31,827 matches
-
Cristi ridica seară de seară sălile în picioare cu tangouri. Nici berăriile nu erau ocolite, la Caru’ cu bere se mâncau crenvurști cu o bere făcută după o rețetă proprie, te puteai îmbăta până-ți pierdeai mințile la Trocadero pe Academiei, la Bavaria pe Brătianu sau la Blanduziei pe Strada Doamnei, unde aveau și cornuri cu lapte foarte calde, că-ți și frigeau limba. Iar la fiecare două-trei străduțe, dar numai când vremea era bună, cam din mai până la începutul toamnei
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
personală, firește, pe temeiul unor opțiuni individuale de gust. București, 4 decembrie 1986 * Berlin, 25 ianuarie 1987 Către Președintele Uniunii Scriitorilor din România Sper că a parvenit Uniunii scrisoarea din decembrie, care informa despre bursa atribuită de juriul internațional al Academiei de Arte din Berlin, În ședința sa anuală din martie 1986 și de care - datorită unor bizare erori ale Poștei Române - am luat cunoștință cu Întârziere, abia la trecerea prin Berlin 1. Revenit aici, după vizita În SUA (unde am
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
fost făcute de către criticii literari Între proza lui Manea și aceea a unui Musil sau Malcolm Lowry. Informațiile publicate de editura Steidl amintesc de asemenea că prozatorul român se află la ora actuală În Germania Federală cu o bursă a Academiei de Arte din Berlin, În cadrul programului ei de schimburi culturale, unde, după informațiile noastre, urmează să rămână până În ianuarie 1988. Revista israeliană de limbă română Minimum pare să se fi grăbit, preluând zvonuri neverificate, atunci când a anunțat În numărul său
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
pentru lipsa unei plăci comemorative pe casa În care locuise Eliade. Mormântul acestuia nici nu i se părea un mormânt, doar „pământ plat, cu o cruce simplă de piatră, cu inscripția marelui dispărut”. Profesorul se arăta gata să meargă la „academie, la fundație, la Cotroceni”, să insiste a se pune o placă pe casă și să se Îngrijească mormântul. Dorința sa „maximală” ar fi fost Însă ca autoritățile române „să Încerce să aducă cele două urne ale soților Eliade În țară
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Îți port aceeași curată prietenie, cu regretul, evident, că enorma distanță nu ne permite să ne revedem și să dialogăm direct. Îți urez tot binele și Îți strâng mâna, același, Mircea Zaciu P.S. Ai putea să-mi trimiți adresa ARA (Academia Româno-Americană) și să-mi spui eventual cu cine aș putea lua acolo legătura? * Bonn, 9 noiembrie 1991 Dragă Norman Manea, Îți mulțumesc pentru scrisoare și mă grăbesc să-ți scriu Înaintea unei plecări neprevăzute În țară. În fapt, voiam să
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
adânc prietenii săi din țară și din exil. Meritele lui Z. Ornea În istoria literară (și nu doar literară) a României au fost, pe drept, subliniate. Nu puțini și-au exprimat regretul (nu și surpriza) că nu fusese primit la Academie. Unii l-au comparat cu cărturari de origine evreiască (Tiktin, Șăineanu, Gaster) care slujiseră, la timpul lor, cu zel și har, cultura română. Nu știu câtă valoare au aceste constelații, nici ce tip de nostalgie sau remușcări sau marginalizări etnice codifică asocierile
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
stradă, Marie-France Îmi povestise Întâlnirea lui Ionesco cu un important prozator român. După ce inspectase sceptic spațiosul apartament, situat În centrul Parisului, pe Boulevard Montparnasse 96A, vizitatorul de la București și-a exprimat dezamăgirea că unui scriitor de asemenea anvergură, membru al Academiei Franceze, nu i se asigură o vilă, cu grădină și ambianță corespunzătoare, așa cum proceda Rinoromânia socialistă cu „clasicii” săi, precum musafirul Însuși. Academicianul francez nu părea insultat. A chemat-o pe Marie-France și a rugat-o să arate oaspetelui micuța
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
1. Nobel 2002" Vestea acordării Premiului Nobel pentru literatură scriitorului maghiar Imre Kertész a surprins nu doar publicul larg, ci și lumea literară. Cum se Întâmplă În asemenea cazuri, supozițiile inventive nu au lipsit. Cea mai frecventă părea aceea că Academia Suedeză, acuzată adesea de stângism, alesese, În sfârșit, tema „Holocaustului” pentru a se disocia de antisemitismul european actual (inclusiv al stângii europene), care oferă de vreun an și mai bine imprevizibile accente alarmante. Faptul că premiul i-a revenit tocmai
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
pe care voia s-o descrie”, model „socialist” al universului concentraționar. „Nu știu dacă În Occident, Într-o societate liberă, aș fi fost capabil să scriu romanul cunoscut azi sub titlul Fără destin și care a obținut Înalta distincție a Academiei Suedeze”, declară Kertész. Menționând povestirile „limpezi, de o cruzime masochistă” ale lui Tadeusz Borowski din Spre gazare, doamnelor și domnilor, laureatul se Întreabă, cum s-a Întrebat, presupun, mereu În ultimele decenii și cum se Întreabă mulți dintre scriitorii marcați
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
celor care Își mai amintesc de ei.” Discursul de la festivitatea Nobel mi-a parvenit În zilele când aflam despre atacurile fățișe și voalate cu care presa și o bună parte din intelectualitatea maghiară primiseră vestea premiului, de mesajele electronice adresate Academiei Suedeze, „aservită conspirației mondiale evreiești”, de cererile de a se onora, În viitor, un scriitor „cu adevărat” maghiar, de reproșurile că atenția acordată Holocaustului ar jigni martirii anticomuniști ai revoluției din 1956, de insinuările că autorul trăiește multă vreme din
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Afirmația sa incendiară a provocat stupefacție și repulsie. Reamintesc, apoi, prestația ridicolă și grotescă a preotului Simion Tatu, în timpul primului regim Iliescu, în cadrul Parlamentului României: tocmai datorită caraghioslâcului său redundant, acesta a fost unul din caii de bătaie ai revistei Academia Cațavencu. Acestea sunt doar câteva pilde prin care Biserica Ortodoxă s-a descalificat: nu în zadar, Mircea Dinescu, pamfleta hâtru, în revista sus-amintită pe tema „îngerilor sleiți ai Patriarhiei” și „varieteurilor popești”. Istoria călugăriței Irina Cornici și martiriul ei provocat
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
că aceasta nu s-a produs deocamdată și nu știu ce șanse reale are să se producă. Este vorba, repet, de poziția președintelui țării, adică a celui mai important om în stat. Nu de poziția Asociației Foștilor Deținuți Politici din România sau a Academiei Civice sau a altor organizații care solicită de mai bine de un deceniu o condamnare oficială (prezidențială, guvernamentală, parlamentară mai exact) a comunismului. Intrarea în Europa, pentru România, ar trebui să însemne și o condamnare oficială a comunismului, măcar pentru
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
există deja virtual: din ea ar putea face parte personalități din străinătate specializate pe trecutul recent al țării noastre, istorici români creditați științific și, nu în ultimul rând, foști deținuți politici care au o bună monitorizare a hărții Gulagului românesc. Academia Civică (realizatoarea Memorialului de la Sighet și responsabilă de editarea Analelor Sighet) ar putea furniza și ea cercetători în domeniu care să centralizeze documentele respectivei Comisii și să concretizeze secretariatul unui Raport de amploare în legătură cu represiunea din România în perioada 1944-1989
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
Ion Iliescu, ci pentru a-și ține cuvântul față de poporul pe care îl păstorește politic, cum că va face mai multe decât predecesorii săi). Această Comisie poate fi propusă de institute (care există deja) de cercetare a perioadei comuniste, precum Academia Civică, Institutul Român pentru Istorie Recentă, Institutul A.D. Xenopol (din Iași), Institutul de Istorie Orală (din Cluj-Napoca), fiind acreditate de președinție. Cei care de cincisprezece ani au petiționat înființarea unei astfel de Comisii sunt cei mai în măsură să o
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
Securității (da, exact așa se numea procesul de monitorizare securistică!), concretizat asupra psihologului proaspăt ieșit din Gulag, suna cam așa: 1) dirijarea agentului X de a-l determina pe profesorul Mărgineanu să obțină cărți de specialitate, însă doar cu aprobarea Academiei (termen: 30.IX.1965); 2) agenții Y și Z să îl influențeze „să-și dea seama de valoarea contribuției lui la obținerea unor realizări pentru țara noastră”, să i se stimuleze sentimentul patriotic pentru a putea fi atras cândva să
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
noroc și cu donațiile de carte pe care le-am primit pentru cei tineri de-a lungul celor șase ani de când predau cursul despre Gulagul românesc. Am primit donații masive de la revista Memoria, a foștilor deținuți politici, apoi de la Fundația Academia Civică am primit cărți apărute în colecția „Biblioteca Sighet” (de fiecare dată când am fost în excursiile documentare la închisoarea Gherla și la Memorialul de la Sighet). Fundația Aspera a prilejuit unei serii de studenți donații generoase în cărți esențiale legate
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
infracționalitate; iar Eldorado-ul periferiei este dorința de parvenire. Lumea din blocuri, de lângă blocuri și de după blocuri este una bolnavă de mizerie; iar dacă se poate vorbi de un mal de siècle, atunci inclusiv acesta este unul decăzut. Mahalaua politică Academia Cațavencu ne-a obișnuit, cu aerul ei mucalit și vitriolant-ironic, de mai bine de zece ani cu o portretistică acidă a politicenilor români: găunoși, agramați, insipizi, caraghioși, chiar imbecili, majoritatea dintre ei. Insolența satirică a respectivului „săptămânal de moravuri grele
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
exemplificând prin politicienii săi mai cu seamă. S-a mizat pe un grotesc coroziv și pe hilar, pe bășcălie, răspăr, pe circ și maimuțăreală, pe o fantezie pamfletară spectaculoasă, pe o categorie pe care aș numi-o scato-clovnesc. Jurnaliștii de la Academia Cațavencu au intuit și sancționat tocmai trăsătura suburbană a politicienilor români, zugrăviți în portrete demistificatoare: Ion Iliescu zis (nea) „Nelu”, „babacul”, „despotul de Călărași”, „Titanul”, „Feldwebelul de la Cotroceni” cu zâmbetul „Dalbei ca Zăpada”, „Ioan Gură de aur”, „Emanația Sa”, „Urmașul
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
nu numai ei au furat revoluțiaă Dar, slavă Domnului, că în toată nenorocirea asta s-a-ntâmplat așa, îi răspund. Că doar nu era să fie lăsată în întregime pe umerii maestrului Alexandru Bârlădeanu. Fiindcă, deși a fost coleg de Academie cu Șerban Cioculescu, la cei 80 de ani împliniți, dumnealui nu are încă umorul acestuia ca să le poată spune urmașilor săi parlamentari: Nu mă mai lingușiți atâta, măi fraților, că am mai fost lingușit odată și mă simt de parcă aș
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
depozitul Cărții Românești și pe tarabe, în vreme ce revistele și-au redus sub orice limită tirajele din lipsă de hârtie), de editura sa particulară, de tipografia sa (în care am investit atâția bani și atâtea speranțe), de mașinile sale personale, de Academia sa Cațavencu (despre care declară la SOTI că i-ar da satisfacții mai mari decât Uniunea), de vila moștenită de la tovarășa Mia Groza, de vânat fazani și de alte lucruri de acest fel pe care, în ciuda mizeriei în care se
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
și că nu a fost nevoie de nici o organizare specială, pentru că preoții știau ce au de făcut. Ceea ce aveau efectiv de ascuns cei puși atunci sub urmărire erau manuscrisele celui dispărut, pe care ar fi vrut să le predea la Academie, ca să nu pună securitatea mâna pe ele. Din păcate, acestea nu au putut fi salvate. În schimb, cel ce trebuia să se ocupe de predarea lor a intrat și el în colimator. Aurel State a fost ridicat din căminul studențesc
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
voi rămâne împotriva judecării literaturii în funcție de dosarul de cadre al autorului, așa cum am fost și înainte de 1989. Mi-am făcut lucrarea de licență despre filosofia lui Blaga - atunci când cărțile sale nu puteau fi citite decât de la fondul secret al Bibliotecii Academiei - și nu aș vrea să se ajungă din nou la așa ceva. Cei care nu au valoare vor ieși din circuit de la sine, nu trebuie să-i dea te miri cine afară din literatură pentru că li s-a scăzut nota la
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
str. Mureșenilor nr.14, tel. 0268/477799 Librăria George Coșbuc, str. Republicii nr. 29, tel. 0268/477309 BUCUREȘTI Librăria NOI, BD. N. Bălcescu nr. 18, tel. 021/3102528 Librăria Mihai Eminescu, Bd. Regina Elisabeta nr. 5, tel. 021/3158761 Librăria Academiei, Calea Victoriei nr. 12 A, tel 021/3138588 Librăria Luceafărul, Bd. Unirii nr. 10, tel. 021/3130075 CLUJ Librăria Orfeu, Piața Unirii nr. 10, tel. 0264/195339 CONSTANȚA Librăria Sophia, str. Dragoș Vodă nr. 13, tel. 0241/616365 CRAIOVA Librăria Școlii
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
Agustin Jose Menendez, Eriksen, Erik Oddvar (eds.), Arguing Fundamental Rights, Springer, Dordrecht, 2006. Apostol-Tofan, Dana, Puterea discreționară și excesul de putere al autorităților publice, Editura All Beck, București, 1999. Aristotel, Politica, traducere de Alexander Baumgarten, Editura IRI, București, 2001. Asociația Academia de Advocacy, Regionalizarea României De ce? Sinteza audierii publice, online la http://advocacy.ro. Avramescu, Cătălin, Constituția Statelor Unite ale Americii, comentariu, text și note, Editura Humanitas, București, 2010. Ballmer-Cao, T.H.; Mottier, V.; Sgier, L., (eds.), Genre et politique. Débats et perspectives, Ėditions Gallimard
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
Limitele Constituției. Despre guvernare, politică și cetățenie în România, Editura CH Beck, București, 2008. Călinoiu, Constanța; Duculescu, Victor, Drept constitutional și instituții politice, Lumina Lex, București, 2005. Ceterchi, Ioan (coord.), Istoria dreptului românesc, vol. II, partea a 2-a, Editura Academiei RSR, București, 1987. Cioriceanu, George, La Roumanie économique et ses rapports avec l'étranger de 1860 à 1915, Paris, 1928. Colescu, L., Recensământul general al populației românești, București, 1905. Comunicat de presă Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, 22 martie
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]