32,107 matches
-
însuși, scriind doar o secțiune de pe ultima pagină a fiecărui număr numită „Graham's Small Talk”, și s-a bazat foarte mult pe contribuitori. În acest scop, Graham s-a asigurat că revista este populară în rândul scriitorilor, plătind 5 dolari pentru fiecare pagină a revistei. Alte reviste plăteau la acel moment doar 1 dolar pe pagină.Încercarea sa de a-i atrage pe cei mai buni colaboratori a funcționat; astfel au colaborat la această revistă William Cullen Bryant, Nathaniel Hawthorne
Graham's Magazine () [Corola-website/Science/336326_a_337655]
-
Small Talk”, și s-a bazat foarte mult pe contribuitori. În acest scop, Graham s-a asigurat că revista este populară în rândul scriitorilor, plătind 5 dolari pentru fiecare pagină a revistei. Alte reviste plăteau la acel moment doar 1 dolar pe pagină.Încercarea sa de a-i atrage pe cei mai buni colaboratori a funcționat; astfel au colaborat la această revistă William Cullen Bryant, Nathaniel Hawthorne, James Russell Lowell, Christopher Pearse Cranch, Fitz-Greene Halleck, George D. Prentice, Alice, Horace Binney
Graham's Magazine () [Corola-website/Science/336326_a_337655]
-
Cary. Nu toți scriitorii, cu toate acestea, au fost plătiți. Într-o notiță din numărul din mai 1841 scria: James Fenimore Cooper a fost, se pare, cel mai bine plătit colaborator al lui "Graham's", el primind 1.600 de dolari pentru seria „The Islets of the Gulf, or Rose-Budd”, publicată ulterior ca "Jack Tier, or The Florida Reefs". El a primit alți 1.000 de dolari pentru o serie de biografii ale comandanților navali valoroși. "Graham's" a fost considerată
Graham's Magazine () [Corola-website/Science/336326_a_337655]
-
cel mai bine plătit colaborator al lui "Graham's", el primind 1.600 de dolari pentru seria „The Islets of the Gulf, or Rose-Budd”, publicată ulterior ca "Jack Tier, or The Florida Reefs". El a primit alți 1.000 de dolari pentru o serie de biografii ale comandanților navali valoroși. "Graham's" a fost considerată la un moment dat ca având lista celor mai valoroși colaboratori pe care i-a avut vreodată o revistă americană. Graham's a afirmat că costul
Graham's Magazine () [Corola-website/Science/336326_a_337655]
-
considerată la un moment dat ca având lista celor mai valoroși colaboratori pe care i-a avut vreodată o revistă americană. Graham's a afirmat că costul economic al mai multor numere ale revistei a ajuns la 1.500 de dolari doar în ceea ce privește drepturile de autor. "Graham's" ar fi fost prima revistă din America care și-ar fi înregistrat drepturi de autor pentru fiecare număr. Prin martie 1842, "Graham's Magazine" avea un tiraj de 40.000 de exemplare. Această
Graham's Magazine () [Corola-website/Science/336326_a_337655]
-
a reflectat piața americană aflată în schimbare. John Sartain credea că succesul revistei se datora ilustrațiilor sale care apăreau în fiecare număr. "Saturday Evening Post" a informat că ediția din august 1841 a revistei "Graham's" costa 1.300 de dolari din cauza acestor „ornamente”. The "Post" a raportat la 30 aprilie 1842: „este îndoielnic dacă gravuri de o asemenea frumusețe au împodobit vreodată o operă americană”. Gravurile tipice din "Graham's" reproduceau poduri, gospodine fericite și scene care se axau pe
Graham's Magazine () [Corola-website/Science/336326_a_337655]
-
redacțional a crescut și a inclus „două doamne redactor”, Ann S. Stephens și Emma Catherine Embury. Graham l-a angajat pe Edgar Allan Poe pe post de critic și redactor în februarie 1841 cu un salariu anual de 800 de dolari. Poe și-a suspendat planul de publicare a propriei sale reviste, "The Penn", pentru a lucra pentru Graham, care a promis să-i subvenționeze proiectele antreprenoriale ale lui Poe într-un termen de un an, dar nu a făcut-o
Graham's Magazine () [Corola-website/Science/336326_a_337655]
-
timp, cel mai interesant articol” al revistei. Poe a renunțat la postul său de la Graham's în aprilie 1842, dar a continuat ocazional să trimită contribuții. În 1847 a acceptat în mod voluntar o reducere da plății uzuale la 4 dolari pe pagină pentru a acoperi o datorie pe care i-o datora lui Graham. Deși el și-a calificat inițial salariul ca „generos” [„liberal” în engleză], Poe s-ar fi plâns mai târziu de plata insipidă [„nambypamby”] de 800 de
Graham's Magazine () [Corola-website/Science/336326_a_337655]
-
pe pagină pentru a acoperi o datorie pe care i-o datora lui Graham. Deși el și-a calificat inițial salariul ca „generos” [„liberal” în engleză], Poe s-ar fi plâns mai târziu de plata insipidă [„nambypamby”] de 800 de dolari pe an în comparație cu câștigurile presupuse ale lui Graham de 25.000 de dolari. Potrivit unei povești probabil apocrife, Poe ar fi revenit la birou în aprilie 1842, după o absență scurtă pe motiv de boală, și l-ar fi găsit
Graham's Magazine () [Corola-website/Science/336326_a_337655]
-
Graham. Deși el și-a calificat inițial salariul ca „generos” [„liberal” în engleză], Poe s-ar fi plâns mai târziu de plata insipidă [„nambypamby”] de 800 de dolari pe an în comparație cu câștigurile presupuse ale lui Graham de 25.000 de dolari. Potrivit unei povești probabil apocrife, Poe ar fi revenit la birou în aprilie 1842, după o absență scurtă pe motiv de boală, și l-ar fi găsit acolo pe Charles Peterson, un alt redactor, așezat la biroul său și realizându
Graham's Magazine () [Corola-website/Science/336326_a_337655]
-
Poe decât pentru sufletul lui Rueful Grizzle [joc de cuvinte pentru numele lui Griswold], afară de cazul în care ne-am fi dorit o strecurătoare de lapte. Iată sentimentele noastre”. Griswold ar fi fost plătit cu un salariu de 1000 de dolari pe an, cu 200 de dolari mai mult decât fusese plătit Poe. În calitate de redactor, Griswold a avut ceva succes, el încheind un contract cu Henry Wadsworth Longfellow pentru a publica o perioadă numai în "Graham's". Longfellow a fost plătit
Graham's Magazine () [Corola-website/Science/336326_a_337655]
-
Grizzle [joc de cuvinte pentru numele lui Griswold], afară de cazul în care ne-am fi dorit o strecurătoare de lapte. Iată sentimentele noastre”. Griswold ar fi fost plătit cu un salariu de 1000 de dolari pe an, cu 200 de dolari mai mult decât fusese plătit Poe. În calitate de redactor, Griswold a avut ceva succes, el încheind un contract cu Henry Wadsworth Longfellow pentru a publica o perioadă numai în "Graham's". Longfellow a fost plătit cu aproximativ 50 de dolari pentru
Graham's Magazine () [Corola-website/Science/336326_a_337655]
-
de dolari mai mult decât fusese plătit Poe. În calitate de redactor, Griswold a avut ceva succes, el încheind un contract cu Henry Wadsworth Longfellow pentru a publica o perioadă numai în "Graham's". Longfellow a fost plătit cu aproximativ 50 de dolari pentru fiecare poem publicat. "Graham's" a fost, de asemenea, prima revistă care a publicat piesa "The Spanish Student" a lui Longfellow în 1842; el a fost plătit cu 150 de dolari. Prin septembrie 1842, Graham a fost nemulțumit de
Graham's Magazine () [Corola-website/Science/336326_a_337655]
-
Longfellow a fost plătit cu aproximativ 50 de dolari pentru fiecare poem publicat. "Graham's" a fost, de asemenea, prima revistă care a publicat piesa "The Spanish Student" a lui Longfellow în 1842; el a fost plătit cu 150 de dolari. Prin septembrie 1842, Graham a fost nemulțumit de activitatea lui Griswold și i-a făcut o ofertă lui Poe pentru a se întoarce, dar el a respins-o. Mai târziu, în 1844, Poe a oferit prima publicare a poemului „Corbul
Graham's Magazine () [Corola-website/Science/336326_a_337655]
-
o ofertă lui Poe pentru a se întoarce, dar el a respins-o. Mai târziu, în 1844, Poe a oferit prima publicare a poemului „Corbul” lui Graham, care a refuzat-o. Potrivit unor relatări, Graham i-ar fi dat 15 dolari lui Poe ca un act de caritate prietenesc, dar nu i-ar fi plăcut poezia. Graham s-a revanșat față de Poe ceva mai târziu prin publicarea eseului „Filozofia compoziției”, în care Poe vorbea despre sursele sale de inspirație pentru celebrul
Graham's Magazine () [Corola-website/Science/336326_a_337655]
-
la Baltimore, înainte de a debuta cu povestiri cu „Metzengerstein”, în 1832. Scrierea sa în proză cea mai de succes și cea mai citită în timpul vieții sale a fost „Cărăbușul de aur”, care i-a adus un premiu de 100 de dolari, cei mai mulți bani pe care i-a primit pentru o singură scriere. Una dintre lucrările sale cele mai importante, „Crimele din Rue Morgue”, a fost publicată în 1841 și este considerată astăzi prima poveste polițistă modernă. Poe a numit-o „poveste
Bibliografia lui Edgar Allan Poe () [Corola-website/Science/336347_a_337676]
-
un contract pe 31 ianuarie 1843, pentru a crea ilustrații originale pentru "The Stylus". Contractul presupunea realizarea a cel puțin trei ilustrații pe lună, „pe lemn sau pe hârtie”, dar nu mai mult de cinci. Darley ar fi câștigat 7 dolari pe ilustrație. Contractul a fost încheiat prin 1 iulie 1844. La scurt timp după semnarea acestui contract, Darley i-a ilustrat lui Poe povestirea „Cărăbușul de aur”. Pe 25 februarie 1843 a fost făcut un alt anunț pentru "The Stylus
The Stylus () [Corola-website/Science/336333_a_337662]
-
fie ilustrată, nu doar împodobită, cu desene spirituale în stilul lui Grandville. Obiectivele sale principale ar trebui să fie Independența, Adevărul, Originalitatea. Ar trebui să fie o revistă de aproximativ 120 pp., ce va fi vândură la prețul de 5 dolari. Ea nu ar trebui să aibă nimic de-a face cu agenții sau cu agențiile. O astfel de revistă ar putea să-și exercite o prodigioasă influență și ar fi o sursă de bunăstare pentru proprietarii ei. Poe i-a
The Stylus () [Corola-website/Science/336333_a_337662]
-
avea planuri mărețe pentru aspectul revistei. El plănuia să stabilească standarde foarte ridicate, dorind o hârtie fină, gravuri de calitate superioară, critici ascuțite și o ficțiune originală îndrăzneață. Aceste standarde înalte urmau să se reflecte într-un abonament de 5 dolari, mai mare decât în mod obișnuit. În etapele inițiale de planificare, el a promis finanțatorilor că va începe cu 500 de abonați; numărul de abonați urma să crească la 5.000 până la sfârșitul celui de-al doilea an. „Nu există
The Stylus () [Corola-website/Science/336333_a_337662]
-
poate fi: Serviciile de tip over-the-top lansate în România: DolceTV, Muvix, SeeNow și Voyo, UPC Pay-per-view. Conform Multimedia Research Group (MRG), companie de analiză în domeniul telecomunicațiilor și media, în anul 2012, piața mondială OTT a totalizat 11 miliarde de dolari. Analiștii prevăd că, până în 2017 volumul total al pieței OTT va crește, în comparație cu 2012 de 3 ori, ajungând la 32,7 miliarde de dolari. Din această sumă, veniturile din publicitate reprezintă 49%, din abonament 37% și vânzările de conținut 14
Over-the-top () [Corola-website/Science/336359_a_337688]
-
în domeniul telecomunicațiilor și media, în anul 2012, piața mondială OTT a totalizat 11 miliarde de dolari. Analiștii prevăd că, până în 2017 volumul total al pieței OTT va crește, în comparație cu 2012 de 3 ori, ajungând la 32,7 miliarde de dolari. Din această sumă, veniturile din publicitate reprezintă 49%, din abonament 37% și vânzările de conținut 14%.
Over-the-top () [Corola-website/Science/336359_a_337688]
-
să fie obiectul de activitate al Adunării Generale. Cea mai mare organizație a statului care militează pentru drepturile LGBT, Equality Florida, a demarat o acțiune de strângere de fonduri pentru a ajuta victimele și familiile lor, colectând 767.000 de dolari în primele nouă ore. Până pe 14 iunie, peste 3 milioane de dolari s-au strâns în conturile organizației. Mulți oameni de pe social media și din alte părți, inclusiv candidați la președinția Statelor Unite, membri ai Congresului, alte figuri politice, lideri străini
Atentatul din Orlando (2016) () [Corola-website/Science/336382_a_337711]
-
a statului care militează pentru drepturile LGBT, Equality Florida, a demarat o acțiune de strângere de fonduri pentru a ajuta victimele și familiile lor, colectând 767.000 de dolari în primele nouă ore. Până pe 14 iunie, peste 3 milioane de dolari s-au strâns în conturile organizației. Mulți oameni de pe social media și din alte părți, inclusiv candidați la președinția Statelor Unite, membri ai Congresului, alte figuri politice, lideri străini, dar și diverse celebrități și-au exprimat șocul cu privire la evenimente și au
Atentatul din Orlando (2016) () [Corola-website/Science/336382_a_337711]
-
afișe sau imprimări, mai ales cele realizate de Norman Rockwell. Curtis Publishing Co. a încetat să publice revista "Post" în 1969, după ce compania a pierdut un proces pentru calomnie și a fost obligată să plătească daune de peste 3 milioane de dolari. "Post" și-a reînceput apariția în 1971 ca o publicație trimestrială cu circulație limitată. De la sfârșitul anilor 2000, "The Saturday Evening Post" este publicat de șase ori pe an de către Saturday Evening Post Society, care a achiziționat revista în 1982
The Saturday Evening Post () [Corola-website/Science/336395_a_337724]
-
a redus costurile prin înlocuirea ilustrațiilor cu fotografii și cu reclame. Editorul revistei, Curtis Publishing Company, a pierdut un proces de calomnie, "" (1967), din cauza unui articol pe care-l publicase, și a fost obligată să plătească 3.060.000 de dolari ca despăgubiri. Articolul incriminat din "Post" sugera că antrenorii de fotbal Paul „Bear” Bryant și Wally Butts s-au înțeles să trucheze un meci între University of Alabama și University of Georgia. Ambii antrenori au dat în judecată Curtis Publishing
The Saturday Evening Post () [Corola-website/Science/336395_a_337724]