, în noiembrie 1929, Comitetul Central al Partidului Comunist a luat
Colectivizarea în Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/299094_a_300423]
-
au luat măsuri mai puțin radicale pentru a-i încuraja pe țărani să lucreze pământul în comun în cooperative agricole, așa cum au fost ""Întovărășirile pentru Munca în Comun a Pământului"" (Товарищество по совместной обработке земли, ТОЗ). Au fost înființate diverse cooperative pentru prelucrarea produselor agricole. Până în cele din urmă, în noiembrie 1929, Comitetul Central al Partidului Comunist a luat hotărârea trecerii la colectivizarea forțată. Așa a luat sfârșit Noua Politică Economică (NEP), care permitea țăranilor să-și vânda surplusul de produse
Colectivizarea în Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/299094_a_300423]
-
colectivizarea forțată. Așa a luat sfârșit Noua Politică Economică (NEP), care permitea țăranilor să-și vânda surplusul de produse agricole pe piața liberă. Confiscările de cereale s-au intensificat, și țaranii bogați - culacii - au fost forțați să se înscrie în cooperative agricole, pierzându-și astfel dreptul de proprietate asupra loturilor individuale. Stalin a hotărât deportarea unui mare numar de culaci (chiaburi) în colhozuri din zone foarte îndepărtate ale țării, precum era Siberia, sau în lagăre de muncă. S-a calculat că
Colectivizarea în Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/299094_a_300423]
-
muncă forțată. Familiile de chiaburi au fost deportate în Siberia și în Kazahstan, mulți dintre ei murind în timpul transportului. Pe 7 august 1932, s-a emis "Decretul pentru protejarea proprietății socialiste", stabilindu-se că furtul din colhozuri și din proprietatea cooperativelor se pedepsea cu moartea, iar în cazul existenței unor circumstanțe atenuante, cu cel puțin 10 ani de închisoare. În timpul a ceea ce unii au numit Legea țepușelor ("Закон о колосках"), țăranii (inclusiv copii) care adunau cerealele căzute pe câmp după recoltare
Colectivizarea în Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/299094_a_300423]
-
de o conducere clericală mai puternică, în unele cazuri abandonând cu totul sistemul congregaționalist (deși, fiind congregații independente într-o anume asociație sunt libere să adopte orice stil doresc). La fel ca și la alți congregaționaliști, au apărut numeroase asociații cooperative sau convenții baptiste. Aceste asociații au fost formate în scop de misiune sau al unei alte lucrări caritabile, însă nu au autoritate în problemele interne ale bisericilor locale. Bisericile locale decid la ce nivel vor să se implice în aceste
Baptism () [Corola-website/Science/299130_a_300459]
-
de "Restaurație" asupra bisericilor baptiste prin accentuarea ruperii barierelor denominaționale. Alți baptiști acceptă eticheta, considerând că nu poartă o conotație negativă, ci mai degrabă este un sinonim pentru un grup creștin sau religios cu aceleași convingeri, organizat într-o manieră cooperativă pentru a-i răspândi credințele la nivel mondial. Eticheta "evanghelic" e respinsă de unii baptiști fundamentaliști care consideră că termenul ar descrie o poziție teologică care, în opinia lor, nu e destul de fundamentalistă; e respinsă și de unii baptiști liberali
Baptism () [Corola-website/Science/299130_a_300459]
-
cumpere pământul comunei. Până în 1914, numai 10% din obștile sătești fuseseră dizolvate. Până în cele din urmă, economia și-a revenit și a crescut foarte mult din 1907 până în 1914, atât din punct de vedere cantitativ cât și prin formarea unor cooperative și bănci rurale și generarea de de capital național. Până în 1914, producția de oțel a egalat-o pe cea a Franței și a Austro-Ungariei și rata de creștere economică a Rusiei era una dintre cele mai ridicate din lume. Deși
Istoria Rusiei, 1892-1917 () [Corola-website/Science/299170_a_300499]
-
pădure care a ars în 1958, fiind mutat mai apoi la Borșa, unde funcționează și în prezent. În locul său, s-a construit o altă baracă, unde se colectau plante medicinale și mușchi care erau transportate la Dej. În 1989, în cadrul cooperativei existau 25 de secții de prestări servicii. După Revoluție, în comună s-au înființat peste 100 de SRL-uri. Terenurile comunei se împart în: - Teren agricol: total: 7725 de hectare - Fond forestier: 3538 de hectare Terenul agricol arabil este cultivat
Moisei, Maramureș () [Corola-website/Science/299764_a_301093]