38,836 matches
-
C. I.: Și nevoile unde vi le făceați? S. Ț.: Era o groapă pe mal cu două scânduri, că bacul era ancorat la mal. Stăteam pe closetul ăla ca niște păsări pe niște crengi de copac, fără jenă, toată lumea dezbrăcată. Dispăruse orice fel de pudoare. Noi, grupa noastră, eram considerați nebuni de către ceilalți deținuți. Eram însă o grupă care muncea pe principiul "toți pentru unul și unul pentru toți". Găsisem un brici și ne bărbieream pe cap cu el. Hmm, dar
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
în direcția în care am arătat, către deal, pentru că sunt convins că grănicerul s-a uitat în ce direcție o apuc. În valurile Dunării C. I.: Ce ați făcut în locul acela necunoscut, la acea oră? S. Ț.: După ce autobuzul a dispărut din raza mea vizuală, m-am întors și am coborât către Dunăre. În primă instanță, am dat peste o mai veche albie a Dunării care era plină de apă cam până la nivelul buricului. Cine știe când se formase, că acum
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
pentru fiecare persoană care încerca să treacă fraudulos frontiera și era prinsă și repatriată, statul român îi recompensa pe iugoslavi cu un vagon de sare. Vă dați seama ce darnici erau tovarășii români? Ce să fac? C. I.: Trebuia să dispăreți cât mai repede din zonă. S. Ț.: Am stat și m-am gândit. L-am rugat pe un cetățean să-mi spună care era drumul către Belgrad, că vreau să iau o mașină de ocazie, iar cetățeanul mi-a explicat
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
venise cineva în zonă. Când am privit prin crăpături, poliția! Veniseră imediat după mine! Parcă văd și astăzi, că nu am cum să uit, cum unul dintre polițiști și-a pocnit palmele a surpriză parcă zicându-și: "unde dracu a dispărut domnule?!" Nu s-au urcat pe scară pentru că le era imposibil să se apropie din cauza câinelui. Probabil așa au judecat și ei că ar fi fost logic că nu m-aș fi putut urca în pod din cauza câinelui. Era foarte
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
că a intrat în garaj, s-a închis ușa și nu-l mai vedeai, rămânea în casă. Iar copiii lor stăteau la geam cum stau cățeii ăia mici, albi. Nu aveau voie să iasă afară. De ce? Erau cumva justificați: pentru că dispăreau foarte mulți copii pe care-i găseau apoi morți, siluiți sau nu-i mai găseau deloc. C. I.: Dar criza imobiliară nu v-a afectat? S. Ț.: Ba da, dar aveam din ce să trăiesc, nu era o problemă, și
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
dumneavoastră ați putea fi oameni, pentru că cei numiți "dușmani ai poporului", deținuții politici sau deportații politici, nu erau considerați oameni, ci numere, "pachete", insecte sau animale dăunătoare care trebuie exterminate sau burghezi și moșieri ai unei clase istorice menită să dispară prin legile istoriei. Ca atare, a da un brânci pentru dispariția acestei clase era perfect legitim. R. R.: Da, aceasta era ideea generală: ăștia, adică noi, pot să dispară că nu se întâmpla nimic. C. I.: Dar dumneavoastră ați încercat
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
exterminate sau burghezi și moșieri ai unei clase istorice menită să dispară prin legile istoriei. Ca atare, a da un brânci pentru dispariția acestei clase era perfect legitim. R. R.: Da, aceasta era ideea generală: ăștia, adică noi, pot să dispară că nu se întâmpla nimic. C. I.: Dar dumneavoastră ați încercat să vă angajați? R. R.: Nu, dar oricum nu te primea nimeni, că îți cereau buletinul și dacă te vedeau că ești deportat politic nici nu stăteau la vorbă
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
un băiat, George, care a fost profesor și a ajuns apoi și prefectul județului Buzău. C. I.: Înțeleg că viața dumneavoastră și a familiei în timpul deportării a fost luptă zilnică pentru satisfacerea nevoilor primare ale vieții. De aceea a și dispărut interesul față de școală, tocmai pentru că trebuia să vă câștigați existența zilnică. R. R.: V-am spus: trebuia să faci ceva și nu ne mai ardea nouă de școală când aveam burta mai mereu goală. Eu aveam grijă de nepotul mătușii
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
l-au îndemnat pe fratele meu să fugă, dar el a spus că n-a făcut nicio greșeală și că n-are de ce să fugă, că nu era vinovat. Și atunci i s-a pus în vedere fratelui meu să dispară, că n-are ce să mai caute prin sat, că să se ducă unde știe. El a plecat și s-a dus la Brașov, la Traian, și s-a angajat la Ghimbav ca pedagog la un internat școlar. În acest
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
nevoie de o bucată de săpun, de câte o pereche de pingele sau de o pereche de cutare, cum era atunci criza aia de după război... și ăsta îmi mai șoptea. C. I.: Intendența era un sector important, nu trebuia să dispară materiale și supravegheau totul. I. N.: În permanență. Oriunde mă duceam, eu nu intram în restaurante că n-aveam voie. Bârzu ăsta... drept să vă spun, dacă nu a luat cel puțin 20 de perechi de cizme de la mine... Înțelegeți
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
profesor și director al Casei de cultură la Vaslui, de unde am fost adus noaptea la Iași. Am fost arestat la Vaslui și dus la Iași cu o mașină cu doi caralii cu pistoalele îndreptate spre mine ca nu cumva să dispar în noapte. A doua zi după ce am fost adus de la Vaslui, comandantul Securității de atunci, un oarecare Pandele, un cumplit de mare ticălos, m-a întrebat: Ia, ascultă, banditule! Spune-mi cine a scris versurile astea!". Și începe cu un
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Bârlad, căruia îi spune scopul urmărit de organizație și-i cere să răspundă dacă ar putea într-un caz eventual, când organizația ar urma să treacă la acțiune, să procure armament, inculpatul nedându-i nici un răspuns. La 24 mai 1950 dispare dela domiciliu și stă fugar. Faptele acestui inculpat (Movilă Sergiu) se dovedesc prin recunoașterile sale la procesul cercetării fila 319 vol. I., menținute în ședința publică fila 91 vol. II., coroborate cu arătările lui Țonea C. Ioan, fila 321 vol
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
prăfuite, să-i îndemne pe intelectualii locali să sporească zestrea locală a monografiilor care să devină repere de viață și conduită pentru cei de azi și de mâine. De-a lungul timpurilor multe sate și comune s-au desființat, au dispărut unele târguri, s-au ridicat altele, de la o așezare cu două-trei case ori zece, avem astăzi versanți și văi încărcate de case, cu zeci și sute, mii de locuitori, cu un puternic potențial economic și cultural care ne spun că
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
sporit. Baia, Siret, Suceava, Neamț, Hotin, Hârlău, Cotnari, Iași, Trotuș, Vaslui, Bârlad, Tecuci, Galați trec peste începuturile primelor domnii în Moldova. Asistăm la întemeierea altora: Piatra, Roman, Tg. Frumos, Botoșani, Huși, Fălciu, iar altele - Putna, Sărata, Crăciuna, pur și simplu dispar. Discutând despre „Pecetea Târgului Frumos" care sub Gh. Ștefan Vodă (23 iulie 7162 - 1654), „era o pasăre cu aripile întinse", după 13 ani, la 7 mai 7175 - 1667, pecetea orașului era o broască, Ghibănescu ajunge la concluzia că „vechile târguri
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
care avea deci un caracter religios, dar mai ales de protecția bisericii, se păstra un ceremonial bisericesc la închegarea și desfacerea breslelor, obicei care s-a păstrat până în a doua jumătate a secolului al XlX-lea, când ființa lor - monopolul - dispare. Monopolul fusese instituția de împăciuire socială între consumatorii și producătorii din aceeași localitate, datorită acestei instituții consumatorii erau siliți a târgui numai de la anumiți producători. Starostele breslei avea împuternicirea să aibă în grijă „ ca toți consumatorii să-și poată satisface
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
răzeși cu pământ, 2 fără pământ și 49 foști clăcași; Pogăneștii - toți răzeșii pierduseră răzășiile iar în sat nu mai erau decât 130 foști clăcași; Vindereii aveau 166 răzeși cu pământ, 97 fără pământ și 36 foști clăcași; Codul Podului dispăruse ca sat iar Prisecanii era singurul sat unde toți răzeșii aveau pământul" (op. cit., p. 79). Catagrafia de la 1831 arată că boierii aveau părți tot mai însemnate în moșiile răzășești. În județul Tutova, satul Măscureii aparținea lui Costachi Sturdza și răzeșilor
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
20 foști clăcași; Hurdugii vornicesei Smaranda Beldiman și a răzeșilor, 140 răzeși erau cu pământ, 50 fără pământ și 20 foști clăcași; Căpoteștii lui Gălușcă și a altor răzeși avea 59 răzeși cu pământ; Câșla, sat a vornicesei Smaranda Beldiman dispăruse; Șișcanii, ai aceleiași vornicese și a răzeșilor, număra 187 răzeși cu pământ și 36 fără pământ; Grozeștii medelnicerului Forța și a răzeșilor număra 178 foști clăcași; Giurcanii lui Gh. Focșa era locuit de 86 răzeși cu pământ și 30 foști
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
când într-un sat 10 boieri scuteau de dăjdii 20 liuzi (cum era cazul la Priponești), apoi a venit vremea când într-un sat stăpânea un singur boier, timpuri când moșiile răzășești erau pierdute în întregime sau în parte, dar dispăreau și satele în întregime. Radu Rosetti citează cazul moșiei Epurenii din ținutul Tutovei care avea pe dânsa 10 sate, iar către 1920 nu mai avea decât trei sate; moșia Slobozia- Zorleni din același județ avea 8 sate din care mai
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
un pret de nimic sub cuvânt că ar fi retrase din circulatie", informată că „ministrul de finante va pune de asemenea în circulatie și monede noi de aramă de doi bani și un ban", iar ca moneda să nu mai dispară din circulație, s-a stabilit ca „statul să ia măsuri să pună în comert cutii de chibrituri de trei bani precum și țigări de unu și doi bani" (Vocea Tutovei din 26 octombrie și 2 noiembrie 1900). Dar, cu toate instrucțiunile
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
noastre, sau cheltuia mii de galbeni în străinătate, trimis în serviciul țării, și mai ales la 1859, când Cuza îl făcu să călătorească pentru recunoașterea Unirii, fără plată din partea Statului. Această bătrână venerabilă, care păstrează cu atâta sfințenie amintirea scumpului dispărut, este torturată cu groază, și se întreabă cu gândul: „Ce va deveni mormântul marelui Alecsandri după trecerea ei din viață?" Moșia aceasta va trece cu siguranță în cine știe ce mâini străine, și mormântul aceluia care a închinat activitatea întregii sale vieți
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
1896, școala era construită de Paulina Alecsandri și donată comunei Mircești. În scrisoarea prin care ea anunța hotărârea de a dona școala - comunei, cerere înregistrată sub numărul 486/1896 la primăria comunei, ea solicită ca școala să poarte numele Marelui dispărut, iar comuna să nu poată nici înstrăina nici schimba destinația ei. În afară de școală, ea mai dona comunei și 40 prăjini teren pentru trebuința școlii, dar și 10 stupi cu albine care să fie așezați în grădina școlii, exprimându-și suplimentar
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
invitații preumblându-se prin luncă, Alecsandri auzi un strigăt care venea de departe, de la rateșul ,,La Doi Lei". Se auzea strigând tare: „Săriți, hoții!". Alecsandri însoțit de câțiva străjeri o luă călare spre rateș făcând zarvă mare. De frică, hoții au dispărut, iar Alecsandri asigurându-se de liniște, se întoarse cu străjerii care cântau din goarnă de credeai că vine vreo poteră! Musafirii îl primiră cu bucurie și continuară petrecerea în luncă până noaptea târziu». Cât de dragă i-a fost această
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
tinereței lor, dar dintre cele ale căror amintire ne produc mai puțină bună dispoziție, este desigur aceea a celui din urmă călău ce a lucrat în vechea Capitală a Moldovei, a lui Gavril Buzatu! Despre originea și isprăvile acestui tip, dispărut de mai bine de o jumătate de secol, s-a vorbit foarte mult, și mă mir că bogata imaginație a fabricanților de romane haiducești, ce operează acum în actuala noastră Capitală, nu s-a pus pe lucru spre a ne
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
acei locuitori scutiti de lucru drumurilor..." i Chiar dacă nu l-am redat în întregime, din economie de spațiu, acest document ne lămurește asupra sistemului de ocârmuire conform Regulamentului Organic. El ne face să înțelegem că hatârul și bunul plac nu dispăruseră, iar Regulamentul se aplica numai în parte și doar de către unii - cei neajutorați. Sameșul ca slujitor domnesc rămânea, el avea toate însărcinările de ordin fiscal în întreg ținutul, ajutat de către privighetorii de ocol care strângeau dările de la vornicii satelor și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Tradiționalism, perenitate, responsabilitate Evoluția localităților la care mi-am propus să mă refer impune prudență dar interesul problemei scuză îndrăzneala. Ce a fost din punct de vedere administrativ teritorial actualul județ Vaslui, ce cătune, sate, comune sau orașe, câte au dispărut, care au fost acelea, cum au trăit oamenii este treaba specialiștilor să o spună. Cunoașterea cât de cât a ceea ce pătrundem noi, oamenii obișnuiți apelând la ceea ce ne spun cei invocați, chiar și legendele ori folclorul local prezintă, totuși, interes
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]