31,827 matches
-
2/ 1993, pp. 71-81. Friedrich, Carl J., The Impact of American Constitutionalism Abroad, Boston University. Constitutionalism Heard Round the World. A global perspective, New York, New York University Press, 2009. Georgescu, Vlad, Memorii și proiecte de reformă în Principatele Române, 1769-1830, Editura Academiei R.S.R., București, 1970. Ghilezan, Marius, "Fraudistan", în Evenimentul Zilei, nr. 5045 din 26 octombrie 2003. Ghițulescu, Mihai, Organizarea administrativă a statului român modern (1859-1918), Editura Aius, Craiova, 2011. Grecu, Silviu-Petru, Modele de analiză în consolidarea democratică. Perspective comparate în Europa
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
volume colective și articole în revistele Sfera Politicii, Economie și administrație locală și Contrast. Aurelian CRĂIUȚU este Profesor în Departmentul de Științe Politice al Universității Indiana, Bloomington, Statele Unite, unde predă cursuri de teorie politică și istoria gândirii politice. Absolvent al Academiei de Studii Economice din București, a studiat ulterior la universitatea din Rennes și apoi a obținut un doctorat în științe politice la Princeton (1999). Este autorul mai multor cărți în istoria gândirii politice, între care Elogiul libertății (1998), Elogiul moderației
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
Basarabia după 200 de ani, Mihai Baciu & Silvia Bocancea (coord.) • Epistémologie de la communication: bilan et perspectives, Ștefan Bratosin, Céline Bryon-Portet, Mihaela Alexandra Tudor (coord.) • Limbaje și comunicare (vol. 1, 2) 1 Este cazul Prințului din Moldova, Dimitrie Cantemir, membru al Academiei de la Berlin; pentru mai multe informații, consultați Daniel Barbu, Politica pentru barbari, Editura Nemira, București, pp. 39-59. 2 Pentru o analiză a evoluțiilor "pre-constituționale", consultați Ioan Stanomir, Nașterea Constituției. Limbaj și drept în Principate până la 1866, Editura Nemira, București, 2004
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
Editura Nemira, București, pp. 39-59. 2 Pentru o analiză a evoluțiilor "pre-constituționale", consultați Ioan Stanomir, Nașterea Constituției. Limbaj și drept în Principate până la 1866, Editura Nemira, București, 2004; Vlad Georgescu, Memorii și proiecte de reformă în Principatele Române, 1769-1830, Editura Academiei R.S.R., București, 1970. 3 După Convenția de la Paris, care prevedea alegerea Prințului din Valahia și a celui din Moldova prin adunări electorale separate, cele două adunări au decis alegerea aceleiași persoane, forțând astfel unirea personală a celor două țări; guvernele
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
Guțan, op. cit., p. 130. 7 Ioan Muraru; Gh. Iancu, Constituțiile României. Texte. Note. Prezentare comparativă, ediția a IV-a, Editura ACTAMI, București, 2000, p. 54. 8 Apud Ioan Ceterchi (coord.), Istoria dreptului românesc, vol. II, partea a 2-a, Editura Academiei RSR, București, 1987, pp. 79-80. 9 Manuel Guțan, op. cit., p. 150. 10 I.C. Adamescu, Organizarea comunei rurale, Turnu Măgurele, 1944, p. 126, în Ioan Silviu Nistor, Comuna și județul. Evoluție istorică, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2000, p. 37, I. Ceterchi (coord
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
Realitatea.net, Amenințările și pretențiile UDMR la regionalizarea PDL: Nu credem că premierul vrea să pice", publicat 11 iunie 2011, online la http://www.realitatea.net/ amenintarile-si-pretentiile-udmr-la-regionalizarea-pdl-nu-credem-ca-premierul-vrea-sa-pice 843770.html, accesat aprilie 2013. 15 Cristian Băhnăreanu & Alexandra Sarcinschi, op.cit., pp. 84-86. 16Asociația Academia de Advocacy, Regionalizarea României De ce? Sinteza audierii publice, online la http://advocacy.ro/node/695/subpage/755#vitrina, accesat aprilie 2013, pp.4-5. 17 Idem, p.16. 18 Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES), Regionalizare. Așteptări, frici și iluzii
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
cele peste două mii de volume și douăzeci de mii de articole, N. Iorga concurează cu bune șanse pentru titlul de cel mai prolific savant din toate timpurile. În semn de înaltă prețuire a meritelor sale științifice, l-au ales membru Academiile română, franceză, iugoslavă și poloneză, iar multe universități, din toate colțurile lumii, au fost onorate să-i acorde diploma de doctor honoris causa. În plus, acest om de știință a mai găsit timp să se implice și în viața politică
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
politicianul-istoric Charles de Gaulle (care a predat, scris, dar mai ales a făcut istoria), a fost tipul de lider despre care Corneille ar spune: "Destinele noastre sînt o carte deschisă pentru el". Pe vremea cînd era profesor de istorie la Academia Militară de la Saint-Cyr, el definea astfel rolul națiunii: "Orice activitate umană este concentrată asupra națiunii. Națiunea, cristalizată de istorie, constituie colectivitatea supremă, înarmată de către stat, cu rădăcini într-un anumit teritoriu, modelată de interese comune, inspirată de eroii ei. Nimic
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
familie bună": demnitari la curte, cronicari, magistrați, ziariști și alți intelectuali. Un șir în care chiar și femeile prestau activități intelectuale. Deci, "Iorga descindea din boieri". După Nicolae, în 1873, s-a născut fratele lui, Gheorghe. Gheorghe Iorga a urmat Academia Militară, pe care a absolvit-o ca ofițer de artilerie. A plecat apoi să studieze în Belgia și a sfîrșit prin a ocupa un post executiv în cadrul Ministerului Agriculturii și Comerțului. Viața lui Gheorghe s-a desfășurat paralel cu cea
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
aibă putere de muncă 98. În 1897, la 26 de ani, Iorga a devenit Membru Corespondent al Academiei Române de Științe. El se plîngea de "intenția clară a cîtorva dintre membri de a-l ține mult timp să aștepte la ușa Academiei"99. A continuat să-și țină cursurile, întîmpinînd dificultăți financiare și scriind mai multe articole pentru "Arhiva", "Revista istorică" și "Revista critică". Intrigile au continuat, degenerînd în insulte și atacuri în presă. După părerea lui Iorga, profesorul Tocilescu plagiase cîteva
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
națională a României. Dat fiind că Iorga era binecunoscut, articolul său a stîrnit vîlvă, catapultîndu-l pe scena principală a controversei intelectuale și politice. (Academicienii au reacționat jalnic, refuzînd să-i acorde premii și făcîndu-i greutăți ca să devină membru corespondent al Academiei lor)130. Nici nu era de mirare, Iorga atacînd înstrăinarea elitei, lipsa ei de interes față de literatura și cultura română, cosmopolitismul și cultura pseudofranceză. Avea multe de spus despre starea coruptă a vieții intelectuale românești și despre dominarea acesteia de către
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
sensul Daciei Traiane, călătorind dintr-un capăt în celălalt al țării, investigînd și copiind inscripțiile bisericești și patrimoniile bibliotecilor monastice. A mărturisit că a subtilizat cîteva documente pe care le credea aflate în pericol și le-a depozitat în Arhivele Academiei de la București 132. A vizitat Blajul, centrul greco-catolic al culturii, religiei și sentimentului național din Transilvania. Prieten declarat al Bisericii Unite din Transilvania, Iorga prețuia ceea ce făcuse aceasta pentru supraviețuirea națiunii române. Dar existența unei lumi catolice românești era ceva
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
cere o angajare aproape totală, ceea ce Iorga n-ar fi acceptat niciodată, deoarece era mai mult istoric decît politician. Plus temperamentul, naivitatea și personalitatea sa care i-au asigurat lui Iorga eșecul ca politician. Iorga a devenit membru plin al Academiei în mai 1911. Eligibil de la alegerea sa ca membru corespondent în 1897, intrigile adversarilor lui l-au ținut la ușă; ușa s-a deschis abia cînd academicienii au ajuns să fie "obosiți de aceste intrigi"227. Xenopol l-a primit
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
1911, Iorga a scris piesa istorică Mihai Viteazul. Pe lîngă ținerea cursurilor la Universitate, a plecat în Transilvania ca să conferențieze în cadrul sesiunilor Societății Culturale Române "Astra". Grație scrierii istoriei armatei române 230, Iorga va fi numit profesor de istorie la Academia Militară Română. Bătrînul rege a apreciat atât de mult lucrarea lui Iorga despre armata română încît l-a trimis pe fiul nepotului său, Prințul Carol, la Văleni și ulterior la Universitatea din București ca să audieze cursurile lui Iorga. Acesta a
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
drept un excelent cal de curse greu de ținut în frîu. Uneori, Iorga putea da o mînă de ajutor în cîștigarea anumitor (nu a tuturor!) curse importante, dar după terminarea cursei trebuia dus înapoi "la locul lui", în staul (la Academie). Iorga cădea cu nonșalanță în orice cursă pe care i-o întindeau Brătianu sau regimul politic de la București. În timpul neutralității României, lui Brătianu i-a fost încredințată dificila sarcină de a-l ține în frîu pe Iorga. Nu era o
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Politicianul minoritar român Ștefan C. Pop a elaborat un protest. Colonelul Fischer, însărcinat cu siguranța Bucovinei, declara: " În Bucovina nu cunosc decît germani, evrei... Și trădători"25. Retras din "lupta" totală, Iorga s-a dedicat cursurilor universitare, activității lui de la Academie și a participat la sesiunile Camerei. A organizat ajutorarea prizonierilor români (ai armatei austriece) aflați acum în Rusia. Scriindu-și editorialele, Iorga avertiza mereu împotriva demonstrațiilor, a violenței și nerăbdării. Jurnalistica sa avea un ton surprinzător de moderat, dar lipsită
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Geneva în 1926 și al Universității de la Wilno în 1929; în sfîrșit, al Universității de la Oxford în 1930, ca și al Facultății de Teologie Protestantă a Universității de la Paris (1926). A devenit membru corespondent al Institutului Francez în 1919, al Academiei de Istorie de la Stockholm în 1923, al "Institutului Regal Venețian" de la Veneția în 1928; membru plin al Academiei Poloneze de la Cracovia în 1923; membru asociat al Academiei de Litere, Științe și Arte de la Lyon în 1923; membru corespondent al Academiei
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
ca și al Facultății de Teologie Protestantă a Universității de la Paris (1926). A devenit membru corespondent al Institutului Francez în 1919, al Academiei de Istorie de la Stockholm în 1923, al "Institutului Regal Venețian" de la Veneția în 1928; membru plin al Academiei Poloneze de la Cracovia în 1923; membru asociat al Academiei de Litere, Științe și Arte de la Lyon în 1923; membru corespondent al Academiei Internaționale de Litere și științe de la Napole în 1923 și al Societății de Geografie de la Lisabona în 1926
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
de la Paris (1926). A devenit membru corespondent al Institutului Francez în 1919, al Academiei de Istorie de la Stockholm în 1923, al "Institutului Regal Venețian" de la Veneția în 1928; membru plin al Academiei Poloneze de la Cracovia în 1923; membru asociat al Academiei de Litere, Științe și Arte de la Lyon în 1923; membru corespondent al Academiei Internaționale de Litere și științe de la Napole în 1923 și al Societății de Geografie de la Lisabona în 1926. Cu toate că Iorga era adesea pe drumuri, nu a călătorit
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Academiei de Istorie de la Stockholm în 1923, al "Institutului Regal Venețian" de la Veneția în 1928; membru plin al Academiei Poloneze de la Cracovia în 1923; membru asociat al Academiei de Litere, Științe și Arte de la Lyon în 1923; membru corespondent al Academiei Internaționale de Litere și științe de la Napole în 1923 și al Societății de Geografie de la Lisabona în 1926. Cu toate că Iorga era adesea pe drumuri, nu a călătorit niciodată atît de mult ca în anii '20 și '30. Nu s-a
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
medita asupra drumului urmat de dinastia Hohenzollern în România de la primul Carol pînă la cel de al doilea. Era oare această decădere datorată "dulcii decadențe" care predomina la București?4 Existau totuși antecedente. Este vorba despre stagiul lui Carol la Academia Militară de la Potsdam, unde acesta scosese la licitație superbele obiecte de artă populară românească pe care Regina Maria i le trimisese ca să le ofere în dar camarazilor săi de arme. Plus scandaloasa legătură cu Zizi Lambrino în timpul lunilor tragice ale
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
afirma că el și cei din generația lui fuseseră plămădiți de către Primul Război Mondial (și nu de secolul al XIX-lea). Prin urmare, "nici măcar perspectiva noastră istorică nu poate fi aceeași"161. Iată ce scria Giurescu: "Secția de Istorie a Academiei este încă terorizată de o gerontocrație"162. Nu este deloc greu să ghicim la cine se referea Giurescu. Să ne amintim de discursul de deschidere ținut de Panaitescu în 1929 la Congresul de la Sibiu. El își exprima dorința "de a
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
din 1920, după ce Ungaria semnase Tratatele de Pace (numite în Ungaria "Tratatele de la Trianon" pentru că fuseseră semnate în Palatul Trianon), s-a anunțat un concurs pentru compunerea unei rugăciuni ungurești. Rolul de arbitru în selectarea rezultatelor a fost jucat de Academia Maghiară de Științe, iar textul care a cîștigat competiția, purtînd titlul de Hiszekégy ("Credință unică") era zilnic recitat de toți școlarii. Autorul acestei cărți și-l amintește cuvînt cu cuvînt: Cred într-Unul Dumnezeu, Cred într-O Patrie, Cred într-
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Ligii Revizioniste era: "Dreptate pentru Ungaria!" Acestei dreptăți îi erau închinate cîntece, competiții sportive, zboruri transatlantice și medaliile obținute de unguri la Jocurile Olimpice. În multe orașe importante ale Ungariei au fost înălțate statui consacrate revizionismului. Lupta revizinistă era condusă de Academia Maghiară de Științe, rolurile principale fiind jucate de profesorii de economie, geografie și mai ales de istorie. Aceștia erau inițiatorii. Acești istorici, geografi și economiști încercau să demonstreze cît de bine trăiau slovacii în Ungaria și că existența lor națională
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
ungurii se puteau baza aproape exclusiv pe drepturile istorice. Iată de ce istoricii au fost cei aflați în primele rînduri în lupta revizionistă, în frunte cu Sándor Dománovszky. Dománovszky s-a născut la Sibiu, în Transilvania. Tatăl lui era profesor la Academia de Drept din orașul său natal. Începînd cu 1909, Dománovszky a predat istoria Evului Mediu la Universitatea de la Budapesta. În timpul negocierilor de pace a făcut parte din delegația maghiară ca expert în istorie, fiind unul dintre intimii marelui geograf ungur
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]