35,463 matches
-
la data de 11 iunie 1975, forma actuală fiind cea rezultată în urma modificărilor din martie 1986 și din 2001. Grecia sau, pe numele său oficial, Republica Elenă, și-a declarat independența față de Imperiul Otoman în anul 1829. Grecii își sărbătoresc independența pe data de 25 martie. Statutul politic al Greciei este acela de Republică Parlamentară Prezidențială. Forma actuală a acestei denumiri a fost pusă în vigoare odată cu referendumul organizat în data de 8 decembrie 1974, prin care 70% din populație a
Constituția Greciei din 1975 () [Corola-website/Science/312504_a_313833]
-
limitele legii. Guvernul trebuie să se bucure de încrederea Parlamentului. Membrii cabinetului și Prim Ministrul sunt în mod solidar răspunzători pentru politicile generale ale guvernului. Justiția este administrată de Curți (Instanțe), care constau în judecători ordinari care se bucură de independență personală și funcțională. Există o Curte Supremă, Curți de Apel și Curți de Primă Instanță. Un Tribunal Special Suprem se ocupă de concilierea conflictelor dintre Curți și Autoritățile administrative sau dintre Consiliul de Stat (cea mai înaltă instanță) și Curțile
Constituția Greciei din 1975 () [Corola-website/Science/312504_a_313833]
-
numele de " Alexandru Samourcassi". Lângă biserică se află și morminte ale unor membri ai familiei ctitorilor, între care poetul Sandu Tzigara-Samurcaș (1903-1987). În spatele bisericii se află cenotaful căpitanului Valter Mărăcineanu, căzut pe câmpul de luptă la Grivița, în timpul războiului de independență a României. În curtea bisericii sunt înmormântați, de asemenea, ziaristul progresist Alexandru Beldiman și actrița Frosa Sarandy. Întreg cimitirul mănăstirii este clasat monument istoric, fiind înscris în Lista monumentelor istorice 2004 - Județul Ilfov la nr. crt. 700, Cod LMI 2004
Mănăstirea Samurcășești () [Corola-website/Science/312512_a_313841]
-
Torță"). Kraus îi intentează un proces și câștigă. Din acel moment "Die Fackel" va fi publicat, fără copertă, de tipografia "Jahoda & Siegel". Chiar dacă la început "Die Fackel" semăna cu reviste precum "Weltbühne", cu timpul devine un magazin cu o reală independență editorială, asigurată de finanțarea lui Kraus. "Die Fackel" va publica exact ceea ce Kraus dorea să fie publicat. În primul deceniu de la apariția sa, se vor număra printre colaboratorii ziarului o serie de artiști și scriitori cunoscuți, precum : Peter Altenberg, Richard
Karl Kraus () [Corola-website/Science/312520_a_313849]
-
Danemarca cât și în Schleswig-Holstein iar regulile la succesiune erau diferite. În Holstein legea salică interzicea ca moștenirea să se facă pe linie feminină în timp ce în Danemarca nu exista o astfel de restricție. Holstein fiind predominant german și-a proclamat independența. În 1852 marile puteri s-au întâlnit la Londra pentru a discuta succesiunea daneză. S-a prevăzut ca prințul Christian de Schleswig-Holstein-Sonderburg-Glücksburg să fie moștenitorul lui Frederick. Prințul Christian a primit titlul de Prinț al Danemarcei iar familia sa s-
Alexandra a Danemarcei () [Corola-website/Science/312535_a_313864]
-
de vastele sale cunoștințe de istorie pentru a-l consilia. El îi aprecia discreția, inteligența și raționamentul. Mary era mereu calmă și sigură pe sine în public în anii de după război, o perioadă marcată de tulburări civile în legătură cu condițiile sociale, independența irlandeză și naționalismul indian. La sfârșitul anilor 1920, George al V-lea s-a îmbolnăvit tot mai grav, cu probleme pulmonare agravate de fumatul excesiv. Regina Mary a acordat o atenție deosebită îngrijirii lui. În 1928, unul dintre medicii regali
Mary de Teck () [Corola-website/Science/312536_a_313865]
-
este cunoscută ca palmerokrație. În 1955 se înființează organizația EOKA. La data de 11 februarie 1959, la Zurich, a fost realizată o înțelegere cu privire la crearea statului cipriot independent. La 1 iulie 1960, Ciprul devine stat independent. Statul Cipru își obține independența pe 16 august 1960, constituindu-se ca republică federală binațională, în cadrul Commonwealth-ului Britanic. În 1960 s-a constituit o Comisie Comună, la care au luat parte cele trei guverne: cel al Marii Britanii, cel al Greciei și cel al Turciei. Această
Constituția Ciprului () [Corola-website/Science/312581_a_313910]
-
Nae Caranfil, multiplu premiat cu mai multe Premii Gopo la Galele Gopo din Gopo 2009. Filmul a avut un buget de peste 2 milioane de euro și reia - inserând elemente de ficțiune - povestea regizării primului lungmetraj românesc din istorie, „Războiul de independență” (1911). Filmul este cea mai scumpă realizare cinematografică românească până la acea dată, costând aproximativ 8.400.000 de lei (peste 2.400.000 de euro), în totalitate din fonduri autohtone. Filmul a fost vizionat de 22.970 de spectatori în
Restul e tăcere (film) () [Corola-website/Science/312603_a_313932]
-
biserici mari și impunătoare. Prin decretul regal nr. 315 din 31 ianuarie 1924 se aprobă cedarea pe veci către Episcopia Hotinului a terenului cu o suprafață de 7595 m sitat la intersecția străzilor Regele Ferdinand și General Berthelot (actualmente străzile Independenței și 31 august 1989). Prin același dicret se mai instituia un comitete alcătuit din persoane oficiale din Bălți pentru a ajuta și supravegea construcției. Comitetul încredințează construcția catedralei arhitectului Adrian Gabrilescu . În septembrie 1924 sunt alocați primii bani pentru începerea
Catedrala Sfinții Împărați Constantin și Elena din Bălți () [Corola-website/Science/312655_a_313984]
-
Pentru patrie este un film istoric românesc din 1978, regizat de Sergiu Nicolaescu. Filmul a fost realizat cu prilejul aniversării a 100 de ani de la proclamarea independenței României la 10 mai 1877. Subiectul filmului se axează pe luptele din Războiul de Independență. Filmul urmărește în paralel două acțiuni strâns corelate: deciziile politice și militare din perioada Războiului de Independență și activitatea unui detașament special constituit din soldați
Pentru patrie (film) () [Corola-website/Science/312636_a_313965]
-
patrie este un film istoric românesc din 1978, regizat de Sergiu Nicolaescu. Filmul a fost realizat cu prilejul aniversării a 100 de ani de la proclamarea independenței României la 10 mai 1877. Subiectul filmului se axează pe luptele din Războiul de Independență. Filmul urmărește în paralel două acțiuni strâns corelate: deciziile politice și militare din perioada Războiului de Independență și activitatea unui detașament special constituit din soldați moldoveni și olteni pe parcursul ostilităților. La 9 mai 1877, în cadrul unei sesiuni a Adunării Naționale
Pentru patrie (film) () [Corola-website/Science/312636_a_313965]
-
prilejul aniversării a 100 de ani de la proclamarea independenței României la 10 mai 1877. Subiectul filmului se axează pe luptele din Războiul de Independență. Filmul urmărește în paralel două acțiuni strâns corelate: deciziile politice și militare din perioada Războiului de Independență și activitatea unui detașament special constituit din soldați moldoveni și olteni pe parcursul ostilităților. La 9 mai 1877, în cadrul unei sesiuni a Adunării Naționale, deputații au votat ruperea legăturilor cu Imperiul Otoman, iar ministrul de externe Mihail Kogălniceanu (George Constantin) a
Pentru patrie (film) () [Corola-website/Science/312636_a_313965]
-
activitatea unui detașament special constituit din soldați moldoveni și olteni pe parcursul ostilităților. La 9 mai 1877, în cadrul unei sesiuni a Adunării Naționale, deputații au votat ruperea legăturilor cu Imperiul Otoman, iar ministrul de externe Mihail Kogălniceanu (George Constantin) a proclamat independența României. Mulțimea din fața palatului a primit această veste cu urale și a început să cânte "Deșteaptă-te, române!". În zilele următoare, trimisul otoman Mehmet Ali (Ion Marinescu) a făcut o încercare de a evita ruperea relațiilor dintre cele două state
Pentru patrie (film) () [Corola-website/Science/312636_a_313965]
-
veste cu urale și a început să cânte "Deșteaptă-te, române!". În zilele următoare, trimisul otoman Mehmet Ali (Ion Marinescu) a făcut o încercare de a evita ruperea relațiilor dintre cele două state, afirmând că otomanii vor recunoaște de facto independența, dar nu și de jure, pentru a evita ca și celelalte state ocupate de turci să ceară același lucru. Kogălniceanu a respins această ofertă. Declarându-se stare de război între România și Turcia, bărbații care fuseseră la oaste și aveau
Pentru patrie (film) () [Corola-website/Science/312636_a_313965]
-
deplasarea până la Constantinopol. Filmul se înceheie cu defilarea trupelor combatante românești prin București, fiind salutate de membrii guvernului și de populația locală. Încă din anul 1975 s-a intenționat realizarea unui film care să aniverseze 100 de ani de la cucerirea independenței de stat a României. Inițial, filmul urma să fie realizat de regizorul Dan Pița după scenariul literar „Independența / Aici în eternitate” al scriitorului Mihnea Gheorghiu. Tot în același an, Nicolae Ceaușescu i-ar fi comandat personal scriitorului Titus Popovici, membru
Pentru patrie (film) () [Corola-website/Science/312636_a_313965]
-
și de populația locală. Încă din anul 1975 s-a intenționat realizarea unui film care să aniverseze 100 de ani de la cucerirea independenței de stat a României. Inițial, filmul urma să fie realizat de regizorul Dan Pița după scenariul literar „Independența / Aici în eternitate” al scriitorului Mihnea Gheorghiu. Tot în același an, Nicolae Ceaușescu i-ar fi comandat personal scriitorului Titus Popovici, membru al C.C. al P.C.R., să scrie scenariul filmului „Independența”, după cum afirmă acesta din urmă în volumul autobiografic „Disciplina
Pentru patrie (film) () [Corola-website/Science/312636_a_313965]
-
fie realizat de regizorul Dan Pița după scenariul literar „Independența / Aici în eternitate” al scriitorului Mihnea Gheorghiu. Tot în același an, Nicolae Ceaușescu i-ar fi comandat personal scriitorului Titus Popovici, membru al C.C. al P.C.R., să scrie scenariul filmului „Independența”, după cum afirmă acesta din urmă în volumul autobiografic „Disciplina dezordinii”. Popovici a scris un scenariu de peste 1.000 pagini și l-a predat Casei de filme în ianuarie 1976, care l-a supus spre avizare consilierului istoric Ion Ardeleanu. Filmul
Pentru patrie (film) () [Corola-website/Science/312636_a_313965]
-
de peste 20 milioane lei. Rolurile principale urmau a fi interpretate de actorii Ștefan Sileanu (domnitorul Carol), Gheorghe Cozorici (I. C. Brătianu), Constantin Dinulescu (Mihail Kogălniceanu), Cornel Revent (C. A. Rosetti), Zephi Alșec (Osman Pașa) și Silviu Stănculescu (generalul Cernat). Tetralogia „Războiul Independenței” era formată din două filme a câte două părți: „Grivița 1877” (I - „Trecerea Dunării”, II - „Luarea redutei”) și „Plevna” (I - „Asediul”, II - „Victoria”) și a intrat în faza de producție la 25 iunie 1976. Producătorii filmului s-au deplasat în
Pentru patrie (film) () [Corola-website/Science/312636_a_313965]
-
singur film în două serii”". Cornel Burtică, secretar al C.C. al P.C.R., responsabil cu cinematografia, i-a solicitat scenaristului realizarea unor modificări prin care să se omită rolul jucat de domnitorul Carol I și de Ion C. Brătianu în obținerea independenței de stat. Au avut loc o serie de discuții, iar între scenarist și secretarul de partid a izbucnit un conflict. În volumul său autobiografic, Popovici a afirmat că Burtică era "„un șmecher insolent, care declarase în cercul său de amici
Pentru patrie (film) () [Corola-website/Science/312636_a_313965]
-
avut loc o serie de discuții, iar între scenarist și secretarul de partid a izbucnit un conflict. În volumul său autobiografic, Popovici a afirmat că Burtică era "„un șmecher insolent, care declarase în cercul său de amici: cum adică, filmul independenței nostre naționale, să-l regizeze un jidan? Mie, în schimb, mi-a spus, știind dinainte că voi refuza modificările propuse, că se dorește un altfel de film, nu cu Carol I și Brătianu în prim plan, ci cu Poporul, iar
Pentru patrie (film) () [Corola-website/Science/312636_a_313965]
-
Mie, în schimb, mi-a spus, știind dinainte că voi refuza modificările propuse, că se dorește un altfel de film, nu cu Carol I și Brătianu în prim plan, ci cu Poporul, iar la final să se arate că adevărata independență națională s-a desăvârșit în epoca ce poartă numele tovarășului Nicolae Ceaușescu, prin aportul decisiv al tovarășului Nicolae Ceaușescu”". Ca urmare a refuzului scenaristului de a opera acele modificări, la 31 decembrie 1976 s-a sistat producția filmului, iar scenariul
Pentru patrie (film) () [Corola-website/Science/312636_a_313965]
-
serialului de televiziune deja filmat. Devizul filmului era stabilit la 21 milioane lei. Sergiu Nicolaescu a afirmat că a fost chemat de Cornel Burtică, care i-a propus să realizeze un film care să aniverseze „100 de ani de la Războiul Independenței - 1877”. Regizorul a răspuns că era prea puțin timp la dispoziție pentru scrierea unui scenariu, apoi pentru realizarea filmărilor, considerând că era imposibil ca filmul să fie realizat până în lunile noiembrie-decembrie. Burtică l-a încurajat, dându-și acordul pentru apariția
Pentru patrie (film) () [Corola-website/Science/312636_a_313965]
-
Simionescu în proporție de 50%, dar, pe parcursul filmărilor, a izbucnit un conflict între regizor și scenograf în urma căruia Constantin Simionescu a fost înlocuit cu Dodu Bălășoiu. Filmul a intrat în faza de producție la 22 ianuarie 1977 sub titlul dublu „Independența” și „Războiul”, termenul de predare a copiei standard fiind stabilit 30 decembrie 1977. Filmările au început la 23 iulie 1977 și au durat 59 de zile, ele încheindu-se la 18 noiembrie 1977. S-a filmat la București și apoi
Pentru patrie (film) () [Corola-website/Science/312636_a_313965]
-
Filmările au început la 23 iulie 1977 și au durat 59 de zile, ele încheindu-se la 18 noiembrie 1977. S-a filmat la București și apoi în județul Constanța. Au fost utilizate secvențe de luptă din serialul TV „Războiul Independenței”, cumpărate cu 2 milioane lei de la Radioteleviziunea Română. Copia standard a fost finalizată la 29 decembrie 1977. Cheltuielile de producție s-au ridicat la suma de 24.766.000 lei. "Pentru patrie" a fost realizat în studiourile Centrului de Producție
Pentru patrie (film) () [Corola-website/Science/312636_a_313965]
-
pentru regie al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pentru filmul "Pentru Patrie" (ex-aequo cu Mircea Daneliuc pentru filmul "Ediție specială"). Mai mulți critici au considerat că accentul filmului este pus pe personajul colectiv, fără a fi neglijați eroii Războiului de Independență. Într-un articol publicat în revista „Cinema” în decembrie 1977, Mircea Alexandrescu considera că filmul "Pentru patrie" este "„o cronică a campaniei, un fel de jurnal de front al războiului din 1877. Un film artistic care preia tonul și argumentele
Pentru patrie (film) () [Corola-website/Science/312636_a_313965]