32,310 matches
-
tocmai asta de înfurie... te pune în panică... Octav: Și, mai departe...? Groparul: Și vrei să afli de la ceilalți dacă ești sau nu autentic... E destul de mult ce vrei... Octav: Dar eu, academicianule, chiar cred în adevăr, în libertate, în dreptate... Groparul: ...și în egalitate... și în morală... și în democrație... nu? Of, Doamne, din păcate, toate astea sînt niște cuvinte, dragule... Invenții lingvistice! Cele mai nerușinate cuvinte ce se tăvălesc în gura omului... Dreptate! Hm! Cînd Pilat l-a întrebat
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
cred în adevăr, în libertate, în dreptate... Groparul: ...și în egalitate... și în morală... și în democrație... nu? Of, Doamne, din păcate, toate astea sînt niște cuvinte, dragule... Invenții lingvistice! Cele mai nerușinate cuvinte ce se tăvălesc în gura omului... Dreptate! Hm! Cînd Pilat l-a întrebat pe Isus, adus cu coroana de spini pe cap și cu iubirea pentru om în toată ființa lui, ei, cînd l-au întrebat ce-i aceea dreptate, Isus n-a știut ce să răspundă
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
cuvinte ce se tăvălesc în gura omului... Dreptate! Hm! Cînd Pilat l-a întrebat pe Isus, adus cu coroana de spini pe cap și cu iubirea pentru om în toată ființa lui, ei, cînd l-au întrebat ce-i aceea dreptate, Isus n-a știut ce să răspundă... A tăcut. Și a murit, luînd răspunsul cu el... Dacă e vreunul... Octav: ...Poate știe părintele... Groparul: De ce s-au inventat cuvintele astea? Pentru că omul are nevoie de iluzii... sau, altfel spus, să
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
intră Octav) Marieta: Ei, na! Noi credeam că doarme... vorbeam în șoaptă și el...! Matei: Păi vezi! Hărnicuț băiat! Și voi săpuneați că... da pe unde umbli, frate! Octav: L-am ajutat pe prietenul meu... am săpat o groapă... Are dreptate groparul... sapi, sapi și te podidesc tot felul de gînduri... da eu nu-nțeleg ce-i cu voi aici?! Matei: Domnule, pe scurt; am venit să facem un picnic... (coate din diplomat o sticlă de whisky) Uite-aicea! Sper să fie
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
altfel! Nu plec nicăieri fără două-trei balantainuri! Nu se știe cînd e nevoie! Octav: Ei, acum e nevoie... mare nevoie... Ad-o-ncoace! (bea din sticlă) Marieta: Mai bine ia și mănîncă ceva... (scoate din sacoșă) Că pe stomacul gol... Octav: Ai dreptate, mamă... (mănîncă și bea; ceilalți îl privesc cu bănuială, cu rezerve) Nea Matei, dar mai am o condiție... Matei: Zi-i! Octav: Domnule, dacă tot mă fac patron de cavou... de bar... atunci vreau să fiu vînzătorul...! De acord? Matei
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
am ieșit în stradă... ca să scap de coșmar, de frică și de umilință, eram mort după aplauze, nu? Mona: Eu n-am spus asta... Octav: Cînd am urlat de dezamăgire și-am întrebat pe oameni și pe Dumnezeu unde-i dreptatea de după revoluție, mi-ai spus că sînt cîrcotaș, absurd, rupt de realitate... și m-ați dat pe mîna unui psihiatru...! Mona: Ești nervos și mă învinuiești de ceea ce... Octav: Acum, cînd m-am lăsat de întrebări, cînd mi-am pus
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Octav: Și mai scrie că după anul ăsta de cotitură... Matei: Mamă, exact ca în "Scînteia"! An de cotitură... cotitură după cotitură... și-ncă o cotitură... Vizite de lucru... succese... angajamente... Exact ca în "Scînteia"? Octav: (după o pauză) Ai dreptate... Matei: Sigur că am... Așa că să-i lăsăm pe ei să vorbească... să promită... să strige... și noi să ne vedem de-ale noastre. Octav: (după o pauză în care îi privește, îi dă un ocol lui Matei...) Măi Nea
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
an mai târziu, îi apare în țară romanul Cenușa mea va fi caldă, în traducerea lui Petru Popescu, o alegorie plasată într-un ținut imaginar numit Trislanda, în care oamenii săraci, înfometați, sătui de injustiție, hotărăsc să-și facă singuri dreptate și să-și modifice astfel cursul existenței. În 1990 publică, în limba română, o culegere de nuvele, intitulată Timpul de veghe, timpul de vis, iar postum, apare romanul O aspirină pentru doi (1993), o cronică a neîmplinirii sentimentale, într-o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285687_a_287016]
-
propune credincioșilor ... și pe care, din fericire, studiile cele mai recente l-au restituit în integritatea și puritatea sa. Din aceste motive, cântul gregorian a fost dintotdeauna considerat ca fiind modelul suprem al muzicii sacre, putându-se stabili, pe bună dreptate, următoarea lege generală: o compoziție bisericească este cu atât mai sacră și mai liturgică, cu cât, în dezvoltare, în inspirație și în gust, se apropie mai mult de melodia gregoriană, și este cu atât mai puțin demnă de lăcașul de
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
bastion înaintat al unei cetăți”. Unii geografi erau de părere că nu pot fi considerați Uralii ca hotar între Asia și Europa, ci o linie care ar porni de la gurile Dunării și ar ajunge la Marea Baltică. „Atunci România rămâne, după dreptate, în marginea răsăriteană a continentului”. Dezbaterea depășea cadrul unei simple localizări; se viza, în fond, integrarea mai puternică în spiritul european de civilizație și cultură, detașarea de un anumit „orient”. Definind misiunea Universității din Iași în noul context național și
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
țării, primirea unei despăgubiri de război. Neprimind nici un răspuns, reprezentanții României au fost admiși să-și prezinte memoriul în ședința din 19 iunie/1 iulie 1878. Mihail Kogălniceanu a insistat în apărarea integrității teritoriale, invocând argumentul istoric: „Credem că, după dreptate, nici o parte a teritoriului ei actual nu trebuie deslipită de România. Reînapoierea unei părți din Basarabia către Principatul Moldovei, prin tratatul de la 1856, a fost un act de dreptate din partea Europei. Căci trunchierea de la 1812 nu putea să se îndreptățească
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
insistat în apărarea integrității teritoriale, invocând argumentul istoric: „Credem că, după dreptate, nici o parte a teritoriului ei actual nu trebuie deslipită de România. Reînapoierea unei părți din Basarabia către Principatul Moldovei, prin tratatul de la 1856, a fost un act de dreptate din partea Europei. Căci trunchierea de la 1812 nu putea să se îndreptățească nici prin faptul, nici prin dreptul de cucerire. La 1812, Basarabia făcea parte dintr-un principat a cărui autonomie fusese solemn mărturisită de toate tratatele ce se încheiaseră înainte
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
să respingă argumentele României. „Înțelească mai dinainte cu Austria, care ocupase Bosnia și Herțegovina, Rusia stărui cu orice preț asupra cesiunii Basarabiei, pe care congresul (de la Berlin - n.ns., I. A.), i-o și confirmă, trecând peste orice simț de dreptate și omenie față de frații ei de arme de la Plevna”. A fost extinsă în cele trei județe politica de rusificare, promovată în teritoriul Basarabiei ce devenise, între timp, la 1871, o simplă „gubernie” a Imperiului Rus. La împlinirea a 100 de
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
tuturor românilor de la Nistru până la Tisa este un fapt împlinit și când se pun temeliile României întregite, marile reforme agrare votate de Constituanta Regatului și de Sfatul Țării din Basarabia trebuie îndeplinite fără întârziere. Numai astfel se va face țărănimii dreptatea ce i s-a făgăduit și ce i se cuvine. Numai astfel, rezemate pe un popor înstărit și mulțumit de soarta lui, unitatea națională va putea să dea roadele ei binefăcătoare”. Într-un articol, publicat în 1940, sovieticii au atacat
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
și să asigure drepturile minorităților, că, din punct de vedere geografic, etnic, istoric și economic, unirea Basarabiei cu România este pe deplin justificată, că populația Basarabiei a manifestat dorința de unire și că România dă garanții sigure de libertate și dreptate tuturor locuitorilor săi, indiferent de rasă, religie și limbă, așa cum erau prevăzute prin tratatul semnat la Paris, la 9 decembrie 1919. Pe această bază, părțile contractante, Anglia, Franța, Italia și Japonia - pe de o parte, și România - pe de alta
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
la restabilirea ordinii în fața atacurilor bolșevice și a dat posibilitatea exprimării libere a voinței naționale. Factorul politic de la Iași, Regele, guvernul, o opinie publică deosebit de activă, au acordat sprijinul necesar, firesc într-o solidaritate națională, în realizarea unui act de dreptate, nu numai pentru românii dintre Prut și Nistru, ci și pentru românii de pretutindeni. Unirea s-a realizat într-o situație deosebit de dificilă pentru statul român, supus unor grele încercări prin preliminariile de la Buftea și pacea de la București și a
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
manifestat un apetit teritorial care nu corespundea posibilităților de a găsi, pe de o parte, un compromis rațional cu vecinii, în primul rând cu Uniunea Sovietică și, în al doilea rând, de a guverna teritoriile dobândite pe baza principiilor de dreptate și eficiență. Concluzia aceasta - continuă S. Nazaria - este confirmată nu numai de pretențiile teritoriale ale vecinilor, ci și de atitudinea total antiromânească a populației din teritoriile pierdute în 1940. Evenimentele din iunie 1940 au risipit definitiv „pretențiile mitice ale României
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
în construirea de biserici noi și în repararea celor vechi, după cum s-a stabilit înainte. 3.Să restituie mănăstirilor și altor particulari pămînturile și posesiunile mai sus menționate care le-au aparținut și care le-au fost luate în afara oricărei dreptăți, situate în împrejurimile Brăilei, Hotinului, Benderului etc., numite azi raia. 4.Să aibă față de clerici stima deosebită pe care situația lor o impune. 5.Să acorde familiilor care ar dori să-și părăsească patria pentru a se stabili aiurea un
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
binevoitoare față de tânărul nostru stat. Această legătură căutăm acum să o restabilim și atunci cred că neînțelegerile acestea vor fi evitate. În orice caz, nu cred că aceste aspirații imperialiste să poată fi realizate; deși nu avem forțe, dar avem dreptatea cu noi care mai curând sau mai târziu va fi limpezită. De partea noastră este adevărul istoric, etnic și geografic, iar ei nu au de partea lor decât dorința de a se întinde, motivată de o populație ucraineană în minoritate
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
care toate susțin ideea indivizibilității teritoriului Republicii Moldovenești și dorința de a rămânea în cuprinsul ei și nu al Ucrainei. Cred că țara noastră va ieși neatinsă și din această încercare, pentru că însuși guvernul Ucrainei va vedea că nu are dreptate și nici interes să nu trăiască în bună vecinătate cu noi, oricât de mici s-ar părea că suntem. În special guvernele Ucrainei vor avea greutăți mari cu partea sudică a republicii lor, care este prea puțin ucraineană și mai
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
economic, unirea Basarabiei cu România este pe deplin justificată; Considerând că populațiunea Basarabiei a manifestat dorința de a vedea Basarabia unită cu România; Considerând, în sfârșit, că România din propria ei voință dorește să dea garanții sigure de libertate și dreptate, fără deosebire de rasă, de religiune sau de limbă, conform cu tratatul semnat la Paris, la 9 decembrie 1919, locuitorilor atât al vechiului regat al României, cât și al teritoriilor de curând transferate; Au hotărât să încheie tratatul de față și
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
la articolul I, stipulațiunile tratatului semnat la Paris la 9 decembrie 1919, de către principalele puteri aliate și asociate și România, și anume: a asigura locuitorilor, fără deosebire de rasă, de limbă sau de religiune, aceleași garanții de libertate și de dreptate ca și celorlalți locuitori din toate ținuturile ce fac parte din regatul României. Art. 4. Naționalitatea română va fi dobândită deplin drept, cu excluderea oricărei alteia, de către supușii fostului imperiu al Rusiei, stabiliți pe teritoriul Basarabiei arătat în articolul I.
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
decât prin dărâmarea, prin moartea celei vechi; Nistrul separă două concepțiuni de viață: în locul vechii concepțiuni, în locul concepției, al transformării lente și evolutive a omenirii spre o lume realizând treptat și pașnic tot mai multă perfecțiune și tot mai multă dreptate caută să se substituie concepțiunea cealaltă, a transformării brutale a societății prin teroare și violență. Concepțiunea aceasta, deși nu nouă, îmi amintesc că dl. profesor Iorga ne arăta astă-vară că această concepțiune nu este nouă - și desigur nu este nouă
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
deplină.”<footnote id="8">Ibidem, p. 443<footnote> Astfel trebuie înțelese cuvintele Mântuitorului: „Învățați-vă de la Mine, că sunt blând și smerit cu inima și veți găsi odihna sufletelor voastre” (Matei 11, 29). Fericiți cei ce flămânzesc și însetoșează de dreptate, că aceia vor sătura. (Matei 5, 6). Cei flămânzi și însetați de dreptate sunt toți cei ce doresc cu ardoare să înfăptuiască și să se înfăptuiască binele. Această dorință este tot atât de firească și continuă ca și foamea și setea trupească
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
Învățați-vă de la Mine, că sunt blând și smerit cu inima și veți găsi odihna sufletelor voastre” (Matei 11, 29). Fericiți cei ce flămânzesc și însetoșează de dreptate, că aceia vor sătura. (Matei 5, 6). Cei flămânzi și însetați de dreptate sunt toți cei ce doresc cu ardoare să înfăptuiască și să se înfăptuiască binele. Această dorință este tot atât de firească și continuă ca și foamea și setea trupească. Au dat dovadă de aceasta puternică dorință îndeosebi sfinții și martirii care pentru
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]