31,981 matches
-
speciilor de faună și floră sălbatică); astfel: pălămida ("Cirsium brachycephalum"), otrățelul bălților ("Aldrovanda vesiculosa"), pipiriguț ("Eleocharis carniolica"), forfecuța bălții ("Stratiotes aloides"), peștișoară ("Salvinia natans") sau trifoiașul-de-baltă ("Marsilea quadrifolia"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, case memoriale, castele, conace, situri arheologice); astfel:
Câmpia Ierului (sit SCI) () [Corola-website/Science/331769_a_333098]
-
a fost inaugurat în 1979 cu 167 inele de amarare și 73 locuri în docul uscat. Este folosit în special pentru iahturi de lux care aparțin unor brazilieni bogați. Portul dispune de servicii de închiriere a ambarcațiunilor de agrement, croaziere turistice, scufundări și turism în scop pescăresc. are o tradiție în găzduirea regatelor de iahting. Aici a avut loc cursa Clipper Round the World din 2013-2014. Va fi locul de desfășurare a probelor de navigație în cadrul Jocurilor Olimpice de vară din 2016
Marina da Glória () [Corola-website/Science/335548_a_336877]
-
afla o fântână (sebil) construită de sultan. În interiorul Porții Jaffa este o mică piață cu intrări în Cartierul Creștin (în stânga), Cartierul Musulman (drept înainte) și Cartierul Armenesc (spre dreapta, pe lângă Turnul lui David). Aici se află un birou de informații turistice și câteva magazine. Intrarea in Cartierul Musulman face parte din suq (piață). Amplasarea porții este determinată de topografia orașului, fiind situată de-a lungul văii ce este continuată de Drumul Jaffa în Orașul Vechi, între dealul nordic al Acrei și
Poarta Jaffa () [Corola-website/Science/335758_a_337087]
-
pământ. este unul dintre cele mai mari amfiteatre din Peninsula Balcanică, putând adăposti într-o vreme circa 20.000 de persoane, și este unicat în Albania. A fost redescoperit în secolul al XX-lea și a devenit astăzi o atracție turistică populară, deși o mare parte a structurii sale nu a fost încă descoperită de sub pământ. Amfiteatrul din Durrës candidează pentru lista monumentelor incluse în Patrimoniul Universal. Amfiteatrul a fost construit la începutul secolului al II-lea AD. Orașul Durrës, anticul
Amfiteatrul din Durrës () [Corola-website/Science/335793_a_337122]
-
principal în case de oaspeți și în complexe formate din cabine de lemn. Există mai multe zone de campare, cluburi de plajă și stațiuni mici, în timp ce restul coastei este în cea mai mare parte nelocuit. Unii proprietari ai acestor facilități turistice organizează excursii de-a lungul coastei și în zonele apropiate ca parte a pachetelor de cazare. Acestea includ vizitarea siturilor culturale, activități de navigație, zbor cu parapanta, drumeții, plimbări cu caiacul și scufundări subacvatice. În timpul lunilor de vârf din sezonul
Riviera Albaneză () [Corola-website/Science/335816_a_337145]
-
unele dintre cele mai cunoscute cluburi de noapte din Tirana precum Folie Terrace (cunoscut sub numele Folie Marine la Jale), precum și barurile la modă din cartierul Blloku își mută activitatea de-a lungul Rivierei Albaneze. Aici se află câteva obiective turistice istorice și naturale precum:
Riviera Albaneză () [Corola-website/Science/335816_a_337145]
-
sitar de pădure ("Scolopax rusticola"), turturică ("Streptopelia turtur"), huhurez-mic ("Strix aluco"), huhurez-mare ("Strix uralensis"), fluierar cu picioare verzi ("Tringa nebularia"), pupăză ("Upupa epops") sau nagâț ("Vanellus vanellus"). În vecinătatea sitului se află mai multe obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaje
Cursul mijlociu al Someșului () [Corola-website/Science/332622_a_333951]
-
cu picioare verzi ("Tringa nebularia"), fluierarul de zăvoi ("Tringa ochropus"), fluierar de lac ("Tringa stagnatilis"), fluierarul cu picioare roșii ("Tringa totanus"), mierlă ("Turdus merula") sau sturz-cântător ("Turdus philomelos") În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
Balta Vederoasa () [Corola-website/Science/332721_a_334050]
-
în aer liber, aflat în localitatea Drăgănești-Olt, a reconstituit un sat după tipul așezărilor neolitice specifice culturii Gumelnița, ale căror urme au fost descoperite la Drăgănești-Olt. Muzeul în aer liber ar urma sa fie punctul de plecare al unui circuit turistic care va cuprinde alte obiective de interes cultural din nouă localități din județul Olt, situate în zona Câmpiei Boianului. Inițiat de profesorul Traian Zorzoliu, satul neolitic este format din șase colibe ridicate în aer liber, pe un teren împrejmuit cu
Muzeul Câmpiei Boianului () [Corola-website/Science/332833_a_334162]
-
trufă neagră ("Tuber melanosporum"), zbârciog galben ("Morchella esculenta"); toate incluse în lista ciupercilor comestibile din flora spontană a României (Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Durabile - Ordinul 246/2006). În vecinătatea sitului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: În județul Alba: În județul Hunedoara: În județul Sibiu: În județul Vâlcea: Reportaje Videoreportaje
Frumoasa (sit SCI) () [Corola-website/Science/332829_a_334158]
-
de zăvoi ("Tringa ochropus"), fluierar de lac ("Tringa stagnatilis"), fluierarul cu picioare roșii ("Tringa totanus"), mierlă ("Turdus merula"), sturzul călător ("Turdus philomelos"), pupăză ("Upupa epops"), nagâț ("Vanellus vanellus"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaje
Lacul Oltina (sit SPA) () [Corola-website/Science/332904_a_334233]
-
ai lui Rūmī în Konya până în ziua de astăzi. Se crede că după 1925, descendenții lui Rūmī au continuat să practice forma de "zikr" cunoscută. În 1925, s-au dat câteva drepturi de realizare a ritualului în public (ca atracție turistică); în ceea ce privește ordinul, acesta rămâne interzis. Ordinul în ziua de astăzi este activ în Turcia, fiind condus de către nepotul lui Rūmī (la a 22-a generație), Faruk Hemdem Çelebi. Ordinul Mevlevi a supraviețuit deoarece a reușit să se transforme într-o
Ordinul Mevlevi () [Corola-website/Science/333579_a_334908]
-
parva"), rândunică roșcată ("Hirundo daurica"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), ciocârlie-de-pădure ("Lullula arborea"), presură sură ("Miliaria calandra"), ciuf-pitic ("Otus scops"), viespar ("Pernis apivorus") și fluturaș de stâncă ("Ptyonoprogne rupestris"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
Munții Trascăului (sit SPA) () [Corola-website/Science/333640_a_334969]
-
fost numit guvernator al districtului Riyad. funcție pe care a deținut-o până în 2011. Că guvernator a contribuit la dezvoltarea capitalei, care s-a transformat dintr-un un oraș de mărime mijlocie, într-o metropola centrală, un punct de atracție turistic și un centru financiar de mare însemnătate. La 5 noiembrie 2011 a fost numit ministru al apărării, înlocuindu-l în această funcție pe defunctul sau frate, Sultan.În aceeași zi emirul Șutam bin Abd al-Aziz a a fost numit guvernator
Salman bin Abdulaziz al Saud () [Corola-website/Science/333657_a_334986]
-
Sfintei Mării” ("Reseda lutea"), coada-iepurelui ("Sesleria heuflerana"), gușa-porumbelului ("Silene nutans ssp. dubia"), dumbăț ("Teucrium chamaedrys"), cimbrișor ("Thymus pulcherrimus"), iarbă neagră ("Lembotropis nigricans"), iarbă grasă ("Sedum telephium ssp. maximum"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaj
Cheile Doftanei () [Corola-website/Science/333661_a_334990]
-
a călători în străinătate o scrisoare emisă de regele Greciei. În cele din urmă a devenit cetățean al Italiei în 1988. Prințul Nicolae a vizitat Rusia pentru prima dată în iunie 1992, când a acționat ca un al doilea ghid turistic pentru un grup de oameni de afaceri. De multe ori el a apărut în mass-media pentru a vorbi despre Romanovi, oferind peste 100 de interviuri televizate, și apărând în documentare de televiziune, cum ar fi documentarul danez din 2003 "En
Nicolae Romanov, Prinț al Rusiei () [Corola-website/Science/333699_a_335028]
-
de toamnă ("Crocus banaticus"), pufulița ("Epilobium montanum"), laleaua pestrița ("Fritillaria meleagris"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), spânz ("Helleborus purpurascens"), vioreaua ("Scilla bifolia"), opaița ("Silene heuffelii") sau iarbă moale ("Stellaria holostea"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
Drocea - Zarand () [Corola-website/Science/333708_a_335037]
-
Tachybaptus ruficollis"), corcodel mare ("Podiceps cristatus"), cormoran mare ("Phalacrocorax carbo"), cristei de baltă ("Rallus aquaticus"), silvia undulată ("Sylvia nisoria"), fluierar de mlaștină ("Tringa glareola"), nagâț ("Vanellus vanellus"). În vecinătatea sitului se află mai multe obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaj
Câmpia Cermeiului (sit SPA) () [Corola-website/Science/333734_a_335063]
-
al întregii linii defensive belgiene, dominând căile de comunicare din jurul Canalului Albert. Pierderea sa o dat o lovitură catastrofală armatei belgiene, care nu a mai fost capabilă să își revină din șoc. Fortul Eben-Emael este în zilele noastre un obiectiv turistic deschi vizitei publicului. Este administrat de Asociația Fortului Eben-Emael, care organizează tururi și alte activități.
Fortul Eben-Emael () [Corola-website/Science/333743_a_335072]
-
ghiocel ("Galanthus nivalis"), trifoiul de baltă ("Menyanthes trifoliata"), pușca-dracului ("Phyteuma tetramerum"), gențiană mov ("Swertia perennis"), bulbuc de munte ("Trollius europaeus") sau "Waldsteinia geoides" - o specie din familia Rosaceae. În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
Făgetul Clujului - Valea Morii () [Corola-website/Science/333752_a_335081]
-
zăvoi ("Sylvia borin"), silvia cu cap negru ("Sylvia atricapilla"), turturică ("Streptopelia turtur"), graur ("Sturnus vulgaris"), lăcustar ("Sturnus roseus"), mierlă ("Turdus merula"), sturz cântător ("Turdus philomelos"), pupăză ("Upupa epops"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
Băneasa - Canaraua Fetei () [Corola-website/Science/333780_a_335109]
-
Tringa stagnatilis"), fluierar cu picioare verzi ("Tringa nebularia"), fluierarul de zăvoi ("Tringa ochropus"), mierlă ("Turdus merula"), sturz ("Turdus pilaris"), sturz cântător ("Turdus philomelos"), sturz de vâsc ("Turdus viscivorus"), pupăză ("Upupa epops"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, arii protejate, zone naturale, situri arheologice), astfel:
Lunca Inferioară a Turului () [Corola-website/Science/333803_a_335132]
-
laleaua pestriță ("Fritillaria meleagris"), poroinic ("Orchis mascula ssp. signifera"), untul vacii ("Orchis morio"), pușca-dracului ("Phyteuma tetramerum"), stupiniță ("Platanthera bifolia"), ferigă plutitoare ("Salvinia natans"), forfecuța bălții ("Stratiotes aloides") și cornaci ("Trapa natans"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, arii protejate, zone naturale, situri arheologice), astfel:
Râul Tur (sit SCI) () [Corola-website/Science/333814_a_335143]
-
drumului de acces pentru automobile (cu parcare și iluminare), renovarea clădirii administrative, a Conacului Pommer și a casei-muzeu, edificiu ce va găzdui expoziții despre viața boierului Pommer, istoria parcului și a satului. Obiectivul general al proiectului este reabilitarea infrastructurii zonei turistice Țaul, care se află în centrul Regiunii de Dezvoltare Nord și poate uni două trasee, conectând astfel regiunea la circuitul turistic național și internațional. Parcul inițial avea 46 ha și a fost amenajat de arhitectul-peisagist rus Ipolit Vladislavski-Padalko. Numai rețeaua
Conacul Pommer () [Corola-website/Science/333815_a_335144]
-
găzdui expoziții despre viața boierului Pommer, istoria parcului și a satului. Obiectivul general al proiectului este reabilitarea infrastructurii zonei turistice Țaul, care se află în centrul Regiunii de Dezvoltare Nord și poate uni două trasee, conectând astfel regiunea la circuitul turistic național și internațional. Parcul inițial avea 46 ha și a fost amenajat de arhitectul-peisagist rus Ipolit Vladislavski-Padalko. Numai rețeaua de drumuri interioare cuprindea 15 km. Parcul reprezinta una dintre cele mai reușite lucrări ale peisagistului rus, fapt apreciat de societatea
Conacul Pommer () [Corola-website/Science/333815_a_335144]