32,000 matches
-
în trei unități: o fermă hoticolă, o fermă zootehnică și o brigadă vegetală, aceasta din urmă în Sebeșu de Sus. Ferma zootehnică a fost amenajată în clădirile fostei „Școli inferioare de arte și meserii” din capul satului. Succese remarcabile ale Cooperativei Agricole de Producție (C.A.P.) au fost în anul 1961 sub conducerea lui Nicolae Balea când "Colectivul" a fost vizitat de delegații de țărani din Porumbacu de Jos, Scoreiu și Veștem pentru a vedea „avantajele” muncii înfrățite. În acest an
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
Israelului. Intrat în politică în cadrul Partidului Muncii a îndeplinit funcția de deputat în Knesset și de ministru. Mordehai Gur s-a născut la Ierusalim, la 6 mai 1930, în familia lui Moshe Gorban, evreu originar din Ucraina, unul din fondatorii cooperativei de autobuze „Egged”, apoi lucrător civil în serviciul armatei britanice din Palestina, și a soției sale Tova, care imigrase în Palestina din Siberia în anul 1913. Când a împlinit 12 ani, în 1942, familia s-a mutat la Rehovot. Încă
Mordechai Gur () [Corola-website/Science/310171_a_311500]
-
perioada iulie 1998 - 2002, generalul a fost comandant al Comandamentului de Nord a Israelului. Ca și generalul-locotenent (rez.) Dan Halutz, al XVIII-lea „RaMatKal” (Comandantul Marelui Stat Major al ȚAHAL-ului), Ashkenazi s-a născut și a crescut în moshavul (cooperativa agricolă) Hagor din regiuna Șaron ca fiu al unui evreu sefard din Bulgaria, dintre fondatorii așezării, și al unei mame originare din Siria. La 14 ani a fost primit la prestigiosul internat militar din Tel Aviv afiliat liceului „Herzliya” . este
Gabi Ashkenazi () [Corola-website/Science/310175_a_311504]
-
În anul 1897, participă la înființarea „Societății Române de Asigurări Generale" din Brăila. Banca Marmorosch, Blank & Co. se implică și în achiziționarea de participații la alte bănci. Astfel, în anul 1899, participă la transformarea Băncii Comerțului din Craiova din societate cooperativă în societate anonimă iar în 1910 la Banca Moldova din Iași și Banca Centrală din Ploiești. La ultimele două bănci, Mauriciu Blank este ales președinte al consiliilor de administrație, ca urmare a ponderii ce o deținea în capitalul lor. Și
Mauriciu Blank () [Corola-website/Science/309240_a_310569]
-
rolul femeilor în parlament, în guvern, în conducerea economiei, în știință, este încă redus. Stânga este în mod natural adevăratul susținător al intereselor țărănimii și este singura forță politică ce susține sporirea eficienței procesului agricol de productie prin crearea de cooperative țărănești (după modelul antebelic inițiat de fruntașul țărănist de stânga Ion Mihalache), iar nu prin reconstituirea marilor latifundii. Stânga este principial contra războiului, fără însă a fi pacifista. Într-o lume cu focare de tensiune periculoase, omul politic de stânga
Politică de stânga () [Corola-website/Science/309875_a_311204]
-
mijloace de transport, depozite de cherestea, magazine și clădiri. Astfel, apare în economia orașului, sectorul de stat. Propaganda comunistă de atragere la socialism a gospodăriilor țărănești mici și mijlocii s-a intensificat, fiind însoțită de măsurile coercitive în acest sens. Cooperativa Agricolă de Producție din Găești a luat ființă în 1956, pe baza proprietăților a 27 de familii care anterior posedau 64 ha de pământ. În 1962, anul încheierii cooperativizării agriculturii în România, erau înscrise 1.774 de familii, cu 1
Găești () [Corola-website/Science/297029_a_298358]
-
timpul stagiului militar, concepe primul aparat individual de zbor: renumitul „rucsac zburător”; ideea se materializează, fiind transmisă tocmai în SUA, unde va fi brevetata șapte ani mai tarziu, de către americanii Wendell Moore, Cecil Martin și Robert Cumings. Gurile rele din cooperativa „Ochiul și timpanul” susțin că ideea a fost oferită pe tavă „inventatorilor” americani de către o cârtita KGB-ista, infiltrata în Ambasada SUA la București, personaj care l-ar fi ascultat cu multă atenție atunci cand Justin Capră, umilit de oamenii de
Justin Capră () [Corola-website/Science/305011_a_306340]
-
deschis o școală primară evreiască. Colonia a crescut rapid și către anul 1923, sub autoritatea Regatului României(la care a aparținut regiunea începând din 1918) avea 285 case, o populație de peste 2000 suflete. În localitate funcționa o bancă populară, o cooperativă de consum, o moară cu aburi, 7 fabrici de ulei, ateliere industriale, o școală primară mixtă, un liceu mixt. Al doilea război mondial cu Holocaustul evreilor a avut urmări tragice pentru Mărculești.În 1940 localitatea a fost anexată de Uniunea
Mărculești () [Corola-website/Science/305100_a_306429]
-
societatea este dotată cu utilaj modern de producere și îmbuteliere a vinului, dispunând de 1,5 mln. dal de păstrarea produselor vinicole. Producția întreprinderii este exportată în volum de 95% în Rusia, Ucraina, Kazahstan, Germania. Un alt agent economic este cooperativa de consum „Universcoop” care activează în domeniul comerțului, alimentației publice, producere și achiziționare de produse agricole. Cifra de afaceri anuală a cooperativei este de peste 10 mlnlei. Pe teritoriul orașului funcționează 18 unități de comerț cu amănuntul, 2 piețe și 7
Leova () [Corola-website/Science/305086_a_306415]
-
Producția întreprinderii este exportată în volum de 95% în Rusia, Ucraina, Kazahstan, Germania. Un alt agent economic este cooperativa de consum „Universcoop” care activează în domeniul comerțului, alimentației publice, producere și achiziționare de produse agricole. Cifra de afaceri anuală a cooperativei este de peste 10 mlnlei. Pe teritoriul orașului funcționează 18 unități de comerț cu amănuntul, 2 piețe și 7 unități de alimentație publică. Orașul dispune de un hotel cu o capacitate de cazare de 9 paturi. De asemenea sunt 3 unități
Leova () [Corola-website/Science/305086_a_306415]
-
155 activează în bază de patent de întreprinzător și 860 sunt gospodării țărănești. Numărul total al întreprinderilor cu drept de persoană fizică este de 48 unități, dintre care 28 sunt societăți cu răspundere limitată, 10 sunt societăți pe acțiuni, 6 cooperative, 3 întreprinderi de stat și o asociație de gospodării țărănești. Orașul are o economie diversificată, sectorul industrial fiind prezent prin întreprinderi din industria alimentară, ușoară și a materialelor de construcție. Principalele întreprinderi din industria alimentară sunt: Fabrica de pâine Î
Ialoveni () [Corola-website/Science/305087_a_306416]
-
și 69 de persoane de sex feminin. La 1923 Durleștiul avea 920 de clădiri locuite și 6 clădiri nelocuite, avea 1011 menaje și 6985 de locuitori, 3479 - parte bărbătească și 3506 - parte femeiască. Unități economice: grădini de zarzavat, gospodărie boierească, cooperativă de consum, două cârciumi, moară de vânt. Infrastructura socială: 3 școli primare, biserică ortodoxă, post de jandarmi, agent sanitar, agent de percepere, poștă rurală, primărie. Date statistice din 1923 pentru satul Cartușa: clădiri - 42; menaje - 47; populație - 593 (284 bărbați
Durlești () [Corola-website/Science/305101_a_306430]
-
femei, funcționau: o școală primară pentru băieți și fete, primări, poștă rurală, o carieră de piatră, 2 cârciumi. Documentele din 1924 îl menționează ca primar pe Apetrei Timofte, notar - Trifon Gheorghe. În perioadă interbelică în Cașunca activa și o Societate cooperativă, președintele - Stoianov Constantin. La recensământul general din 1930 în Cașuna au fost înregistrați 1411 de locuitori, inclusiv 676 bărbați și 735 femei, și 344 de case. Componența etnică era alcătuită din români - 1357 persoane, ruși - 38 persoane și evrei - 13
Cașunca, Florești () [Corola-website/Science/305116_a_306445]
-
formează vatra localității și 505 ha loturi de lângă casă. În afară de aceasta orașul mai dispune de 33 ha fâșii forestiere și 55 ha sunt ocupate de drumuri. Pe teritoriul orașului sunt înregistrați 18 agenți economici: o societate cu răspundere limitată, o cooperativă, 7 întreprinderi individuale și 9 agenți activează în baza patentei de întreprinzători. Baza economiei locale și de fapt însuși orașul a apărut datorită fabricii de zahăr din Ghindești. Fabrica de zahăr s-a modernizat continuu, sporindu-și capacitatea de prelucrare
Ghindești () [Corola-website/Science/305112_a_306441]
-
primară; un gimnaziu industrial, care în decurs de 4 ani pregătea maiștri cu specializările: lăcătuș, tâmplar, rotar, botnar, strungar, turnător; două biserici; două mori cu valțuri; o oloiniță; un cămin cultural în care se afla "Marele Mut" (cinematograful nesonorizat); o cooperativă comercială "Agro"; mai multe prăvălii particulare; o farmacie; o haltă a căii ferate; o primărie; un post de jandarmi; o percepție; o frizerie; o popotă; o croitorie; o cizmărie; o măcelări;, o batoză; două tractoare "Fordson" și o limuzină particulară
Cuhureștii de Sus, Florești () [Corola-website/Science/305120_a_306449]
-
românii, nici rutenii nu vorbesc rusește, deși în sat există o școala elementară rusă. În anul 1855 s-a ridicat din piatră Biserică ”Nașterea Maicii Domnului”. Primul proprietar moldovean locuitor al satului a fost Toader Holban. Însemnări economice: gospodărie boiereasca, cooperativa de consum/1917/ moară de aburi. Însemnări administrative: școală primară mixtă, biserica ortodoxă, post de jandarmi, poștă rurală, primărie. La 2 februarie 1989, de către Consiliul de Miniștri al fostei RSSM, a fost înregistrată biserică pravoslavnica din satul Sadaclia cu hramul
Sadaclia, Basarabeasca () [Corola-website/Science/305133_a_306462]
-
de Pavel Iacuboi. În același an, în Corjeuți funcționau: banca populară „Lumina” cu cu un capital de 20.000 lei, 2 băcănii, 5 cârciumei, 4 magazine de manufacturi, o moară de cereale și 2 mori pentru ulei. De asemenea, activau cooperativele: „Ajutorul”, „Potrivirea” și „Sufletul”. La recensământul general din 1930, desfășurat în toată România, în Corjeuți au fost înregistrați 4371 de locuitori, inclusiv: 4117 români, 44 ruși, 5 ucraineni, un polonez și 204 evrei. Limba româna era ca limbă maternă pentru
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]
-
de sector al poliției, care sosise în sat, i-au confiscat corespondența oficială și i-au interzis să mai vină în sat.” În 1918 după reîntregirea cu țara, țăranii din Jăvreni în scopul îmbunătățirii lucrărilor agricole, au fondat în 1921 cooperativa agricolă „Unirea”. Printre fondatorii acestei unități agricole erau Ștefan Vasile Carp, Vasile Carp, Petrea Brânză, Toma Sultan, Gheorghe Săcară și alții. La cooperativa agricolă „Unirea” au aderat 61 de gospodari. Suma capitalului subscris a unității la constituire era de 28000
Jevreni, Criuleni () [Corola-website/Science/305155_a_306484]
-
1918 după reîntregirea cu țara, țăranii din Jăvreni în scopul îmbunătățirii lucrărilor agricole, au fondat în 1921 cooperativa agricolă „Unirea”. Printre fondatorii acestei unități agricole erau Ștefan Vasile Carp, Vasile Carp, Petrea Brânză, Toma Sultan, Gheorghe Săcară și alții. La cooperativa agricolă „Unirea” au aderat 61 de gospodari. Suma capitalului subscris a unității la constituire era de 28000 lei. În fondul arhivistic „Casa Noastră” depozitat la Arhiva Națională a RM se păstrează documentele de înregistrare a cooperativei respective: statutul, actul constitutiv
Jevreni, Criuleni () [Corola-website/Science/305155_a_306484]
-
Săcară și alții. La cooperativa agricolă „Unirea” au aderat 61 de gospodari. Suma capitalului subscris a unității la constituire era de 28000 lei. În fondul arhivistic „Casa Noastră” depozitat la Arhiva Națională a RM se păstrează documentele de înregistrare a cooperativei respective: statutul, actul constitutiv, lista membrilor cu sumele și inventarul agricol care l-au pus la dispoziția „Unirii”. Prin anii 30 ai secolului XX această structură s-a lichidat sau poate reorganizat în cooperativa agricolă „Dezrobirea țăranului”. În almanahul „Calendarul
Jevreni, Criuleni () [Corola-website/Science/305155_a_306484]
-
se păstrează documentele de înregistrare a cooperativei respective: statutul, actul constitutiv, lista membrilor cu sumele și inventarul agricol care l-au pus la dispoziția „Unirii”. Prin anii 30 ai secolului XX această structură s-a lichidat sau poate reorganizat în cooperativa agricolă „Dezrobirea țăranului”. În almanahul „Calendarul plugarului” pentru anul 1936 se spune că susnumita cooperativă are succese și prosperă. Tot acolo este o fotografie despre activitatea lor în procesul de sulfare a grâului de sămânță (vezi foto). Locuitorii satului Jăvreni
Jevreni, Criuleni () [Corola-website/Science/305155_a_306484]
-
și inventarul agricol care l-au pus la dispoziția „Unirii”. Prin anii 30 ai secolului XX această structură s-a lichidat sau poate reorganizat în cooperativa agricolă „Dezrobirea țăranului”. În almanahul „Calendarul plugarului” pentru anul 1936 se spune că susnumita cooperativă are succese și prosperă. Tot acolo este o fotografie despre activitatea lor în procesul de sulfare a grâului de sămânță (vezi foto). Locuitorii satului Jăvreni în 1936 erau abonați la 19 gazete și reviste românești și o gazetă evreiască. În cadrul
Jevreni, Criuleni () [Corola-website/Science/305155_a_306484]
-
și medii din județul Bălți, întocmit la 20 aprilie 1920, se arata că în satul Baraboi funcționau 2 școli primare (nr.1 și nr.2) și o școală medie. În Dicționarul Statistic al Basarabiei din 1923 în Baraboi sunt menționate: cooperativa de consum “Furnica”, înființată în 1917, poștă rurală, primări, 3 cîrciume. Prin decretul regal din 7 decembrie 1929 intervin unele modificări în structura administrației publice locale, potrivit cărora localității Baraboi i se retrage statutul de comună și,în calitate de sat, este
Baraboi, Dondușeni () [Corola-website/Science/305159_a_306488]
-
pentru construcția școlii la Șuri, lucrările de construcție începînd în 1896, cînd se deschide școala de zemstvă cu o clasă. În 1922 - 573 de locuitori ai satului au fost împroprietăriți cu 2222 ha de pămînt, în 1923 a fost întemeiată cooperativa agricolă ”Luceafărul”. Satul mai avea școală primară, biserică, poștă rurală, primărie, 4 cîrciumi; în 1930 satul avea 752 gospodării, 3 184 locuitori. În perioada sovietică în s.Șuri a fost construită școala medie, casa de cultură, o bibliotecă, punct medical
Șuri, Drochia () [Corola-website/Science/305162_a_306491]
-
sat biserica din piatră, „Sfinții Împărați,” cu hramul „Sfântul Constantin.” Biserica a fost construită cu cheltuielile proprietarului Costache B. ce avea în proprietatea sa 4194 desentine de pământ. Pe teritoriul satului era o gospodărie boierească cu două case de locuit, cooperativa agricolă „Ardealul” care s-a înființat în anul 1902, două mori cu aburi, o școala pimară, post de jandarmi, poștă cu cai, a zemstvei, 8 cai și două trăsuri, poștă rurală, primaria și o cârciumă. În anul 1902 populația localității
Obreja Veche, Fălești () [Corola-website/Science/305169_a_306498]