33,486 matches
-
doi epitropi laici care împreună cu Episcopul Atanasie Anghel și toți membrii sinodului au semnat în anul 1700, actul de înființare a Bisericii Române Unită cu Roma, Greco-Catolică. A îndeplinit mai multe funcții administrative importante, a fost primar de Alba Iulia, capitala Principatului Transilvaniei. Ulterior, în timpul ocupației habsburgice a fost guvernatorul Olteniei. Fiul acestuia, Ioan Ratz (Raț) de Mehadia, prefectul districtelor Lugoj, Caransebeș și Lipova, a restaurat în 1726 biserica mănăstirii ortodoxe din Lugoj, din care mai există azi doar Turnul Sf.
Petru Racz () [Corola-website/Science/328814_a_330143]
-
respectată că ea. Se spune despre ea că apare ca fiind modestă și drăguță, și că știe ce este natura unui adevărat conducător de oameni."" În 1554, cănd Roxelana avea deja 50 ani, un alt italian, Dominico Trevisano, scrie din capitală otomană: ""Maiestatea să, sultanul, este atât de îndrăgostit de ea, încât se spune că refuză să fie cu vreo altă femeie în afară de ea. Nici unul din predecesorii săi nu a făcut așa ceva, lucru neauzit la turci care au obiceiul de a
Roxelana () [Corola-website/Science/328812_a_330141]
-
trădător, deși era un excelent conducător, iubit de ieniceri. Astfel, Suleiman l-a ucis. Mult timp a circulat legendă că Roxelana l-ar fi vrăjit pe sultan prin descântece și poțiuni. În 1554 ambasadorul Austriei, Busbeck, scria că existau în capitala femei care îi duceau sultanei Hŭrrem cranii de hiena, considerate pe atunci că un puternic afrodisiac. Dar nici una din ele nu a acceptat să-mi vândă mie oasele, spunând că sunt destinate exclusiv sultanei Hŭrrem care îl ține astfel atașat
Roxelana () [Corola-website/Science/328812_a_330141]
-
a născut în nordul Libanului și a plecat în 1895 cu familia sa în Statele Unite, la Boston, unde a studiat pictura. A revenit în Liban pentru studii, iar în 1908 a pleacat la Paris. De asemenea, a vizitat mai multe capitale europene. La Paris continuă să facă pictură, l-a cunoscut pe Rodin, iar prin intermediul său a aflat de artistul și poetul englez William Blake, care-l va influența o lungă perioadă de timp, chiar și după întoarcerea sa în Statele Unite
Renașterea arabă () [Corola-website/Science/328815_a_330144]
-
A fost prima etapă a răzbunării lui Darius pentru intervenția Atenei și Eretriei în revolta ioniană: Eretria a fost complet distrusă, iar populația care a mai scăpat cu viață a fost deportată tocmai în interiorul Persiei (la Arderika, în apropiere de capitala Susa). Flota persană a navigat apoi spre sud, spre coasta peninsulei Attica, pentru a finaliza obiectivul final al campaniei: cucerirea și pedepsirea Atenei. La sfârșitul lunii august 490 î.Hr., întreaga flotă (în jur de 600 de corăbii, conform lui Herodot
Plateea () [Corola-website/Science/328827_a_330156]
-
englezi și aliații lor burgunzi. Orașul, situat pe o arteră importanta a țării, fluviul Loira, a fost ultimul obstacol pentru britanici pentru a finaliza cucerirea totală a nordului Franței și permițând astfel avansarea în adâncul țării, deschizând drumul spre Bourges, capitala lui Carol al VII-lea. Mai la sud, francezii nu mai aveau o cetate puternică, iar în cazul victoriei britanice la Orléans, în supunerea regelui francez ar rămâne o singură provincie - Dauphiné. În aceste condiții, situația era disperată pentru Carol
Asediul Orléans-ului () [Corola-website/Science/328826_a_330155]
-
de 180 de centimetri, a fost realizat de sculptorul Valentin Tănase, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România. Opera de artă a fost cumpărată de Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic direct de la autor, prin negociere. La inaugurare au participat primarul capitalei Sorin Oprescu, regele însoțit de Principesa Margareta și de principii Radu și Nicolae, fostul președinte Emil Constantinescu, foștii premieri Călin Popescu Tăriceanu și Victor Ciorbea, ministrul Culturii, Puiu Hașotti, și președintele Academiei Române, Ionel Haiduc. Orchestra Muzica Reprezentativă a Ministerului Apărării
Piațeta Regelui din București () [Corola-website/Science/328837_a_330166]
-
Athenagoras și papă Paul al VI-lea la Ierusalim, papa Francisc s-a întâlnit, tot la Ierusalim, cu patriarhul Bartolomeu. În ziua de 12 februarie 2016, Papa Francisc a avut o întâlnire cu Patriarhul Chiril I al Moscovei, în Havana, capitala Cubei , în urma căreia au semnat o declarație comună, cu 30 de paragrafe, în care, printre altele, cei doi își exprimă speranța că această întâlnire va deschide calea reducerii tensiunilor între greco-catolici și ortodocși, intensificate de conflictul din Ucraina. Papă Francisc
Papa Francisc () [Corola-website/Science/328849_a_330178]
-
variază considerabil. Descrierea dată de Libanios celui din Antiohia nu spune nimic despre organizarea sa internă. Unicul exemplu suficient de bine cunoscut care ar putea fi citat este palatul lui Galerius de la Salonic: dar acel complex este integrat în urbanismul capitalei tetrarhice, în principal prin și prin hipodrom, și, în consecință, nu este absolut deloc comparabil cu ansamblul arhitectural din Split, construit în plină zonă rurală. Toate elementele citate drept caracteristici ale arhitecturii palațiale antice târzii pot fi în realitate atribuite
Palatul lui Dioclețian din Split () [Corola-website/Science/328803_a_330132]
-
în jurul orașului Brăila a existat, înca sub Basarab I, întemeietorul Țării Românești, un județ care, nu si-a luat numele de la vreo apă, pădure, formă de relief sau de la locuitori, spre deosebire de celelalte, ci de la orașul care i-a servit drept capitală, de la Brăila. Și întocmai după cum prima mențiune documentară certă a orașului este mult posterioară începuturilor existenței sale, tot așa și prima mențiune documentară a județului; ea datează din 1481, când Ștefan cel Mare trimite o scrisoare boierilor mari și mici
Istoria Brăilei () [Corola-website/Science/328831_a_330160]
-
după 1829. El avea drept hotar de miazănoapte Siretul, a cărui albie veche venea însă mai spre sud decât cea de azi. Spre apus se mărginea cu județele Râmnicul Sărat și Buzău, iar spre miazăzi cu județul Ialomița, a cărui capitală era la Orașul de Floci sau, cum i se spunea mai pe scurt, la Oraș. Înspre răsărit, hotarul îl forma Dunărea Veche, dincolo de care era Dobrogea; „balta” întra deci în întregime în componența județului Brăila. Ori de cîte ori Brăila
Istoria Brăilei () [Corola-website/Science/328831_a_330160]
-
exterioară și incinta a patra. Trei drumuri străbat, prin trei porți, ultima incintă, ducând unul spre miazazi, spre Silistra și orașele din câmpia munteană, altul spre orașele din marginea podgoriei: Focșani, Râmnicul Sărat, Buzău și apoi mai departe spre vechea capitală a Țării Românești, spre Târgoviște și de aici, fie prin Câmpulung, peste munți la Brașov, fie la Pitești, Slatina, trecând după aceea Oltul; cel de-al treilea drum făcea legătura cu Galații și apoi cu întreaga Moldovă. Cetatea nu se
Istoria Brăilei () [Corola-website/Science/328831_a_330160]
-
face ca mărfurile Brăilei și în primul rând grânele, produsele animaliere, sarea, să poată fi vândute oricui, și anume acelora care ofera prețurile cele mai bune. De acum se termină monopolul turcesc, obligația de a aproviziona Imperiul otoman, în special capitala și armata lui. Rezultatul acestei mișcări comerciale este dezvoltarea tot mai accentuată a portului și a orașului Brăila. Acest lucru este observat și de străini: consulul francez Minaut subliniază la 18 septembrie 1834, „mișcarea acestor două porturi, a căror importanță
Istoria Brăilei () [Corola-website/Science/328831_a_330160]
-
și rezultatul a fost ca de îndată, numărul supușilor englezi din Brăila a sporit considerabil. Încă de la 28 ianuarie stil nou 1835 existatu 22 de asemenea supuși recrutați din rândul bulgarilor și care obținuse patentele lor de la consulul general din capitala. Exemplul Angliei a fost urmat de celelalte state europene, și rând pe rând, Austria, Rusia, Grecia și Piemontul au inființat și ele viceconsulate în Brăila. În anul 1837, nu mai puțin de 405 locuitori ai orașului deveniseră sudiți sau supuși
Istoria Brăilei () [Corola-website/Science/328831_a_330160]
-
acest verset suprinde o iubire pură față de Dumnezeu, în alte versete coranice iubirea va dobândi ale conotații, precum: În sura 89 și în sura 100 Dumnezeu critică iubirea de bogăție: Poezia se pliază și evoluează în funcție de contextul epocii. O dată cu Muʻăwiya capitala este mutată la Damasc. Civilizația va cunoaște o altă etapă, cea a cântecului, unde poeții vor scrie pentru a fi cântați, așa cum va rămâne mărturie Kităb al-’aġănī , a lui Abū al-Faraǧ al-Ișbahănī. Scriitura va deveni mai concisă, se vor
Poezia ’umayyadă () [Corola-website/Science/329355_a_330684]
-
eed și naratorul. Mustafa Said, considerat un geniu, a studiat în timpul colonizării în Anglia, și a devenit profesor la Universitatea din Londra. După ce acesta comite niște acte de violență, revine în țara natală, și se stabilește într-un sat lângă capitală Khartoum. Celălalt personaj al romanului este naratorul, un personaj optimist care a studiat și el în Marea Britanie, și care se întoarce în satul natal după mulți ani de absență în care a urmat studiile de doctorat. Acesta își întâlnește așa
Sezonul migrației spre nord () [Corola-website/Science/329367_a_330696]
-
anul 1000. Din timpul domniei lui Cazimir Restauratorul (1034-1058) Wawel a devenit principalul centru politic și administrativ pentru statul polonez. Până în 1611, Wawel a fost sediul oficial al monarhiei poloneze; acest lucru s-a datorat faptului că Cracovia a fost capitala Poloniei (1038-1569) și a Uniunii statale polono-lituaniane (1569-1596). Mai târziu a devenit Orașul Liber Cracovia (1815-1846); Marele Ducat al Cracoviei 1846-1918; și Voievodatul Cracovia din secolul al XIV-lea până în 1999. Acum este capitala Voievodatului Polonia Mică. Prin urmare, complexul
Wawel () [Corola-website/Science/329387_a_330716]
-
datorat faptului că Cracovia a fost capitala Poloniei (1038-1569) și a Uniunii statale polono-lituaniane (1569-1596). Mai târziu a devenit Orașul Liber Cracovia (1815-1846); Marele Ducat al Cracoviei 1846-1918; și Voievodatul Cracovia din secolul al XIV-lea până în 1999. Acum este capitala Voievodatului Polonia Mică. Prin urmare, complexul Wawel care este ca o fortăreață care domină vizual orașul, a fost adesea privit ca un sediu al puterii. Catedrala Wawel a fost nu numai un loc de încoronare pentru regii Poloniei, dar și
Wawel () [Corola-website/Science/329387_a_330716]
-
Kobyle (6,67 ha) este dedicată plantelor acvatice. În inima Pădurii Niepołomice este cea mai protejată zonă locuită de wisentul polonez ("Żubr"), cel mai greu animal terestru care a supraviețuit în Europa. Datorită poziției sale în apropiere de Cracovia, apoi capitala Poloniei, Pădurea Niepołomice a fost cel mai popular loc de vânătoare a monarhilor polonezi începând cu secolul al XIII-lea. În vecinătatea sa, regele Cazimir al III-lea cel Mare a construit Castelul Regal de vânătoare, care mai târziu a
Pădurea Niepołomice () [Corola-website/Science/329397_a_330726]
-
Acest lucru implica o distorsiune a vederii de ansamblu, perspectiva și scara neexistând așa cum există acum pe hărțile rutiere actuale. Cu toate acestea, călătorul roman putea găsi aici numeroase indicații despre etape și popasuri, lungimea etapelor, obstacole și locurile remarcabile (capitale de provincie, sanctuare), ceea ce era important pentru un călător din acea epocă. "Itinerarul lui Antonin", în , este un catalog indicator unde sunt enumerate, pentru toate drumurile, etapele și distanțele. Se inspiră din Tabula Peutingeriana și a fost redactată, mai întâi
Drum roman () [Corola-website/Science/329380_a_330709]
-
locuință publică pentru cei mai bogați) sau, mai bine, să se facă invitat, practicând "hospitium" (în română: „ospitalitate”, „găzduire”). În paralel cu hanurile, se aflau horrea, antrepozite care serveau la "cura annonae", serviciul de îngrijire a recoltelor și mărfurilor destinate capitalei Imperiului. "Cursus publicus" (în română: „poșta oficială [a Imperiului Roman]”) fiind, împreună cu armata, principalul beneficiar și utilizator al drumului roman, folosea aceste etape pentru dirijarea rapidă a mesajelor și știrilor. Sistemul funcționa atât de bine încât vehiculele serviciului poștal puteau
Drum roman () [Corola-website/Science/329380_a_330709]
-
căi și drumuri, unelte de comunicație cu vocații multiple (strategică, economică, socială sau culturală) între cetățile galilor. Vechile drumuri ale galilor au fost, în mod progresiv, romanizate și, combinate cu noile drumuri, au format o rețea de itinerarii pornind din capitală, "Lugdunum", azi Lyon (deși originea acestor drumuri este Roma). Cetățile erau și ele legate între ele. Cele patru mari axe care porneau din Lugdunum erau: Buni organizatori, geometri și constructori, romanii, cu sprijinul logistic al unui mare număr de soldați
Drum roman () [Corola-website/Science/329380_a_330709]
-
Ineu, V. Plasa Pecica, VI. Plasa Sfânta Ana, VII. Plasa Sebiș, VIII. Plasa Șiria și IX. Târnova. Ulterior a fost înființată și Plasa Radna. Singurul oraș al județului era municipiul Arad. În același an 1930, organizarea administrativă a județului cuprindea capitala/reședința judetului Arad, care era municipiul Arad și care era singurul oraș. Județul avea 226 sate, împartite astfel: Plasa Aradul-Nou - 22 sate, Plasa Chișineu-Criș - 19 sate, Plasa Hălmagiu - 45 sate, Plasa Ineu - 15 sate, Plasa Pecica - 12 sate, Plasa Radna
Plasa Chișineu-Criș, județul Arad () [Corola-website/Science/329418_a_330747]
-
Vintilă Brătianu a inițiat lupta contra concesionarea serviciilor publice, dovedindu-se că inițiativele sale majore (construirea Uzinei Electrice Comunale și crearea Societății de Tramvaie București, ambele controlate de Primăria Bucureștilor) au fost unele din motoarele dezvoltării și modernizării accelerate a capitalei în anii următori. În iunie 1907 Vintilă I. C. Brătianu era ales primar al Bucureștilor, funcție pe care o va ocupa până la 10 februarie 1910. Obiectivul cu care a venit la primărie era unul ambițios: satisfacerea intereselor cetățenilor, cu dreptate, celeritate
Activitatea lui Vintilă Brătianu ca primar al Bucureștiului () [Corola-website/Science/329389_a_330718]
-
și să-și asume soluțiile pe care le prezentau în documentele promovate, refuzând să aprobe memoriile care se încheiau cu formula tradițională de până atunci, „"rugăm a decide ce veți crede de cuviință"”. Când Vintilă Brătianu a venit la Primăria Capitalei, marea majoritate a serviciilor publice (iluminat, alimentare cu apă, transport în comun, etc.) erau concesionate oneros și în condiții nu foarte avantajoase, unor companii cu capital majoritar străin, având ca argument de bază că primăria nu are nici expertiza nici
Activitatea lui Vintilă Brătianu ca primar al Bucureștiului () [Corola-website/Science/329389_a_330718]