31,670 matches
-
Irod, o cromolitografie din 1930 (250 - 350 de euro), Jazz band (150 - 250 de euro), și enumerarea nu este completă, dau măsura virtuozității de desenator a artistului. Ca o avanpremieră la licitația acestei secțiuni, astăzi, la ora 12:00, la Palatul Cesianu-Racoviță, Adrian Năstase ridică vălul uitării așezat pe memoria acestui mare artist, Jules Pascin, vorbind despre creația “Prințului din Montparnasse”. Nud în interior, de Alexandru Ciucurencu (1903, Ciucurova, Tulcea - 1977, București) datează de la mijlocul anilor '30. Provenind din colecția istorică
Licitație Artmark: Colecții inedite de la “Prințul din Montparnasse” la Lucian Blaga și Constantin Doncea by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105935_a_107227]
-
îl numesc acum torinezii, a devenit logo-ul orașului contemporan, pe care îl încununează cu o nouă “coroană a deliciilor”, care îl face, alături de capodoperele istorice sau reședințele sabaude, demn de patrimoniul UNESCO. O linie ideală care cuprinde centrul și palatele sale și se declină de la noul Campus universitar proiectat de Norman Foster până la fosta fabrică de mașini a FIAT-ului, aparținând lui Giovanni Agnelli, Lingotto, unde a început totul. Pentru că în aceasta constă marca noului Torino contemporan: transformarea dintr-un
Festivalul Filmului de la Torino, “tânăr, transgresiv, punk” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105931_a_107223]
-
rade cel puțin un sfert din București dacă nu mai mult, fiindcă e o diferență de nivel între Crângași și zona Abatorului de 28 de metri și apa ar ajunge pe toată valea, pe tot Splaiul Independenței până la Universitate, la Palatul Șuțu și pânâ la Dealul Spirii, la Cimitirul Belu". VEZI AICI MAI MULT: De ce un million de români ar muri la un cutremur major. Inginer constructor, avertisment-sumbru Echipamente de salvare lipsă "Gradul de dotare modest sau chiar absent cu autospeciale
Avertisment teribil în caz de cutremur major. Inginer constructor, scenariu apocaliptic încă de anul trecut by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/105981_a_107273]
-
a României printr-un concert susținut de artistul și dirijorul Nicolae Voiculeț (nai) alături de Klaus Untch (orgă) și Orchestra România. „DOR", în data de 27 noiembrie, la biserica Minoriten din Viena și respectiv 1 decembrie 2016, la Sala Oglinzilor de la Palatul Primatului din Bratislava. Concertul este parte a turneului D.O.R., un concept dezvoltat de Nicolae Voiculeț, ambasador al turismului românesc. Proiectul muzical este gândit ca unul de promovare a identității românești și de redescoperire a valorilor naționale și invită
Manifestări dedicate Zilei Naționale a României organizate în rețeaua ICR din străinătate by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105950_a_107242]
-
originari din România. Institutul Cultural Român de la Madrid, sub patronajul Ambasadei României în Regatul Spaniei, sărbătorește Ziua Națională printr-un eveniment care cuprinde momente muzicale susținute de violonista Clara Cernat. Evenimentul se va desfășura în data de 30 noiembrie, la Palatul Santoña situat în celebrul cartie al literelor (Barrio de las Letras), în plin centrul capitalei Spaniei. Programul muzical va cuprinde: piese de George Enescu, Astor Piazzola, Thierry Huillet, Ciprian Porumbescu, dar și Imnul României și cel al Spaniei. Recepția va
Manifestări dedicate Zilei Naționale a României organizate în rețeaua ICR din străinătate by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105950_a_107242]
-
Franz Gruber (Daniela Ispas și Arpeggio & Roua) etc. Institutul Cultural Român de la Paris va organiza, cu ocazia Zilei Naționale a României, un concert extraordinar susținut de Maxim Quartet. Evenimentul va avea loc pe 8 decembrie 2016 la Sala Bizantină a Palatului Béhague, reședința Ambasadorului României în Republica franceză, un spațiu simbolic pentru un concert dedicat Zilei Naționale, cunoscut și apreciat de publicul parizian. Cvartetul va reuni artiști de prim rang ai scenei concertistice românești: Horia Maxim (pian), Mihaela Anica (flaut), Fernando
Manifestări dedicate Zilei Naționale a României organizate în rețeaua ICR din străinătate by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105950_a_107242]
-
Curtea de Argeș, unde a fost înmormântată Regina Ana, și-a disputat cu Sinaia poziția de capitală de vară a României, în timpul regelui Carol I. Primul rege al României moderne a construit un Palat, jumătate regal, jumătate episcopal, pe domeniul monahal din Curtea de Argeș, ne-a spus Dan Ciachir. Scriitorul, care a locuit, în 1986, în Palatul din Curtea de Argeș, a dat DCNews amănunte despre această minune arhitectonică. De ce a fost aleasă Sinaia Parcul din jurul mănăstirii
Secretele Palatului Regal de la Curtea de Argeș. De ce a ”câștigat” Sinaia () [Corola-website/Journalistic/105989_a_107281]
-
de capitală de vară a României, în timpul regelui Carol I. Primul rege al României moderne a construit un Palat, jumătate regal, jumătate episcopal, pe domeniul monahal din Curtea de Argeș, ne-a spus Dan Ciachir. Scriitorul, care a locuit, în 1986, în Palatul din Curtea de Argeș, a dat DCNews amănunte despre această minune arhitectonică. De ce a fost aleasă Sinaia Parcul din jurul mănăstirii de la Curtea de Argeș se întinde pe 14 hectare, suprafața aproximativă a Parcului Cișmigiu, a spus Dan Ciachir. De altfel, un pod asemănător celui
Secretele Palatului Regal de la Curtea de Argeș. De ce a ”câștigat” Sinaia () [Corola-website/Journalistic/105989_a_107281]
-
a Parcului Cișmigiu, a spus Dan Ciachir. De altfel, un pod asemănător celui din Cișmigiu a fost ridicat de arhitectul Andre Lecomte de Nouy, cel care a restaurat Catedrala, începând din 1875. Carol I a construit în acest parc un palat, jumătate, regal, jumătate episcopal, legate de un paraclis, în care se află moaștele Sfintei Filofteia. Regele Carol a ezitat între Sinaia și Câmpulung, atunci când a fost să aleagă locul unui castel reprezentativ. În final, a ales Valea Prahovei, din cauză că aprecia
Secretele Palatului Regal de la Curtea de Argeș. De ce a ”câștigat” Sinaia () [Corola-website/Journalistic/105989_a_107281]
-
în 1888, probabil când s-au finalizat lucrările începute în 1878. Este uriaș, are geamuri de cristal și o canapea de catifea de culoarea zmeurei”. Revoltă pentru moaștele Sf. Filofteia ” Dacă o bună perioadă de timp, la Curtea de Argeș a fost Palatul de vară, pe care Regina Elisabeta l-a iubit foarte mult, nici Ferdinand, nici Carol II, nici Mihai nu l-au mai folosit ca reședință permanentă. După 1947, comuniștii au vrut să facă un cămin pentru sindicaliști în Palatul regal
Secretele Palatului Regal de la Curtea de Argeș. De ce a ”câștigat” Sinaia () [Corola-website/Journalistic/105989_a_107281]
-
fost Palatul de vară, pe care Regina Elisabeta l-a iubit foarte mult, nici Ferdinand, nici Carol II, nici Mihai nu l-au mai folosit ca reședință permanentă. După 1947, comuniștii au vrut să facă un cămin pentru sindicaliști în Palatul regal de la Curtea de Argeș. Au tot fost tergiversate aceste planuri, iar în final întreg complexul, și Palatul Regal și cel Episcopal au fost lăsate Bisericii. În 1952, moaștele Sf. Filofteia, care sunt pentru Muntenia ceea ce sunt moaștele Sf. Paraschiva pentru Moldova
Secretele Palatului Regal de la Curtea de Argeș. De ce a ”câștigat” Sinaia () [Corola-website/Journalistic/105989_a_107281]
-
Carol II, nici Mihai nu l-au mai folosit ca reședință permanentă. După 1947, comuniștii au vrut să facă un cămin pentru sindicaliști în Palatul regal de la Curtea de Argeș. Au tot fost tergiversate aceste planuri, iar în final întreg complexul, și Palatul Regal și cel Episcopal au fost lăsate Bisericii. În 1952, moaștele Sf. Filofteia, care sunt pentru Muntenia ceea ce sunt moaștele Sf. Paraschiva pentru Moldova, au fost mutate la Rm. Vâlcea. A avut loc o mică revoltă, iar autoritățile au fost
Secretele Palatului Regal de la Curtea de Argeș. De ce a ”câștigat” Sinaia () [Corola-website/Journalistic/105989_a_107281]
-
care sunt pentru Muntenia ceea ce sunt moaștele Sf. Paraschiva pentru Moldova, au fost mutate la Rm. Vâlcea. A avut loc o mică revoltă, iar autoritățile au fost nevoite să le aducă înapoi la Curtea de Argeș”. Wilhelm al II-lea, locuiește în Palat, în timpul ocupației germane ” Anul viitor vom aniversa 500 de ani de la sfințirea catedralei din Curtea de Argeș, când pentru prima dată un Patriarh ecumenic al Constantinopolelui a venit pe teritoriul Țărilor Române. În 1917, în Palatul Regal din Curtea de Argeș a locuit Împăratul
Secretele Palatului Regal de la Curtea de Argeș. De ce a ”câștigat” Sinaia () [Corola-website/Journalistic/105989_a_107281]
-
Wilhelm al II-lea, locuiește în Palat, în timpul ocupației germane ” Anul viitor vom aniversa 500 de ani de la sfințirea catedralei din Curtea de Argeș, când pentru prima dată un Patriarh ecumenic al Constantinopolelui a venit pe teritoriul Țărilor Române. În 1917, în Palatul Regal din Curtea de Argeș a locuit Împăratul Germaniei, Wilhelm al II-lea. Acesta venise să inspecteze frontul, după ce armatele germane ocupaseră Capitala, cu exact un an în urmă. Impresionat de frumusețea peisajului și a domeniului, Wilhelm a rămas trei zile la
Secretele Palatului Regal de la Curtea de Argeș. De ce a ”câștigat” Sinaia () [Corola-website/Journalistic/105989_a_107281]
-
membrii Casei Majestății Sale Regelui, membrii Consiliului Regal (ASR Principele Lorenz al Belgiei, Andrew Popper, Anders Lindberg, Maestrul Adrian Vasiliu), apoi Principesele Regale — Principesa Moștenitoare Margareta, Principesa Elena, Principesa Sofia și Principesa Maria. Între timp sunt așteptate să ajungă la Palatul Regal oficialitățile statului român. La ora 10,30 este programată slujba religioasă ortodoxă, în prezența Preafericitului Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Sicriul cu trupul neînsuflețit al Reginei Ana va fi scos din Palatul Regal spre Piața Palatului în următoarea ordine
Zi de DOLIU NAȚIONAL în România. Programul funeraliilor Reginei Ana by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/105993_a_107285]
-
Între timp sunt așteptate să ajungă la Palatul Regal oficialitățile statului român. La ora 10,30 este programată slujba religioasă ortodoxă, în prezența Preafericitului Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Sicriul cu trupul neînsuflețit al Reginei Ana va fi scos din Palatul Regal spre Piața Palatului în următoarea ordine anunțată de Biroul de presă al Majestății Sale Regelui: un militar care poartă crucea, Înalt Preasfinția Sa Arhiepiscopul Ioan Robu, Mitropolit Romano-Catolic de București, sicriul purtat de opt militari ai Regimentului 30 Gardă
Zi de DOLIU NAȚIONAL în România. Programul funeraliilor Reginei Ana by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/105993_a_107285]
-
să ajungă la Palatul Regal oficialitățile statului român. La ora 10,30 este programată slujba religioasă ortodoxă, în prezența Preafericitului Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Sicriul cu trupul neînsuflețit al Reginei Ana va fi scos din Palatul Regal spre Piața Palatului în următoarea ordine anunțată de Biroul de presă al Majestății Sale Regelui: un militar care poartă crucea, Înalt Preasfinția Sa Arhiepiscopul Ioan Robu, Mitropolit Romano-Catolic de București, sicriul purtat de opt militari ai Regimentului 30 Gardă "Mihai Viteazul", un militar
Zi de DOLIU NAȚIONAL în România. Programul funeraliilor Reginei Ana by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/105993_a_107285]
-
jandarmi călare (care urmează să fie așezați 6 în față și 6 în spate), apoi va porni convoiul. Când caii și mașina mortuară vor fi pornit, bisericile din împrejurimi vor trage clopotele. Cortegiul de mașini va traversa, conform programului, Piața Palatului Regal, bulevardul Magheru, Piața Romană. La Piața Romană, călăreții se vor retrage și se va continua traseul cu viteză mică în direcția Piața Victoriei, bulevardul Aviatorilor, Piața Charles de Gaulle, bulevardul Mareșal Prezan până la Arcul de Triumf. Ulterior, cortegiul funerar
Zi de DOLIU NAȚIONAL în România. Programul funeraliilor Reginei Ana by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/105993_a_107285]
-
ca în cazul în care se va trimite această cerere de fonduri, doamnei Director interimar i se va desface contractul de muncă. Cea de a doua speță, pe care doresc să v-o aduc la cunoștință, este C.M.N.M. Iași, respectiv Palatul Culturii, la care s-au terminat lucrările de renovare a clădirii. Țin să vă precizez că mare parte din lucrări, ca și anumite achiziții pentru muzeu, au fost finanțate prin sponsorizări private în urmă eforturilor depuse de managerul Muzeului, doamna
Ministru, scrisoare către Cioloș. Dezvăluiri GRAVE din interiorul guvernului by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/106001_a_107293]
-
clădirii. Țin să vă precizez că mare parte din lucrări, ca și anumite achiziții pentru muzeu, au fost finanțate prin sponsorizări private în urmă eforturilor depuse de managerul Muzeului, doamna Lăcrămioara Stratulat. Deși în primăvara acestui an a fost inaugurat Palatul Culturii din Iași, după terminarea reabilitării și restaurării clădirii, sunt necesare fonduri substanțiale pentru amenajarea interioară a muzeului. Tot la Iași, domnule Prim Ministru, mult mai grav este cazul vestigiilor celei mai vechi culturi descoperite în Europa. Mă refer, evident
Ministru, scrisoare către Cioloș. Dezvăluiri GRAVE din interiorul guvernului by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/106001_a_107293]
-
părți se angajau să nu încheie pace separată, Marile Puteri recunoscând României un tratament egal la viitoarea conferință de pace. Intrarea României în război a fost decisă la Consiliul de Coroană din 14/27 august 1916, care a avut la Palatul Cotroceni din București, în prezența regelui Ferdinand I și a principelui Carol, moștenitorul Tronului. Cu o mare majoritate, Consiliul de Coroană aprobă tratativele angajate de I.I.C. Brătianu, implicit pentru intrarea României în război de partea Antantei. În aceeași zi, România
14 august, zi intrată în istoria României. Au trecut 100 de ani by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105990_a_107282]
-
faptului că a modificat ansamblul mănăstirii, prin înlăturarea zidului fortificat de la exterior și prin demolarea marii clopotnițe ridicată de Matei Basarab. Pictura a fost refăcută de fratele arhitectului și terminată în 1885. Fragmente din pictura originală pot fi văzute în palatul episcopal din incinta mănăstirii și la Muzeul Național de Artă din București. Mănăstirea a fost resfințită la 12 octombrie 1886. Regele Carol I a construit parcul Mănăstirii Argeșului și palatul episcopal (1886-1890) care era folosit ca reședință regală de vară
Mănăstirea Curtea de Argeș - necropola regilor României by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/106016_a_107308]
-
în 1885. Fragmente din pictura originală pot fi văzute în palatul episcopal din incinta mănăstirii și la Muzeul Național de Artă din București. Mănăstirea a fost resfințită la 12 octombrie 1886. Regele Carol I a construit parcul Mănăstirii Argeșului și palatul episcopal (1886-1890) care era folosit ca reședință regală de vară. Construită în stil german, clădirea este simetric dispusă în raport cu axa Catedralei, având în centru paraclisul, cu turnul-clopotniță. Paraclisul (ridicat cu un an înainte de palatul regal) adăpostește moaștele Sfintei Mucenițe Filofteia
Mănăstirea Curtea de Argeș - necropola regilor României by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/106016_a_107308]
-
a construit parcul Mănăstirii Argeșului și palatul episcopal (1886-1890) care era folosit ca reședință regală de vară. Construită în stil german, clădirea este simetric dispusă în raport cu axa Catedralei, având în centru paraclisul, cu turnul-clopotniță. Paraclisul (ridicat cu un an înainte de palatul regal) adăpostește moaștele Sfintei Mucenițe Filofteia. În sala de recepții a fostei reședințe regale s-au ținut ședințe importante ale Consiliului de Coroană, iar apartamentele regale de la etaj i-au găzduit pe regii României. Regina Elisabeta a locuit aici doi
Mănăstirea Curtea de Argeș - necropola regilor României by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/106016_a_107308]
-
M-ați prefăcut într-o marionetă cu picioare spânzurând în încălțări cu vârfuri roșii Si nas prelung de carton. În jurul meu se perindă țurloaie cu nemiluita și roți amețitoare de mașini și străzi ce se încrucișează. Penumbre glisează de pe zidurile palatelor. Pentru dumnezeu, nu aruncați în mine cu prea multe confeti! Nu zăresc nici un chip. De ce singurătatea asta mare? În curând se va lăsa și seara și vântul va sosi cu suflarea zăpezii. Peste nopalii negri de pe câmpuri se vor
Giuseppe Bonaviri by Geo Vasile () [Corola-website/Journalistic/13883_a_15208]