31,672 matches
-
minunate ale [p. 321] acestui Ahil rumânesc vrednic de a-și avea Omirul său care să fie cartea vitejiei, cartea rumânilor, cartea care să se citească cu drag de către oricine. Rumânii aibă a se mândrii cu eroul acesta care se luptă ca un leu pentru pricina cea sfântă a dezrobirei și a slobozeniei lor. Aducă-și aminte de ceea ce poate face o nație unită când este norocită ca să se nască dintr-ânsa un nou mare nu-și uite niciodată că țărânei celei
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
reprimarea răscoalei țărănești. Mai bine de 11.000 de țărani au fost uciși în restabilirea ordinii de către forțele represive (Chirot, 1975, p. 434). O soluție mai favorabilă problemei agrare avea să fie dată doar în 1921, când țăranii care au luptat în "Războiul de Reîntregire a Neamului" au fost, finalmente, împroprietăriți, după ce regele Ferdinand le promisese acest lucru în tranșeele războiului. Ca preludiu militar la Primul Război Mondial, Regatul România își consolidează statutul regional prin implicare în Războaiele Balcanice (1912-1913), în urma
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
legionar, în care moartea este slăvită și îmbrățișată ca misiune patriotică și destin suprem. Copii, uitați-vă la Patria cea mai elocinte din lume [Franța]. [...] Copilul măcelarului din piață cu urmașul nobilului din vremea lui Henric al IV stau alături, luptă alături și mor alături, cuprinși de frenezia morții, a morții glorioase pentru patrie. [...] Copii, învățați din fiorul care a cuprins Franța și-a înălțat-o în iubirea lumei, cum se apără scumpele amintiri ale trecutului, cum trebuie să murim pentru
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Melidon concretizează proiectul său de educație militantist-naționalistă. Întreaga istorie națională are ca principiu motor "tendința instinctivă de unire a Românilor" (p. 5). Această tendință instinctivă de unire este cea care explică și de ce istoria românilor este presărată cu conflicte domestice, lupte intestine și chiar crime fratricide: "ele nu proveniaŭ decât din dorința de a se întruni toțĭ în un singur stat" (ibidem). Ideea că românii au fost animați din cele mai vechi timpuri de un instinct al unirii este reflectată în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
sacră ce reclamă deferența și cultul subiecților săi constitutivi. Proiectul de unificare națională este moștenit și continuat de fiul natural al lui Ștefan, Petru Rareș, considerat de A.T. Puiu a fi un "apostol al Românismului" datorită faptului că "a luptat [...] spre a uni pe Români cu Români și a li se face gloria" (Puiu, 1876, pp. 52-53 cf. Murgescu, 1999, p. 154). Iar același Urechia afirmă despre el că "avu planul cel mare și adevărat românesc de a cuprinde Ardealul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
găsit raționalizarea justificativă: statele române și-au epuizat energiile creative în stăvilirea înaintării Islamului. Astfel, chiar dacă "n-a avut niciun plan, iar cucerirea ținuturilor românești [...] a fost determinată de o necesitate" (Petrescu, Ilie și Totoiu, 1935, p. 217), "Mihai a luptat ca un erou pentru binele Europei creștine" (Constantinescu, 1928, p. 175). Starea obiectivă de înapoiere a societății românești a fost compensată simbolic prin mitul sacrificiului creștin în fața puhoiului otoman întru salvarea Europei (Boia, 1997, p. 180). Conclusiv, discursul istoriografic din
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
modelului sovietic de societate socialistă. Cortina putea fi trasă pentru derularea "proiectului prometeic" al comunismului (Durandin, 1998, p. 285). Intrigile nu puteau lipsi din desfășurarea acestui proiect prometeic în care a fost angajată societatea românească. În cadrul partidului unic, au izbucnit lupte intestine pentru controlul puterii. Etichetate ulterior ca facțiunea națională, respectiv facțiunea moscovită, forțele între care s-a disputat conflictul intern s-au coagulat în jurul figurii lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, pe de o parte, și a perechii Ana Pauker-Vasile Luca, de cealaltă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a națiunii în gândirea marxistă. Mai grav, această autonomizare pe criterii național-culturale duce la reificare liniilor verticale dintre națiuni, în același timp în care obscurează mult mai însemnatele clivajele clasiale pe orizontală fronturile exploatării și liniile în care se poartă lupta de clasă. Organizarea naționalităților ca subunități culturale distincte în cadrul imperiului reclamată de austromarxiști pierde din vedere mult mai urgenta sarcină de organizare a proletariatului dincolo de demarcațiile naționale. Singura "cale de scăpare" din strânsoare este întrevăzută de Stalin în "autonomia regională
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Atacând Uniunea Sovietică, împreună cu trupele naziste germane, "Antonescu a împins în măcel circa un milion de ostași [români]" (Roller, 1952, p. 665). Până la urmă, prin lupta eroică a Partidului Comunist Român, înființat în 1921, eroarea istorică și catastrofică de a lupta împotriva rușilor a fost reparată, fapt ce a ocazionat "eliberarea națională a României de către glorioasa armată sovietică" (Roller, 1952, p. 694). Succesiunea de momente eliberatoare rusești aruncă din nou lumină asupra angrenajelor simbolice puse la lucru în procesul de construcție
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și în unirea spirituală a populației (datorită monoteismului) ca preludiu pentru unitatea politică. Biserica și-a continuat misiunea istorică de întărire a statalității românești pe durata întregii orânduiri feudale. În secolul al XIV-lea, spre exemplu, când voievozii români se luptau să consolideze statalitatea, Biserica Ortodoxă a fost partenerul lor de încredere, jucând un rol de seamă în respingerea apostolatului maghiar de catolicizare a populației autohtone. "Lupta Bisericii ortodoxe împotriva catolicismului a fost o parte integrantă din lupta pentru independență" (Roller
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
istorice" s-a putut realiza datorită concursului dat de mișcarea proletară organizată în PSDMR (pp. 35-38). Totuși, un eveniment fondator de și mai mare importanță a fost crearea Partidului Comunist Român în 1921. Ilegalizat în 1924, partidul a continuat să lupte împotriva dictaturii militaro-fascistă în "cea mai neagră perioadă din istoria modernă a României" (p. 45). Împotrivindu-se "războiului antisovietic" în care politicienii burghezi conduse țara spre o "catastrofă națională", Partidul a contribuit decisiv la "insurecția națională armată" din 23 august
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
al răscoalei era metamorfozat la rându-i în caracter național. Punând întreaga mișcare ca desfășurându-se sub egida idealului național, Pascu procede la etnificarea revoluției, ceea ce echivalează cu românizarea mișcării. Solidaritatea de clasă este pulverizată în fața solidarității naționale, țăranii români luptând împotriva nobililor maghiari. Revoluția populară a lui Horea avea și un pronunțat caracter naționalist, întrucât scopul final urmărit de țăranii români "nu a fost restaurarea vechii ordini, ci crearea uneia noi în cadrul unei singure țări unificată etnic" (Verdery, 1991, p.
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
unității, europenismul introduce același tip de distorsiuni, lăsând impresia că românii au fost dintotdeauna europeni. Și nu doar geografic. "Aflați etnic (prin latinitatea lor) și religios (prin credința lor creștină) în Europa, românii au avut și mai au încă de luptat cu ei înșiși și cu diverse forțe exterioare pentru a se afla cu adevărat" în comunitatea europeană (Bozgan et al., 2003, p. 3). Europenismul îl poartă în sânge și suflet, el este chintesența identitară a românilor. Trebuie doar actualizat, adus
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
2010). Elevii au fost rugați să încercuiască în ce măsură sunt sau nu de acord cu următoarele afirmații (opțiunile au fost ierarhizate în ordine descrescătoare în funcție de răspunsurile elevilor în urma analizei datelor): Un bun cetățean...? 1) respectă legile; 2) ar fi dispus să lupte pentru apărarea țării; 3) participă la activități care urmăresc protejarea mediului înconjurător; 4) este patriot și loial țării sale; 5) cunoaște istoria țării sale; 6) participă la activități care promovează drepturile omului; 7) muncește din greu; 8) votează la toate
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
continent și-au proclamat independența. Ultima colonie din Africa care și-a dobândit independența este Namibia, în anul 1990. o În anul 1963 a fost înființată Organizația Unității Africane (O.U.A.), având sediul la Addis Abeba. Această organizație a luptat pentru decolonizare, a promovat unitatea și solidaritatea statelor africane, apără suvernitatea, integritatea și independența statelor africane și promovează cooperarea internațională. o În 1964, în cadrul primei sesiuni a Conferinței Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare, s-a individualizat Grupul celor 77
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
a aflat în centrul presei internaționale; După anul 1999, presa internațională a relatat despre: o anularea obligativității vizelor pentru români în spațiul Schengen (2003); o aderarea României la N.A.T.O; o catastrofele naturale, precum inundațiile din 2005 și 2006; o lupta cu gripa aviară; o situația din Delta Dunării (canalul Bîstroe); Imaginea României în presa internațională este alimentată de românii plecați să muncească în străinătate. Parteneriatul pentru Pace La 26 ianuarie 1994, România a fost primul stat care a semnat Parteneriatul
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
epuizarea resurselor (după părerea specialiștilor, prima resursă de energie primară epuizată va fi petrolul); În 1992, în Brazilia, s-a desfășurat Conferința ONU pentru mediu și dezvoltare; a fost adoptat documentul „Agenda 21” prin care statele semnatare își propuneau să lupte pentru eradicarea sărăciei, pentru protecția mediului înconjurător și pentru dezvoltare durabilă. În 1997, a fost semnat Protocolul de la Kyoto prin care țările semnatare se angajau să reducă emisiile de gaze poluante. Acest protocol nu a fost ratificat de S.U
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
la pierderea Bucureștiului. După 4 luni de luptă, armata armată pierdea două treimi din teritoriul național (Oltenia, Muntenia, Dobrogea) și jumătate din efectiv. Cauzele acestei înfrângeri au fost multiple: România era înconjurată din trei părți de dușmani și trebuia să lupte pe două fronturi; în sud, România avea de apărat o frontieră de 1700 Km; România avea o armată numeroasă dar slab echipată și lipsită de experiență; aliații nu și-au respectat promisiunile; Refugiul în Moldova La 23 noiembrie 1916, germanii
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
Europei. Consecințele aplicării tratatului a fost dispariția de pe harta Europei a patru state: Polonia, Letonia, Estonia, Lituania și anexarea de către URSS a Basarabiei și a Bucovinei de Nord. Prin acest tratat, Hitler se asigura că nu va fi nevoit să lupte pe două fronturi, căci Polonia beneficia de garanții de securitate din partea Franței și Angliei. b)Beligeranți Au participat 61 de state grupate în două alianțe: Axa: Germania, Italia, Japonia, Ungaria, Bulgaria, Finlanda, România (între anii 1941-1944); Aliații sau Coaliția Națiunilor
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
după declarațiile de război, au acordat Poloniei, doar un ajutor financiar și s-au mulțumit să ocupe poziții pe linia Maginot (pe teritoriul Franței). „Războiul ciudat” a fost un război al ocaziilor pierdute, deoarece Germania nu a fost nevoită să lupte pe două fronturi. e)Războiul din vest (1940) Pentru a răspunde încercărilor franco-britanice de blocare a aprovizionării sale cu fier suedez (tranzitat prin Norvegia), în aprilie 1940, Hitler a invadat Danemarca și Norvegia. La 10 mai 1940, Germania a declanșat
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
surpriză asupra bazei militare de la Pearl Harbor (Hawaii). Profitând de elementul surpriză, Japonia a ocupat o zonă întinsă din Oceanul Pacific. la 8 decembrie 1941, SUA au intrat în război; h)Formarea Coaliției Națiunilor Unite În anii 1941 1942, statele care luptau împotriva Germaniei, Italiei, Japoniei au format o alianță cunoscută sub numele de Coaliția Națiunilor Unite al cărei nucleu l-au constituit SUA, Anglia și URSS. Membrii acestei alianțe au semnat următoarele documente: Carta Atlanticului (1941); Declarația Națiunilor Unite (1942); Pentru
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
armata română a eliberat capitala și, în aceeași zi, au intrat trupele sovietice. Până la 25 octombrie 1944, întreg teritoriu național a fost eliberat de trupele germane (25 octombrie e ziua armatei). După eliberarea teritoriului național, până la sfârșitul războiului, România a luptat în Vest, pentru alungarea trupelor germane din Ungaria, Cehoslovacia, Austria. România și Conferința de pace de la Paris (1947). Ca efort uman și material de război, România s-a situat pe locul 4 după U.R.S.S., S.U.A. și Anglia. Totuși, la
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
noastră se va îndepărta de sub dominația Moscovei, fapt tot mai evident după 1964. Conflictul dintre U.R.S.S și Iugoslavia după al Doilea Război Mondial, relațiile dintre U.R.S.S. și Iugoslavia au devenit tensionate. Conducătorul iugoslav, Iosip Broz Tito, care luptase cu succes împotriva ocupanților naziști în timpul războiului, refuza să asculte ordinele sovietice; România a avut, la fel ca și U.R.S.S., o atitudine potrivnică lui Tito; Revolta anticomunistă din Ungaria (1956) în 1956, a izbucnit o revoltă anticomunistă în Ungaria
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
verbul predicat „preia” particularitățile morfologice ale numelui prin care se exprimă subiectul. Într-un articol, D.D. Drașoveanu reia teza subordonării predicatului față de subiect cu argumente noi. După părerea sa, „structura în discuție se supune, ca oricare alta, probei omisibilității: și luptă din omul luptă este omisibil ca și luptător din omul luptător” pentru că și luptă, din exemplul de mai sus, exprimă o notă a unei noțiuni (deosebită de luptător prin aceea că este prezentată „în desfășurare”), ori între o notă și
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
noțiunii din al cărei conținut face parte”. După cum ușor se poate constata, argumentarea lui D.D. Drașoveanu, ca de altfel și terminologia folosită, ține cu consecvență metodologică de domeniul logicii clasice. Întradevăr din punctul de vedere al logicii, în sintagma omul luptă subiectul reprezintă noțiunea, iar predicatul una dintre notele acesteia, prezentată „în desfășurare” și, ca atare, chiar dacă luptă este omis, noțiunea exprimată prin cuvântul omul poate exista în continuare. După cunoștințele noastre, însă, în judecata omul luptă ambii termeni pot fi
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]