32,000 matches
-
școala medie. În 1969 i s-a conferit numele lui Serghei Lazo. Statutul de liceu a fost primit în anul 1996. Dinastii de profesori ce au activat și activează în liceu sunt: Directori ai școlii din Balatina Nistor Dîrzu - președintele Cooperativei Agricole de Producție „La Fontan”. La 22.11.2007 pentru muncă îndelungată și prodigioasă în complexul agroindustrial, merite în sporirea eficienței producție agricole și contribuție la dezvoltarea infrastructurii social-economice a fost conferit Ordinul „Gloria Muncii”.
Balatina, Glodeni () [Corola-website/Science/305173_a_306502]
-
pește și o moară. Iată ce avea Sărată la începutul perioadei de runire cu regatul Romîniei, după reforma agrara din 1920. Sărată Nouă avea 122 de gospodării cu 254 de bărbați și 248 de femei; aveau o gospodărie boiereasca, o cooperativa agricolă, care se numea <nowiki>"</nowiki>Sărată Nouă<nowiki>"</nowiki>, primărie, cîrciuma, școala primară. Sărată Veche avea cooperativa agricolă care se numea <nowiki>"</nowiki>Sărată Veche<nowiki>"</nowiki>, primărie, școala primară mixtă, biserica ortodoxă, poștă rurală, post de jandarmi, telefon
Sărata Veche, Fălești () [Corola-website/Science/305171_a_306500]
-
agrara din 1920. Sărată Nouă avea 122 de gospodării cu 254 de bărbați și 248 de femei; aveau o gospodărie boiereasca, o cooperativa agricolă, care se numea <nowiki>"</nowiki>Sărată Nouă<nowiki>"</nowiki>, primărie, cîrciuma, școala primară. Sărată Veche avea cooperativa agricolă care se numea <nowiki>"</nowiki>Sărată Veche<nowiki>"</nowiki>, primărie, școala primară mixtă, biserica ortodoxă, poștă rurală, post de jandarmi, telefon, o moară cu aburi și o cîrciuma. În sat locuiau 858 de bărbați, 811 de femei în 400
Sărata Veche, Fălești () [Corola-website/Science/305171_a_306500]
-
prevedea redresarea situației economice și bunăstării populației din Basarabia. Conform legii, relativă la reforma agrară, adoptată în luna iunie 1921, în anul 1923 locuitorii din Ciocâlteni au obținut gratis 1125 ha de pământ fertil. Tot în Ciocâlteni a fost constituită cooperativa agricolă „ Traian”, la 5 octombrie 1924. Dicționarul statistic menționează că, la începutul anilor 20, erau 2 grădini de zarzavaturi, 4 mori de vânt, poșta de cai a zemstvei, telefon, poștă. În fiecare marți se făcea târg de vite și manufactură
Ciocîlteni, Orhei () [Corola-website/Science/305194_a_306523]
-
de vânt, poșta de cai a zemstvei, telefon, poștă. În fiecare marți se făcea târg de vite și manufactură. În ceea ce privește instituțiile administrative, acestea constituiau: reședința de voloste, postul de jandarmi, agentul sanitar, judecătoria rurală de ocol, primăria, agenția de percepție, cooperativa de consum. La 28 iunie 1940, ca urmare a pactului Ribentrop-Molotov și protocolului adițional secret din 23 august 1939, Uniunea Sovietică ocupă Basarabia, nordul Bucovinei și ținutul Herța. În viața poporului moldovenesc s-a produs o schimbare fundamentală de regim
Ciocîlteni, Orhei () [Corola-website/Science/305194_a_306523]
-
populației pe care o reprezenta, votează unirea Basarabiei cu România. Prutul încetă să mai fie frontieră între frați. Prin 1923 Bilicenii aveau vreo 500 clădiri, inclusiv o curte boierească, cu 1750 de locuitori (890 bărbați și 860 de femei), activa cooperativa agricolă „Muncitorul”, o tovărășie de credit, o școală primară mixtă, biserica ortodoxă, primăria, postul de jandarmi, o cârciumă. În 1928 aici făceau comerț Ioan Sasov, Vasilisa Pisanova, Leizer Meister și Luzer Chic. În 1932 lucra moara cu motor a lui
Bilicenii Vechi, Sîngerei () [Corola-website/Science/305202_a_306531]
-
feciori ai Rublenitei au căzut pe cîmpul de luptă. Reforma agrara basarabeana a avut un efect benefic și pentru locuitori satului Rublenita: 334 locuitori ai satului au fost împroprietăriți cu 800ha de pămînt. La 29 martie 1923 s-a înființat cooperative Agricolă “ Dacia”, compusă din 40 de membri, cu capitalul subscris de 4000 lei și capitalul vărsat 2000 lei . În anul următor primar era :Ion Bița , notar-Ion Chirosca, învățători Ion și Anatasia Popovschi , preot paroh -Filip Știuca. În 1925 satul Rublenita
Rublenița, Soroca () [Corola-website/Science/305207_a_306536]
-
ortodoxă, agenția 24 de percepere, poștă rurală, primărie și își desfășoară activitatea o tovărășie sătească. Tot atunci în sat funcționa o carieră de piatră, o moară de apă și 2 cârciumi. Doi ani mai târziu e menționat despre activitatea unei cooperative de consum „Tatarovca Veche”. În perioada interbelică în localitate funcționa un cămin cultural al Fundației Culturale Regale „Principele Carol”. După Al Doilea Război Mondial școala primară este transformată în școală de 7 clase. În 1949, la fel ca și în
Tătărăuca Veche, Soroca () [Corola-website/Science/305208_a_306537]
-
În 1861 a fost deschisă școală parohiala, iar zece ani mai tîrziu - școală laică de alfabetizare. În 1901 își deschide ușile bibliotecă publică. În 1923 la Olișcani sînt înregistrate 900 de gospodării și circa 6000 de locuitori, o gospodărie boiereasca, cooperativa agricolă, școala primară, două biserici, post de jandarmi, primărie, 5 cîrciumi. Olișcani este un sat și comuna din raionul Soldănești(1). Satul este situat la 47.800107 - latitudine nordică și 28.709804 - longitudine estică, avand o suprafață de aproximativ 3
Olișcani, Șoldănești () [Corola-website/Science/305214_a_306543]
-
care avea următoarele cărți: Zacon Bojii, Simvol Verî, Russcaia dușa, ș.a. Revenirea Basarabiei la România în 1918 a contribuit la dezvoltarea localității în alte condiții. Satul este inclus în plasa Rezina, județul Orhei. În sat activau: o gospodărie agricolă, o cooperativă de consum, patru mori de apă, o oloiniță, o scărmănătoare și cinci cîrciume. A fost deschisă școala primară. Reanexarea Basarabiei de către URSS la 28 iunie 1940 a oprit ritmul de dezvoltare a localității, unele din cauze fiind retragerea gospodarilor în
Mateuți, Rezina () [Corola-website/Science/305198_a_306527]
-
slujitor al bisericii este Sârbu Alexei. În prezent biserica se află în reparație capitală care se efectuează cu ajutorul financiar al sătenilor. În sat este Casa de Cultură, care a fost construită în anul 1978, capacitatea de 500 locuri. În urma lichidării Cooperativei Agricole de Producție Puhoi, în anul 1999, clădirea Casei de Cultură, care era într-o stare deplorabilă, a fost transmisă la bilanț primăriei. În prezent se efectuează o reparație capitală a Casei de Cultură. În Casa de Cultură a existat
Puhoi, Ialoveni () [Corola-website/Science/305184_a_306513]
-
cei peste 160 agenți economici. Cea mai mare parte a lor sunt gospodăriile țărănești - 152. În afară de aceasta în oraș activează 3 întreprinderi individuale, 4 întreprinzători în bază de patentă, o societate pe acțiuni, 7 societăți cu răspundere limitată și o cooperativă de consum. Principalii agenți economici din teritoriu sunt: fabrica de vinuri și întreprinderea avicolă. În oraș sunt 558 de case și apartamente, dintre care 110 sau 20% sunt conectate la rețeaua de aprovizionare cu apă, care se alimentează din 4
Bucovăț () [Corola-website/Science/305247_a_306576]
-
văzut că în orașul Sibiu sunt mai multe minorități decât în sud, în zona Târgului Cărbunești, de unde provenea, și a vrut ca fiii lui să fie integrați în această diversitate culturală. A fost liber profesionist (pâna în 1967), lăcătuș-mecanic la Cooperativa Tehnică Nouă Sibiu (până in 1971), muncitor la cooperativa orășenească și apoi șef de echipă la Constructorul (1979-1981) . În anul 1971 a fost ales ca bulibașă al tuturor rromilor nomazi din România, functie nerecunoscută de autorități. În această calitate, el
Ion Cioabă () [Corola-website/Science/305986_a_307315]
-
decât în sud, în zona Târgului Cărbunești, de unde provenea, și a vrut ca fiii lui să fie integrați în această diversitate culturală. A fost liber profesionist (pâna în 1967), lăcătuș-mecanic la Cooperativa Tehnică Nouă Sibiu (până in 1971), muncitor la cooperativa orășenească și apoi șef de echipă la Constructorul (1979-1981) . În anul 1971 a fost ales ca bulibașă al tuturor rromilor nomazi din România, functie nerecunoscută de autorități. În această calitate, el a participat la primul Congres Mondial al Rromilor, care
Ion Cioabă () [Corola-website/Science/305986_a_307315]
-
în perioada 26 februarie — 17 martie 1969. A fost respectat de toate taberele politice din Israel atât ca unul din eroii războiului de independență din anii 1948 - 1949 ,cât și pentru integritatea sa. S-a născut in satul Kfar Tavor (cooperativă agricolă de tip moshava sau moshav), la poalele Muntelui Tavor în estul Galileei Inferioare . Numele său la naștere era Igal Paicovitch si l-a ebraizat ulterior.Tatăl său ,Reuven Paicovici, dintr-o familie de evrei sioniști originari din Moldova, România
Igal Alon () [Corola-website/Science/306041_a_307370]
-
serbări cu diferite ocazii. Afară a fost și un spațiu destul de larg cu copaci frumoși și loc potrivit pentru joc. Biserica este vis-a-vis, casa parohială și fosta clădire a școalii iar în casa „lu Boașcătă”, confiscată dealtfel, a fost înființată Cooperativa agricolă aci, și pe mai departe, a continuat să fie centrul satului. Când este vorba despre forma satului, trebue să amintim că are o stradă lungă ce duce spre Timiș și patru perpendiculare care, cu cât se merge spre sud
Sărcia, Banatul Central () [Corola-website/Science/304691_a_306020]
-
În sat există o infirmierie cu medic, stomatolog și farmacie, serviciu poștal, prăvălii, brutărie și cafenele. Mai există și apeduct. Moara cu vapori de apă a lui Maroc, înființată în 1889, își continuă activitatea, tot în posesie privată, iar fosta Cooperativă agricolă „Zelengora” la fel este privatizată. Izlazul și Bara afundă care s-au albit de cârduri de gâște și rațe, nu mai există. Aici se întinde acum o pescărie modernă care angajează zeci de muncitori. Țiglăria deasemenea nu mai funcționesză
Sărcia, Banatul Central () [Corola-website/Science/304691_a_306020]
-
iunie 2004). În anul 2004, Atanasiu era asociat în șapte societăți comerciale: B & M Direct Consulting SRL (Alba Iulia), Credit Consulting SRL (Cugir), Centrum Conf SRL (Cugir), Montag Albu SNC (Cugir), Oxygene SRL (Alba Iulia), Romvam SRL (Alba Iulia) și Cooperativa de Credit Concordia Cugir. După ce a devenit ministru, el și-a vândut participațiile, el deținând în mai 2006 acțiuni doar la firmele Concordia și Credit Consulting SRL. În schimb, noua lui soție a înființat firma Travel Vision Global SRL, o
Teodor Atanasiu () [Corola-website/Science/304800_a_306129]
-
A absolvit Facultatea de Științe Economice din București, apoi un masterat în Economie și tehnici de comunicare economică, fiind de profesie economist. A lucrat ca șef de secție la Asociația Economică Intercooperatistă de Producție Industrială din Vitomirești (1976-1977), președinte al Cooperativei de Producție, Achiziție și Desfacerea Mărfurilor din Dănicei (1977-1978) și apoi ca șef al Atelierului de Producție Serigrafică din cadrul Întreprinderii de Producție, Prestări și Construcții din Râmnicu Vâlcea (1978-1990). În anul 1977 a devenit membru al Partidului Comunist Român. După
Constantin Rotaru () [Corola-website/Science/305485_a_306814]
-
a absolvit Colegiul Național de Apărare, organizat de Ministerul Apărării Naționale (seria XII). După absolvirea facultății, a lucrat la I.A.M.S.A.T București, Filiala Hunedoara ca inginer (1988-1992) și metrolog coordonator (1990-1992). Apoi, între anii 1992-1996, este electronist la Cooperativa „Prestarea” din Hunedoara. În paralel, este angajat și al Fondului Proprietății Private I „BANAT-CRIȘANA” (1993-1998), fiind reprezentant în CA și AGA a unor SC din județul Hunedoara. Între anii 1996-1999, Winkler deține funcția de director dezvoltare la S.C. REMONTIN Construcții-Montaj
Iuliu Winkler () [Corola-website/Science/305503_a_306832]
-
de director al Reuniunii Proprietarilor de Vite. S-a remarcat în publicistica de factură financiar-bancară datorită articolelor sale din „Revista economică” (Sibiu), activând îndeosebi în problematica extinderii și diversificării cooperației în mediul rural și a a contribuit efectiv la întemeierea cooperativelor de credit în satele Transilvaniei. Împreună cu colaboratori, precum Gavril Todică (contabil șef la banca „Georgeana”), a editat primul periodic românesc de profil din Transilvania - numit „Tovărășia”. Acesta a apărut săptămânal în perioada 1905 și 1911, a avut un conținut predominant
Vasile C. Osvadă () [Corola-website/Science/305541_a_306870]
-
Z. Soare, Ion Șahighian, Sică Alexandrescu. Între 1959 și 1965 a fost exclusă din viața publică și din teatru, din motive politice (mai mulți membri ai familiei au fost persecutați de autoritățile comuniste) și a fost nevoită să lucreze la Cooperativa „Arta Aplicată”, unde a confecționat mărgele și nasturi, pentru a-și câștiga existența. A lucrat la Teatrul „Constantin Nottara”, Teatrul Național din Iași (prim regizor artistic între 1965-1969), Teatrul Mic din București (1969-1978), Teatrul „Ion Vasilescu” (1978-1983), Teatrul de Operetă
Sorana Coroamă-Stanca () [Corola-website/Science/305612_a_306941]
-
lotul de pământ de 1,5 hectare al familiei Ceaușescu. În anul 1946 devine membru al Uniunii Tineretului Muncitoresc (UTM), activând totodată la secția de propagandă și agitație a PCR din Scornicești. În anii de după război, a lucrat casier la Cooperativa de Consum locală (1947-1950). Conform dosarului său de cadre de la partid, alcătuit de Comisia de Verificare în anul 1949, "țăran sărac, Ilie Ceaușescu a dus muncă de lămurire în alegerile din 1946, a dus muncă de lămurire în rândurile tineretului
Ilie Ceaușescu () [Corola-website/Science/305621_a_306950]
-
un cuptor de ars cărămidă. Din anul 1928, la Ițcani funcționa o fabrică de zahăr. Tot atunci, existau două mori cu motor. În anul 1903 a luat ființă „Banca Populară Burdujeni” din inițiativa fostului șef de gară Romulus Bârsan. Societatea cooperativă „Viitorul” se formează în anul 1907. „Dacia Română”, societate de binefaceri și ajutor reciproc se formează la 12 iunie 1909. Societatea „Expresul”, cea mai solidă instituție a CFR-ului cu sediul în București are o filială în Burdujeni începând cu
Burdujeni () [Corola-website/Science/305626_a_306955]
-
parte a Uniunii Sovietice — având origini ruso-ucrainiene. Tatăl interpretei, de profesie inginer constructor, este și el pasionat de muzică, cântând la o serie de instrumente, printre care acordeon sau chitară, în timp ce mama sa a moștenit o afacere de familie, numită "Cooperativa". Inițial condusă de bunicul din partea mamei, iar mai apoi de mama artistei, compania producea un ansamblu de articole vestimentare și de încălțăminte. În primii ani de viață, interpreta a prezentat o serie de probleme la coloana vertebrală, ceea ce o obliga
Anna Lesko () [Corola-website/Science/305659_a_306988]