32,616 matches
-
pregătite pentru reproducere. Femela depune un singur ou la fiecare doi ani, , în luna noiembrie sau chiar primăvara. După aceasta intră în mare pentru o lungă perioadă, pentru a se hrăni. Masculul ține oul pe labele picioarelor și îl menține cald acoperindu-l cu un pliu cutanat. Timp de două săptămâni masculii nici nu se mișcă. După revenirea femelei oul este încălzit de ambii părinți. Puiul apare după aproximativ opt săptămâni. În ciuda stratului gros de pene pufoase, părinții îl poartă pe
Pinguin regal () [Corola-website/Science/315183_a_316512]
-
Dylan. În "To Bobby", compus în 1972, ea îl ruga pe Dylan să revină la activismul politic ce-l consacrase, în timp ce în "Diamonds & Rust", de pe albumul cu același nume din 1975, ea își revede sentimentele pentrue el într-o lumină caldă . Referirile la Baez în cântecele lui Bob Dylan sunt mult mai puțin clare. Însăși Baez sugera că ea este subiectul în cântecele "Visions of Johanna" și "Mama, You've Been on My Mind", deși cel din urmă pare a fi
Joan Baez () [Corola-website/Science/315176_a_316505]
-
ei erau cei mai aleși. Mă uitam atent în ochii lor, să văd cât înțeleg și cât simt ei din ceea ce le vorbeam eu. Doream să le simt duhul cum răspunde duhului meu. Ochii lui Cornel erau limpezi, mă priveau calzi, curați și înțelegători. Ochii fratelui Moldoveanu s-au ferit, privind în altă parte. Iar gura lui, la urma, a dat un răspuns din care să nu pot înțelege nimic. Mi s-a părut pe o clipă că chiar nu-l
Nicolae Moldoveanu () [Corola-website/Science/315207_a_316536]
-
ieșind în largul oceanului doar în timpul migrațiilor. Balenele cu cocoașă din emisfera nordică se țin mai aproape de țărm în timpul acestora. Grupurile de balene cu cocoașă migrează atât local — în căutarea hranei — cât și sezonier, odată cu schimbarea anotimpurilor. Își petrec sezonul cald în zonele reci și temperate, iar cel rece în apele subtropicale și tropicale, pentru reproducere. Conform cercetărilor, balenele cu cocoașă iernează în ape cu temperatura de 21,1-28,3°C. Migrația durează, de obicei, până la două luni; cea mai rapidă
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
și se acoperă cu perișori. Mama lor rămâne cu puii până când ei vor putea să se hrănească singuri. Durata de viață a solifugelor nu este cunoscută. Solifugele sunt considerate indicatori endemici ai biomurilor de deșert. Cele mai multe solifuge locuiesc în habitatelor calde și aride. Arealul lor cuprinde practic toate deșerturi în ambele emisfere, de est și de vest, cu excepția Australiei. Unele specii au fost întâlnite în ecosisteme forestiere sau de stepă. Iarna solifugele hibernează, uneori și în perioada aridă de vară. Solifugele
Solifugae () [Corola-website/Science/318520_a_319849]
-
anului 1985 în satul Talpa. Echipa de filmare era cazată la Hotelul Parc din Alexandria, de unde făcea zilnic naveta o distanță de 80 de km până în satul Talpa. Condițiile din camerele de hotel erau mizerabile: pe lângă faptul că era foarte cald, în încăperi mișunau gândaci, muște și țânțari. Satul în care se filma era destul de izolat. Casele au fost închiriate de la săteni și există și în prezent. Strada pe care s-a filmat a fost denumită ulterior strada Moromeții. Sătenii i-
Moromeții (film) () [Corola-website/Science/318586_a_319915]
-
rezistent la factorul de poluare. Îl găsim pe fundul apelor reci cu fund nemâlos, cu pietriș. Circulă în grupuri și i se vede prezenta datorită strălucirii argintii care se propagă în apă atunci când soarele strălucește. Ca hrană preferă algele(perioadă caldă) pe care le roade de pe pietre. Primăvară consumă icrele altor pești și viermi de apă. Colorația este verde-măsliniu pe spate, argintiu pe burtă și înotătoare sângerii.Capul scobarului are caracteristică (de unde i se trage numele latinesc) că maxilarul superior este
Scobar () [Corola-website/Science/318646_a_319975]
-
dintr-o turbină cu condensație trebuie să fie mai mare ca 0,88 0,9. Uneori ciclul Clausius-Rankine cu supraîncălzirea aburului este numit "ciclul Hirn". Randamentul termic al oricărui ciclu termodinamic poate fi crescut prin ridicarea temperaturii medii a sursei calde formula 19 a ciclului. Creșterea temperaturii aburului prin supraîncălzire are exact acest efect. În ciclurile folosite în termocentrale temperatura maximă este limitată de proprietățile materialelor folosite la construcția turbinelor cu abur. Materialul folosit la realizarea paletajului acestor turbine este actual oțelul
Ciclul Clausius-Rankine () [Corola-website/Science/318657_a_319986]
-
lăudat: a urmat la scurt timp turneul mondial al lui Richard Nixon, iar aterizarea pe lună, care a apărut în publicitate, a fost difuzată în direct (în Europa de Est, doar în Iugoslavia s-a mai întâmplat asta), și a prilejuit salutări calde din partea lui Ceaușescu către Nixon și poporul american. Probabil apogeul relațiilor dintre America și România, din perioada comunistă a venit luna următoare, când zeci de mii de bucureșteni entuziasmați i-au urat bun-venit lui Nixon, care a devenit primul președinte
Tezele din iulie () [Corola-website/Science/318679_a_320008]
-
cu siguranță foarte curând va trece pa locul unu, detronând Peșteră Vântului. Este formată din două unități distincte, Peșteră Mare din Valea Firei și Avenul din Poienița cunoscută și că Sistemul Humpleu. Peșteră este situată în Bazinul Superior al Someșului Cald, între Valea Firei și Valea Ponorului. Accesul în zona se face pe ruta Huedin-Mărgu-Rachițele-Doda Pilii. În septembrie 1984, clujanul Angelo Bulboaca a fost condus de către pădurarul Avram Cuș la o mică deschidere într-un con de grohotiș, aflată în versantul
Peștera cu apă din Valea Firei () [Corola-website/Science/318715_a_320044]
-
sunt în contact succesiv cu aceeași față a peretelui, căldura acumulându-se în perete și fiind cedată celuilalt mediu ulterior, schimbătorul este de tip "regenerativ". Transferul de căldură are loc întotdeauna, conform principiului al doilea al termodinamicii, de la mediul mai cald la cel mai rece. Schimbătoarele de căldură se folosesc în procese de încălzire, topire, sublimare, fierbere, vaporizare, condensare, răcire și solidificare. Ele își găsesc o largă aplicabilitate în instalațiile de încălzire, refrigerare, climatizare, distilare (în industria chimică și petrochimică), în
Schimbător de căldură () [Corola-website/Science/318707_a_320036]
-
răcire și solidificare. Ele își găsesc o largă aplicabilitate în instalațiile de încălzire, refrigerare, climatizare, distilare (în industria chimică și petrochimică), în centralele termice, termoficare și ca anexe ale mașinilor termice. Un exemplu foarte cunoscut este radiatorul autovehiculelor, unde fluidul cald (apa de răcire a motorului) transferă o parte din căldura evacuată din motor unui fluid rece (aerul din mediul ambiant). După modul de transfer termic schimbătoarele se împart în "schimbătoare de suprafață", la care transmiterea căldurii se face printr-un
Schimbător de căldură () [Corola-website/Science/318707_a_320036]
-
curge prin economizoare are o concentrație de săruri mult mai mare, săruri din care o parte se depun în interiorul țevilor, colmatându-le. Sunt folosite în industria alimentară, de exemplu la încălzirea și răcirea laptelui, berii și vinului și la prepararea apei calde de consum, în instalații individuale și în puncte termice de cartier. Aceste schimbătoare sunt alcătuite dintr-un set de plăci individuale montate într-un cadru metalic de susținere și strânse cu buloane. Fiecare pereche de plăci alăturate formează un canal
Schimbător de căldură () [Corola-website/Science/318707_a_320036]
-
de. Sunt schimbătoare compacte, cu căderi de presiune relativ mici și pot fi folosite pentru fluide care pot colmata ușor canalele, tipul de curgere prin schimbător favorizând autocurățirea. Radiatoarele (caloriferele) sunt schimbătoare de căldură folosite la încălzirea centrală cu apă caldă și, mai rar, cu abur. Caracteristic acestora este faptul că de la suprafața de încălzire spre aerul din spațiul încălzit căldura se transmite prin convecție liberă. Radiatoarele pot fi din fontă, oțel sau aluminiu. Radiatoarele din fontă sunt concepute să lucreze
Schimbător de căldură () [Corola-website/Science/318707_a_320036]
-
care se transmite căldura sunt fluide (cazul obișnuit), calculul căldurii transmise se bazează pe o relație de bilanț. Deoarece schimbătoarele se pot izola termic bine, pierderile pot fi considerate foarte mici, ca urmare se consideră că căldura cedată de fluidul cald este egală cu cea care transmisă prin peretele despărțitor și este egală cu cea primită de fluidul rece. Metoda LMTD () este metoda clasică de calcul. Ea se bazează pe "diferența medie logaritmică de temperatură" formula 1. Se obișnuiește să se noteze
Schimbător de căldură () [Corola-website/Science/318707_a_320036]
-
cea care transmisă prin peretele despărțitor și este egală cu cea primită de fluidul rece. Metoda LMTD () este metoda clasică de calcul. Ea se bazează pe "diferența medie logaritmică de temperatură" formula 1. Se obișnuiește să se noteze cu 1 fluidul cald, iar cu 2 fluidul rece. Intrările sunt notate cu ′ (prim), iar ieșirile cu ″ (secund). Cu aceste convenții, temperatura fluidului cald la ieșirea din schimbător este notată formula 2. Fluxul termic cedat de fluidul cald este: cel primit de fluidul rece este
Schimbător de căldură () [Corola-website/Science/318707_a_320036]
-
de calcul. Ea se bazează pe "diferența medie logaritmică de temperatură" formula 1. Se obișnuiește să se noteze cu 1 fluidul cald, iar cu 2 fluidul rece. Intrările sunt notate cu ′ (prim), iar ieșirile cu ″ (secund). Cu aceste convenții, temperatura fluidului cald la ieșirea din schimbător este notată formula 2. Fluxul termic cedat de fluidul cald este: cel primit de fluidul rece este: iar cel transmis: Primele două relații stabilesc legături între natura, debitele și temperaturile celor două fluide, iar a treia permite
Schimbător de căldură () [Corola-website/Science/318707_a_320036]
-
obișnuiește să se noteze cu 1 fluidul cald, iar cu 2 fluidul rece. Intrările sunt notate cu ′ (prim), iar ieșirile cu ″ (secund). Cu aceste convenții, temperatura fluidului cald la ieșirea din schimbător este notată formula 2. Fluxul termic cedat de fluidul cald este: cel primit de fluidul rece este: iar cel transmis: Primele două relații stabilesc legături între natura, debitele și temperaturile celor două fluide, iar a treia permite dimensionarea suprafeței formula 6 necesară transferului termic. În relațiile de mai sus: Valoarea produsului
Schimbător de căldură () [Corola-website/Science/318707_a_320036]
-
a lungul țevii în același sens, curgere numită "în echicurent", sau în sensuri contrare, curgere numită "în contracurent". Pentru aceste tipuri de curgeri diferența medie logaritmică de temperatură se calculează cu relația: unde: formula 14 sunt diferențele de temperatură între fluidul cald și cel rece la capetele suprafeței, adică: Pentru orice alte tipuri de curgere este nevoie să se stabilească relații pentru diferența medie logaritmică de temperatură sau coeficienți de corecție față de curgerea în contracurent. Metoda ε-NTU (), cunoscută în bibliografia română ca
Schimbător de căldură () [Corola-website/Science/318707_a_320036]
-
În acest caz, modificările care intervin în energia cinetică a fluidelor au un efect semnificativ asupra câmpurilor termice. S-a stabilit că eficiența depinde de mărimile adimensionale care compară fluxul termic prin perete cu fluxurile termice maxime posibil pe părțile caldă, respectiv rece, și de patru mărimi adimensionale care descriu influența distribuției energiei cinetice pe părțile caldă, respectiv rece a schimbătorului. Eficiența schimbătoarelor de căldură poate fi calculată cu relații de forma formula 19 adaptate pentru fiecare tip de curgere. Exemple de
Schimbător de căldură () [Corola-website/Science/318707_a_320036]
-
câmpurilor termice. S-a stabilit că eficiența depinde de mărimile adimensionale care compară fluxul termic prin perete cu fluxurile termice maxime posibil pe părțile caldă, respectiv rece, și de patru mărimi adimensionale care descriu influența distribuției energiei cinetice pe părțile caldă, respectiv rece a schimbătorului. Eficiența schimbătoarelor de căldură poate fi calculată cu relații de forma formula 19 adaptate pentru fiecare tip de curgere. Exemple de astfel de relații: Deoarece relații ca ultima sunt greu de folosit în practică fără un calculator
Schimbător de căldură () [Corola-website/Science/318707_a_320036]
-
un calculator electronic și un software corespunzător, aceste relații sunt prezentate și sub formă de nomograme, ca în figura alăturată, nomogramă aplicabilă, de exemplu, unui radiator de mașină. În relațiile de mai sus: formula 23 este eficiența schimbătorului, raportată la fluidul cald, formula 24 este eficiența schimbătorului, raportată la fluidul rece, formula 25 este numărul de unități de transfer raportate la fluidul cald, formula 26 este numărul de unități de transfer raportate la fluidul rece, formula 27 este raportul fluxurilor capacităților termice ale fluidelor, raportat la
Schimbător de căldură () [Corola-website/Science/318707_a_320036]
-
alăturată, nomogramă aplicabilă, de exemplu, unui radiator de mașină. În relațiile de mai sus: formula 23 este eficiența schimbătorului, raportată la fluidul cald, formula 24 este eficiența schimbătorului, raportată la fluidul rece, formula 25 este numărul de unități de transfer raportate la fluidul cald, formula 26 este numărul de unități de transfer raportate la fluidul rece, formula 27 este raportul fluxurilor capacităților termice ale fluidelor, raportat la fluidul rece, formula 28 este raportul fluxurilor capacităților termice ale fluidelor, raportat la fluidul cald. Relațiile de mai sus permit
Schimbător de căldură () [Corola-website/Science/318707_a_320036]
-
de transfer raportate la fluidul cald, formula 26 este numărul de unități de transfer raportate la fluidul rece, formula 27 este raportul fluxurilor capacităților termice ale fluidelor, raportat la fluidul rece, formula 28 este raportul fluxurilor capacităților termice ale fluidelor, raportat la fluidul cald. Relațiile de mai sus permit, bineînțeles, nu numai „verificarea eficienței”, adică determinarea parametrilor de funcționare posibili pentru un schimbător de căldură deja construit, ci și dimensionarea sa la proiectare. La calculul numeric, unde geometriile reale ale schimbătoarelor de căldură modelate
Schimbător de căldură () [Corola-website/Science/318707_a_320036]
-
pentru nervuri corect proiectate, cu grosime corespunzătoare, randamentul nervurii depășește 85%, deci nervurarea mărește efectiv suprafața de schimb de căldură. Schimbătoarele de tip regenerativ, cunoscute și sub numele de "recuperatoare intermitente", sunt caracterizate prin faptul că transferul termic de la fluidul cald spre fluidul rece se face prin intermediul unei "umpluturi", care este încălzită periodic de fluidul cald, iar apoi cedează căldura primită fluidului rece. Uzual umplutura este din materiale ceramice sau din materiale metalice, de obicei oțel. Curgerea fluidelor este organizată de
Schimbător de căldură () [Corola-website/Science/318707_a_320036]