33,332 matches
-
Virginiei. O lucrare cunoscută a sa este tabloul "Isus pe malul Iordanului" care se află în Biserica Baptistă Shiloh din Powhatan, Virginia. Este unul din puținele cazuri în care o congreție de afro-americani a comandat o lucrare unui artist alb. Tabloul de mari dimensiuni constituie fundalul baptisteriului bisericii. Deoarece congregația era săracă, a fost plătit în produse, primind încărcătura a două camionete cu pui, porumb, cartofi și sfeclă, ceea ce a permis familiei Binford să supraviețuiască pentru o anumită perioadă de timp
Julien Binford () [Corola-website/Science/313630_a_314959]
-
nou curent artistic numit "New Deal Art". Una dintre aceste comenzi, care trebuia să ilustreze industria forestieră din statul Mississippi, a fost cea pentru oficiul poștal din localitatea Forest din statul Mississippi, cu o populație de aproximativ 5.000 locuitori. Tabloul lui Binford, în ulei pe pânză, terminat în aprilie 1941, reprezintă patru tăietori de lemne în pădure. Înainte de a fi dus la Forest, tabloul a fost expus temporar în orașul Charlotte din statul North Carolina și a fost foarte bine
Julien Binford () [Corola-website/Science/313630_a_314959]
-
oficiul poștal din localitatea Forest din statul Mississippi, cu o populație de aproximativ 5.000 locuitori. Tabloul lui Binford, în ulei pe pânză, terminat în aprilie 1941, reprezintă patru tăietori de lemne în pădure. Înainte de a fi dus la Forest, tabloul a fost expus temporar în orașul Charlotte din statul North Carolina și a fost foarte bine primit de critică. Cronica din ziarul "Charlotte Observer" a fost foarte laudativă iar redactorul ziarului "Progressive Farmer" l-a considerat cea mai bună pictură
Julien Binford () [Corola-website/Science/313630_a_314959]
-
Charlotte din statul North Carolina și a fost foarte bine primit de critică. Cronica din ziarul "Charlotte Observer" a fost foarte laudativă iar redactorul ziarului "Progressive Farmer" l-a considerat cea mai bună pictură expusă vreodată într-o clădire publică. Tabloul a fost singurul pe care Julien Binford l-a executat pentru Departamentul Trezoreriei. În 1941, Binford a primit comanda pentru un alt tablou reprezentând incendierea orașului Richmond din 1865, destinat oficiului poștal din orașul Saunders, Virginia. Intenționând să ilustreze suferințele
Julien Binford () [Corola-website/Science/313630_a_314959]
-
redactorul ziarului "Progressive Farmer" l-a considerat cea mai bună pictură expusă vreodată într-o clădire publică. Tabloul a fost singurul pe care Julien Binford l-a executat pentru Departamentul Trezoreriei. În 1941, Binford a primit comanda pentru un alt tablou reprezentând incendierea orașului Richmond din 1865, destinat oficiului poștal din orașul Saunders, Virginia. Intenționând să ilustreze suferințele sudiștilor în ultimele zile ale Confederației, Binford a prezentat o schiță preliminară arătând o stradă a orașului în flăcări, cu oameni care jefuiau
Julien Binford () [Corola-website/Science/313630_a_314959]
-
mai important cotidian din Richmond, în care obiecta: "Spatele și coapsele femeii sunt prost reprezentate". Deși replicase furios: "De când a ajuns episcopul o autoritate în privința spatelui și coapselor unor femei goale?”, Julien Binford nu a obținut niciodată contractul pentru executarea tabloului. Totuși lucările sale au atras atenția revistelor de mare tiraj Time, Newsweek și Life, care au prezentat reproduceri ale unora din picturile sale. În timpul celui de al Doilea Război Mondial Julien Binford a lucrat la o serie de tablouri intitulată
Julien Binford () [Corola-website/Science/313630_a_314959]
-
executarea tabloului. Totuși lucările sale au atras atenția revistelor de mare tiraj Time, Newsweek și Life, care au prezentat reproduceri ale unora din picturile sale. În timpul celui de al Doilea Război Mondial Julien Binford a lucrat la o serie de tablouri intitulată "Portul New York în război", care au fost reproduse într-o secție specială a revistei Life. În 1946 Binford a fost numit profesor de pictură la Universitatea Mary Washington din Fredericksburg, Virginia. Aici a fost organizatorul unor întâlniri regulate cu
Julien Binford () [Corola-website/Science/313630_a_314959]
-
puțin timp după ce se cunoscuseră în California. Ambele volume conțin numeroase adnotații. făcute de Dalí. Dalí nu avea cunoștințele necesare pentru a înțelege întreg substratul matematic al teoriilor lui Ghyka. De aceea, cei doi au colaborat pentru definitivarea unora dintre tablourile la care Dalí lucra în acea vreme. Dintre acestea, este de menționat "Leda atomica", pentru care Ghyka a calculat proporțiile pentagonului în care este înscrisă figura principală a tabloului. Formula de calcul a fost scrisă de Dalí în partea inferioară
Matila Ghyka () [Corola-website/Science/313624_a_314953]
-
Ghyka. De aceea, cei doi au colaborat pentru definitivarea unora dintre tablourile la care Dalí lucra în acea vreme. Dintre acestea, este de menționat "Leda atomica", pentru care Ghyka a calculat proporțiile pentagonului în care este înscrisă figura principală a tabloului. Formula de calcul a fost scrisă de Dalí în partea inferioară a tabloului, în colțul din dreapta. În volumul său "50 de secrete ale artizanatului magic" (50 Secrets of Magic Craftsmanship) există mai multe desene care arată modul în care a
Matila Ghyka () [Corola-website/Science/313624_a_314953]
-
care Dalí lucra în acea vreme. Dintre acestea, este de menționat "Leda atomica", pentru care Ghyka a calculat proporțiile pentagonului în care este înscrisă figura principală a tabloului. Formula de calcul a fost scrisă de Dalí în partea inferioară a tabloului, în colțul din dreapta. În volumul său "50 de secrete ale artizanatului magic" (50 Secrets of Magic Craftsmanship) există mai multe desene care arată modul în care a fost conceput tabloul "Leda Atomica". Unul dintre acestea prezintă forma finală a tabloului
Matila Ghyka () [Corola-website/Science/313624_a_314953]
-
calcul a fost scrisă de Dalí în partea inferioară a tabloului, în colțul din dreapta. În volumul său "50 de secrete ale artizanatului magic" (50 Secrets of Magic Craftsmanship) există mai multe desene care arată modul în care a fost conceput tabloul "Leda Atomica". Unul dintre acestea prezintă forma finală a tabloului peste care este suprapus un pentagon și cercul circumscris. Deși desenul este, fără îndoială, realizat după terminarea tabloului, el are rolul de a demonstra gândirea matematică pe care se bazează
Matila Ghyka () [Corola-website/Science/313624_a_314953]
-
tabloului, în colțul din dreapta. În volumul său "50 de secrete ale artizanatului magic" (50 Secrets of Magic Craftsmanship) există mai multe desene care arată modul în care a fost conceput tabloul "Leda Atomica". Unul dintre acestea prezintă forma finală a tabloului peste care este suprapus un pentagon și cercul circumscris. Deși desenul este, fără îndoială, realizat după terminarea tabloului, el are rolul de a demonstra gândirea matematică pe care se bazează tabloul. Un alt tablou bazat pe teoriile lui Matila Ghyka
Matila Ghyka () [Corola-website/Science/313624_a_314953]
-
există mai multe desene care arată modul în care a fost conceput tabloul "Leda Atomica". Unul dintre acestea prezintă forma finală a tabloului peste care este suprapus un pentagon și cercul circumscris. Deși desenul este, fără îndoială, realizat după terminarea tabloului, el are rolul de a demonstra gândirea matematică pe care se bazează tabloul. Un alt tablou bazat pe teoriile lui Matila Ghyka este "Madona de la Port Lligat", realizat și el în 1949. Tabloul respectă o construcție geometrică precisă, figura Madonei
Matila Ghyka () [Corola-website/Science/313624_a_314953]
-
Leda Atomica". Unul dintre acestea prezintă forma finală a tabloului peste care este suprapus un pentagon și cercul circumscris. Deși desenul este, fără îndoială, realizat după terminarea tabloului, el are rolul de a demonstra gândirea matematică pe care se bazează tabloul. Un alt tablou bazat pe teoriile lui Matila Ghyka este "Madona de la Port Lligat", realizat și el în 1949. Tabloul respectă o construcție geometrică precisă, figura Madonei fiind încadrată într-un triunghi așezat peste dreptunghiul format de tabernacul, proporțiile formelor
Matila Ghyka () [Corola-website/Science/313624_a_314953]
-
dintre acestea prezintă forma finală a tabloului peste care este suprapus un pentagon și cercul circumscris. Deși desenul este, fără îndoială, realizat după terminarea tabloului, el are rolul de a demonstra gândirea matematică pe care se bazează tabloul. Un alt tablou bazat pe teoriile lui Matila Ghyka este "Madona de la Port Lligat", realizat și el în 1949. Tabloul respectă o construcție geometrică precisă, figura Madonei fiind încadrată într-un triunghi așezat peste dreptunghiul format de tabernacul, proporțiile formelor geometrice respectând teoriile
Matila Ghyka () [Corola-website/Science/313624_a_314953]
-
desenul este, fără îndoială, realizat după terminarea tabloului, el are rolul de a demonstra gândirea matematică pe care se bazează tabloul. Un alt tablou bazat pe teoriile lui Matila Ghyka este "Madona de la Port Lligat", realizat și el în 1949. Tabloul respectă o construcție geometrică precisă, figura Madonei fiind încadrată într-un triunghi așezat peste dreptunghiul format de tabernacul, proporțiile formelor geometrice respectând teoriile estetice ale lui Ghyka. Liniile diagonale se intersectează pe un ochi al pruncului Isus care este situat
Matila Ghyka () [Corola-website/Science/313624_a_314953]
-
construcție geometrică precisă, figura Madonei fiind încadrată într-un triunghi așezat peste dreptunghiul format de tabernacul, proporțiile formelor geometrice respectând teoriile estetice ale lui Ghyka. Liniile diagonale se intersectează pe un ochi al pruncului Isus care este situat în centrul tabloului. În 1955, Dalí a pictat "Cina cea de Taină", o evocare a tabloului lui Leonardo Da Vinci având aceeași temă. Proporțiile generale ale tabloului respectă regulile „secțiunii de aur”, așa cum au fost definite de Matila Ghyka. Isus Christos nu este
Matila Ghyka () [Corola-website/Science/313624_a_314953]
-
format de tabernacul, proporțiile formelor geometrice respectând teoriile estetice ale lui Ghyka. Liniile diagonale se intersectează pe un ochi al pruncului Isus care este situat în centrul tabloului. În 1955, Dalí a pictat "Cina cea de Taină", o evocare a tabloului lui Leonardo Da Vinci având aceeași temă. Proporțiile generale ale tabloului respectă regulile „secțiunii de aur”, așa cum au fost definite de Matila Ghyka. Isus Christos nu este așezat la masă cu ucenicii, ci este reprezentat în partea superioară a tabloului
Matila Ghyka () [Corola-website/Science/313624_a_314953]
-
Ghyka. Liniile diagonale se intersectează pe un ochi al pruncului Isus care este situat în centrul tabloului. În 1955, Dalí a pictat "Cina cea de Taină", o evocare a tabloului lui Leonardo Da Vinci având aceeași temă. Proporțiile generale ale tabloului respectă regulile „secțiunii de aur”, așa cum au fost definite de Matila Ghyka. Isus Christos nu este așezat la masă cu ucenicii, ci este reprezentat în partea superioară a tabloului, deasupra unui dodecaedru suprapus peste o imagine a golfului din Port
Matila Ghyka () [Corola-website/Science/313624_a_314953]
-
tabloului lui Leonardo Da Vinci având aceeași temă. Proporțiile generale ale tabloului respectă regulile „secțiunii de aur”, așa cum au fost definite de Matila Ghyka. Isus Christos nu este așezat la masă cu ucenicii, ci este reprezentat în partea superioară a tabloului, deasupra unui dodecaedru suprapus peste o imagine a golfului din Port Lligat. Tabloul cuprinde și alte elemente ale secțiunii de aur: grupul ucenicilor în rugăciune formează o linie de pentagoane regulate. Tratatul lui Salvador Dalí "50 de secrete ale artizanatului
Matila Ghyka () [Corola-website/Science/313624_a_314953]
-
regulile „secțiunii de aur”, așa cum au fost definite de Matila Ghyka. Isus Christos nu este așezat la masă cu ucenicii, ci este reprezentat în partea superioară a tabloului, deasupra unui dodecaedru suprapus peste o imagine a golfului din Port Lligat. Tabloul cuprinde și alte elemente ale secțiunii de aur: grupul ucenicilor în rugăciune formează o linie de pentagoane regulate. Tratatul lui Salvador Dalí "50 de secrete ale artizanatului magic" (50 Secrets of Magic Craftsmanship) conține, în ultima parte, un rezumat al
Matila Ghyka () [Corola-website/Science/313624_a_314953]
-
bârnelor ancadramentului de intrare în biserică și la nivelul cheii de boltă. Pictura: Biserica din satul Someșu Rece, a fost frumos și bogat decorată, dar nu de Dimitrie Ispas, cum apare în mai multe surse. Dimitrie Ispas a făcut un tablou pe peretele din față al stranei drepte, care reprezintă Deisis-Rugăciunea. Isus între Maica Domnului și Ioan Botezătorul. În mod neașteptat într-un asemenea loc, după ce pomenește pe donator, el roagă pe preoții ce vor săvârși servicii divine, să-l pomenească
Biserica de lemn din Someșu Rece () [Corola-website/Science/313682_a_315011]
-
plătit [de] Dumă Toader, ca să fie pomană la toată [familia]. Cine se vor întâmpla să fie preoți la această S [fantă] B[eserică] să fie datori a cere cu rugăciuni la [Dumnezeu iertare pentru] Dimitrie Ispas din Gilău. Pictura acestui tablou datează, probabil, de la sfârșitul deceniului trei și începutul celui următor și-a fost făcută, deci, înaintea celei din Petrindu, fiind cam din aceeași perioadă de creație cu a doua lucrare a lui Dimitrie Ispas de la Tăuți. E posibil, într-adevăr
Biserica de lemn din Someșu Rece () [Corola-website/Science/313682_a_315011]
-
s-a estompat curând, dar figura ei a inspirat mulți artiști, mai ales în perioada romanticismului, deoarece reunea un număr de caracteristici foarte apreciat: pasiunea, dragostea neîmpărtășită, suferința și gelozia. În 1836, pictorul francez Charles de Steuben, a pictat un tablou care rafigura legenda romantică a reginei bolnave de dragoste. Manuel Tamayo y Baus a scris "Madness of Love" (1805), Emilio Serrano a compus opera "Juana la Loca". Există zeci de picturi care descriu unele aspecte ale nebuniei Ioanei, cele mai
Ioana de Castilia () [Corola-website/Science/313714_a_315043]
-
a fost pus să lucreze, singur și în secret, la decriptarea ieșirilor noii mașini de cifrare germane standard, mașina Enigma I, care tocmai intra în utilizare. Deși Biroul de Cifruri reușise deja să rezolve un model de Enigma anterior, fără tablou de prize, nu avusese succes cu Enigma I. Mașina Enigma era un dispozitiv electromecanic, echipat cu o tastatură de 26 de litere și un tablou cu 26 de lămpi, corespunzătoare literelor alfabetului. Înăuntru se afla un set de tamburi cablați
Marian Rejewski () [Corola-website/Science/314009_a_315338]