31,753 matches
-
în pedagogia națiunii: "popa nu maĭ póte fi dascăl, pentru acelaș cuvênt care face că în biserică nu se pot ține lecțiuni de matematicĭ, quăcĭ însușĭ Christ aŭ alungat din biserică cu biciul pe Fariseiiĭ calculatorĭ. [...] Româniĭ [nu se pot apăra] numai cu icónele ca Bisantinĭĭ. [Ei trebuie să înțeleagă] că precum nu pot trăi fără biserica, tot ast-fel nu pot trăi fără scólă" (Melidon, 1874, p. 12). Educația morală a tineretului, care reprezintă piatra unghiulară a întregului proces de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
frațĭ de limbă cu concursul cărora póte mosceni, în maĭ bună înțelegere, pămêntul pe care se hrănesce el însușĭ cu familia sa, și pe care este prin urmare dator al spori și al înflori prin munca sa și a'l apăra cu sacrificiul viețeĭ séle" (Melidon, 1874, p. 79). Spiritul sacrificial, devotamentul total pentru patrie, bucuria de a muri pe altarul națiunii, acestea sunt ideile perforante care trebuie să străpungă ființa și conștiința tinerilor patrioți. Studiul istoriei naționale este modalitatea de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
nobilului din vremea lui Henric al IV stau alături, luptă alături și mor alături, cuprinși de frenezia morții, a morții glorioase pentru patrie. [...] Copii, învățați din fiorul care a cuprins Franța și-a înălțat-o în iubirea lumei, cum se apără scumpele amintiri ale trecutului, cum trebuie să murim pentru țara părinților, a moșilor și a strămoșilor noștri! (Delavrancea, 192-, pp. 12-13). Lăsați-vă cuprinși de frenezia morții! Învățați să trăiți fiorul care vă poartă spre moarte! cutremurătoare îndemnuri pedagogice... Delavrancea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
România liberă trăiesc și mulți străini precum jidani, unguri, greci, lipoveni, ruși, bulgari, nemți. Însă România este numai a Românilor și numai ei singuri au drept a o străpâni; pentru că străbunii noștri au vărsat pâraie de sânge spre a o apăra, timp de mai mult de 1700 ani contra multor cumpliți dușmani care vroiau să le-o ia" (Creangă et al., 1875, p. 107 cf. Murgescu, 1999, pp. 161-162). Astfel de mesaje erau diseminate prin școlile elementare de către dascălii națiunii și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cele mai furibunde în special, dar nu numai, în rândul cărturarilor ardeleni. Această denunțare intransigentă a filiației dacice, în paralel cu îmbrățișarea frenetică a celui mai pur latinism, este explicabilă prin diferența de funcție politică a celor două idei. Latinismul apărat cu sagacitate de Școala Ardeleană a fost o doctrină defensiv-emancipatoare, apologeții săi urmărind să dobândească pe spinarea ei recunoașterea parității neamului românesc cu celelalte popoare învecinate. Ca idee integratoare, latinismul aspira deci la ieșirea poporului român, descendent al marilor romani
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
unirii principatelor danubiene române. În schimb, în ariergarda consensului societal reprezentată de literatura didactică, unificarea istoriografică survine doar după consumarea evenimentelor politice. Primul manual de istorie care tratează în același cadru unitar istoria tuturor românilor îi aparține tot lui Laurian, apărând în circuitul cărților școlare chiar în 1859. Evenimentele istorice sunt prezentate intercalate în cadrul aceleași matrici unice definită pe coordonatele teritoriului dacic. Astfel, istoria românilor este divizată într-o succesiune de "stări ale Daciei". Laurian urmărește, sincronic, desfășurarea evenimentelor într-un
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în slujba patriei, nici fericire omenească superioară aceleia de a-ți da viața în numele națiunii. "Armata este școala cea mare a națiunei, unde fiecare Român trebue să meargă pentru a învăța cum se iubește Patria și cum poate fi ea apărată contra dușmanilor" (p. 41). Ce se învață la această școală a națiunii care este armata?, ne putem întreba intrigați. Pe lângă iubirea totală a patriei ("Să ne clădim altar în suflet pentru iubirea de Patrie și să închinăm acestui altar tot
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
fanatici trebuie să fi fost percepută ca o blasfemie națională, anume că "cucerirea Daciei de Romani a fost oarecum o greșală din punctul de vedere al ușurinței apărării hotarelor lor. Dunărea era cel mai bun hotar, care se putea lesne apăra" (Tafrali, 1935, p. 63). Inferența logică ce derivă din această afirmație este că poporul român este produsul secundar al unei erori de politică militară. De asemenea, mitul românilor ca botezatori ai barbarilor, chiar dacă nu este atacat frontal, este abandonat, întrucât
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de superioritate a propriei națiuni față de toate celelalte și afectat de o aroganță naționalistă cu finalități opresiv-belice la adresa altor popoare. Patriotismul adevărat, de sorginte socialistă, în schimb, promovează respectul internațional, spiritul pacifist, fiind în același timp democratic și egalitar întrucât apără egalitatea de drepturi a tuturor națiunilor. Pe scurt, pseudopatriotismul naționalist și fascist trebuie înlăturat și înlocuit cu adevăratul patriotism proletar internaționalist și socialist. Mai mult, patriotismul este cu adevărat socialist doar în măsura în care este și sovietic. Solidaritatea cu Uniunea Sovietică țara
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
educațional la care se făcea predarea istoriei. Cel mai detaliat și complet elaborat istoriografic în care a fost codificată viziunea socialismului revoluționar asupra trecutului românesc se regăsește, fără îndoială, în manualul Istoria R.P.R. Manual pentru învățământul mediu (1952) ediția princeps apărând în 1947 sub titlul mai convențional de Istoria României. Manual unic pentru clasa a XI-a medie semnat de colectivul coordonat de Acad. Mihail Roller, o adevărată "echipă de șoc" însărcinată cu rolul de a trece prin malaxorul hermeneutic de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
fi decretat celebra sa "legătură" fiindcă i-a fost dictată de către boierii olteni, care aveau interesul de a păstra în posesia lor pe iobagii refugiați pe latifundiile lor (Roller, 1952, p. 171). În fine, ca exponent al clasei asupritoare, "Mihai apăra interesele clasei boierești, fie aceasta română sau maghiară" (Roller, 1952, p. 178). Factorul etnic nu juca așadar niciun rol în politica principelui valah. Departe de a aspira la făurirea unității naționale, Mihai a încercat să constituie un "stat centralizat" în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
daco-romanilor, ci și continuitatea organizațională, de factură politico-statală a românilor. II. Discursul polifonic (post-1998). Discursul conservator emis de vechea gardă istoriografică insistă dogmatic pe teza continuității daco-romane post-aureliane (Scurtu et al., 1999, p. 9). De asemenea, continuitatea organizării politice este apărată, invocată fiind deja clasica teorie a "Romaniilor populare" (p. 14). Într-un limbaj revolut, manualul lui I. Scurtu et al., celebrează rolul decisiv jucat de păduri în istoria românilor, care "au conservat ființa neamului la vremuri de restriște" (p. 14
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
din urmă prevalând în fața identificărilor regionale doar în cursul secolului al XIX-lea în categoria cărturarilor și pe parcursul celui de-al XX-lea în mentalul colectiv al maselor). Discursul școlar vorbește astfel despre "Românii conduși de Mircea cel Bătrîn se apără împotriva cotropirii turcești", "faptele de vitejie ale românilor în timpul lui Vlad Țepeș", "poporul român condus de Ștefan cel Mare și Sfînt apără independența țării" sau despre "lupta românilor pentru eliberarea țării" sub Mihai-Vodă Viteazul (Almaș, 1994, pp. 35, 45, 52
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
-lea în mentalul colectiv al maselor). Discursul școlar vorbește astfel despre "Românii conduși de Mircea cel Bătrîn se apără împotriva cotropirii turcești", "faptele de vitejie ale românilor în timpul lui Vlad Țepeș", "poporul român condus de Ștefan cel Mare și Sfînt apără independența țării" sau despre "lupta românilor pentru eliberarea țării" sub Mihai-Vodă Viteazul (Almaș, 1994, pp. 35, 45, 52, 63). Impresia lăsată este că întregul popor român s-a raliat sub călăuzirea războinică a marilor săi conducători, ceea ce evident nu a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și-a dobândit independența este Namibia, în anul 1990. o În anul 1963 a fost înființată Organizația Unității Africane (O.U.A.), având sediul la Addis Abeba. Această organizație a luptat pentru decolonizare, a promovat unitatea și solidaritatea statelor africane, apără suvernitatea, integritatea și independența statelor africane și promovează cooperarea internațională. o În 1964, în cadrul primei sesiuni a Conferinței Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare, s-a individualizat Grupul celor 77 de state în curs de dezvoltare care au adoptat o
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
militară a Legiunii, numită Garda de Fier, nume folosit ulterior pentru întreaga organizație; dizovată în 1931, Garda de Fier a reapărut sub numele de Partidul Totul pentru Țară; legionarii erau văzuți de unii oameni politici ca fiind singurii capabili să apere românismul (Ion Gigurtu, Al. Vaida Voevod, Ion Inculeț, Mihai Manoilescu); caracteristicile doctrinei legionare: renașterea națiunii; dezinteresul material; ortodoxismul; antisemitismul; anticomunismul; antidemocrația; intoleranța, agresivitatea și practica asasinatului politic au făcut ca marea majoritate a românilor să deteste legionarismul; arma lor principală
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
armată pierdea două treimi din teritoriul național (Oltenia, Muntenia, Dobrogea) și jumătate din efectiv. Cauzele acestei înfrângeri au fost multiple: România era înconjurată din trei părți de dușmani și trebuia să lupte pe două fronturi; în sud, România avea de apărat o frontieră de 1700 Km; România avea o armată numeroasă dar slab echipată și lipsită de experiență; aliații nu și-au respectat promisiunile; Refugiul în Moldova La 23 noiembrie 1916, germanii au intrat în București. Guvernul, armata, suveranii, o parte
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
în realizarea păcii fiind prezența trupelor ruse în Transnistria. 9.Studiu de caz: România și Tratatul de la Varșovia a) Scurt istoric al Tratatului de la Varșovia Tratatul de la Varșovia a fost alianța militară a țărilor comuniste europene care doreau să se apere împotriva amenințării pe care o percepeau din partea N.A.T.O. În realitate, Uniunea Sovietică nu a înființat această alianță doar ca o reacție la crearea N.A.T.O., ci, mai ales, ca urmare a admiterii statului R.F.G. în N.A.T.O. Statele membre
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
o percepeau din partea N.A.T.O. În realitate, Uniunea Sovietică nu a înființat această alianță doar ca o reacție la crearea N.A.T.O., ci, mai ales, ca urmare a admiterii statului R.F.G. în N.A.T.O. Statele membre se angajau să se apere reciproc în cazul unui atac, se angajau să nu utilizeze forța în relațiile internaționale, să rezolve orice problemă numai pe cale pașnică, să nu intervină în afacerile interne ale statelor membre, să respecte suveranitatea și independența. Aceste principii au fost încălcate
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
18571859), cu care am debutat editorial. Un prim fragment a fost publict în revista Ateneu, cu sprijinul lui Corneliu Buzinschi, care, mai apoi, în calitatea sa de redactor la Editura Tineretului, mi-a facilitat încheierea unui contract de editare, povestirea apărând în două volume, în colecția „Clubul Temerarilor”, într-un tiraj de 75.000 de exemplare. Lansarea a avut loc în 1969, la Cercul Militar din București, în prezența unor personalități marcante ale vieții culturale. A fost un succes total, moral
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
mine, o provocare care mă face să-mi mențin un tonus intelectual confortabil. Pentru a face acest pas ți-a trebuit, totuși, aproape un deceniu de exercițiu ca recenzent, primul tău articol de critică literară (D.D. Pătrășcanu - Spontaneitate și influențe) apărând tot în paginile revistei băcăuane, în iunie 1978. Cum a fost saltul de la D.D. Pătrășcanu la George Bălăiță și Marin Preda? Studiul despre D.D. Pătrășcanu, mai amplu decât cel apărut în revistă, a fost - inițial - o obligație de serviciu (lucram
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
ajutat pe Gane la alcătuirea „Metior”-ului, care-i din vreo patru părți, din care cea mai mare, vreo 52 de poeme, figurau în volumul meu „Livada din vii”, copiate aproape ad-literam. Debutul a fost, în consecință, întârziat, volumul „Solstițiul” apărând în 1993, la Editura Plumb, care a primit, după cum se știe, premiul de debut al Asociației Scriitorilor din Iași, în anul următor ieșind și a doua carte de poeme, „Meridele”, care a primit premiul cotidianului „Deșteptarea”, pe vremea când era
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
satul Umbrărești, scriem și mărturisim cu cestu zapis al nostru precum dăm un vadu de moară ce avem noi la satul nostru, la Umbrărești, într-apa Bârladului (...) pentru binele ce ne-au făcut de ne-au scutit și ne-au apărat de dăjdii și de zloți și de lei și de galbeni și de alte nevoi să putem să trăim în țară la locul nostru”. Trebuia să fie cineva cu rădăcinile adânc împlântate în trecut, cu legături indestructibile în urmă față de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
că e greu de conceput și de acceptat că toți acești oameni și-ar fi îngăduit sacrilegiul unui sprejur. E demn de crezut că ei cunoșteau bine de la strămoșii lor hotarele cele vechi, hotare care inițial se păstrau și se apărau prin jurământ sau, cum consemnează unele acte, cu gura, până la apariția mai recentei expresii „ai carte, ai parte” care înfățișează o realitate a timpurilor moderne, când „cuvântul dat” valorează uneori prea puțin. Dar cine erau răzeșii de moșia Umbrăreștii numiți
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
începutul secolului al XX-lea. Ne mulțumim acum să relevăm doar ceea ce puținele documente, sărace și schematice în informații, ne oferă. Dar și așa se poate înțelege și percepe tenacitatea cu care cea mai mare parte a țăranilor răzeși își apărau și ocroteau obștea străveche de orice element dizolvant, de felul polcovnicului Sandu Avram, ridicat din rândurile lor, ori al orândarului Mihalache Alexeevici, precursor parcă al Fischerilor din preajma anului 1907, căruia locuitorii umbrăreșteni i-au aplicat o corecție binemeritată în anul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]