32,310 matches
-
o altă pildă, care ne atrage atenția că Dumnezeu se bucură mai mult de un păcătos care se pocăiește decât de 99 de drepți care nu au nevoie de pocăință. Suntem înclinați să credem, de aici, că iubirea absolută copleșește dreptatea absolută a divinității. Ideea călăuzitoare a parabolei fiului risipitor, anume că starea celui care a gustat din plăceri și apoi a renunțat la ele spre a se înălța la Dumnezeu este superioară stării celui care a fost dintotdeauna drept, dar
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
vreunei picături de sânge în convertirea oamenilor la buddhism sau în propagarea sa de-a lungul unei îndelungate istorii de 2 500 de ani. Violența sub orice formă, sub indiferent ce pretext, este complet împotriva învățăturii lui Buddha. Pe bună dreptate s-a afirmat că buddhismul e singura religie universală care n-a cunoscut violența, persecuția ereticilor, Inchiziția, procesele vrăjitoarelor și cruciadele. Învățătura lui Buddha are anumite puncte comune cu filosofia greacă și implicit cu gândirea occidentală, întrucât Grecia a fost
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
din exterior, implicând noțiunea de a fi diferit. Importanța unei anumite culturi poate fi mărită sau, dimpotrivă, minimalizată. Chiar dacă diferențele sunt mici, ele pot fi exagerate pentru a crea distincții care să separe oamenii. Echitatea se referă la corectitudine, justețe/dreptate, exploatare, opresiune, probleme legate de putere, discriminare. Ea sugerează relații de tip colonial, cum ar fi cazul americanilor nativi care și-au pierdut proprietățile sau cel al japonezilor în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Un alt exemplu de problemă
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
subiect privilegiat și predestinat al procesului civilizator, deci al istoriei: cultura occidentală." 50. Pierre Smith spunea că, "după cum este adevărat pentru etnolog că a înțelege o cultură înseamnă mai întâi a-i înțelege miturile, va trebui, poate, pentru a face dreptate științei, să știm a recunoaște partea de mit care este în ea." 51. Resorturile percepției alterității sunt, din acest punct de vedere, explicate de Serge Moscovici astfel: "Tăietura efectivă a societății față de natură este o iluzie. În acest sens, mă
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
însă, regresînd, a fost obligat să admită instalarea slavilor în Tracia, în Iliria și apoi în alte regiuni. Aici se situează punctul de plecare al populațiilor distincte ce se vor fixa succesiv în Balcani. Poate că Plamenatz sau Kohn au dreptate cînd numesc acest fenomen cu termenul de "naționalism oriental" (etnic), avînd în vedere că puterea Bi-zanțului nu s-a pretat niciodată la o comuniune cu aceste populații noi, ci a rămas în profunzime greacă, ferm decisă să mențină aceste elemente
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
pondere asupra alegeanței naționale în sens liberal, teritorial și de stat. Vorbind despre Aragon și despre concurenții săi mai puțin notorii, patria devine un bun al muncitorilor. Nu numai Rusia, ci lumea întreagă anunță acest lucru: anume, un viitor al dreptății prefigurat de muncitorii uzinelor din Moscova, de greviștii din Ruhr care în 1923 protestează împotria ocupației franceze și cu care Partidul comunist se solidarizează în numele luptelor revoluționare împotriva magnaților cărbunelui"369, și, la limită, de către insurgenții marocani din Rif care
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
criterii subiective, de ordin politic și social, prin care se elimina ceea ce trebuia să constituie esența acestei activități; corelarea resurselor umane cu toți ceilalți factori de producție pentru ca rezultatul final al unei organizații să fie maxim. De aceea, pe bună dreptate, Jean-Pierre Schmitt afirmă că „planificarea resurselor umane este În prezent o practică managerială obișnuită În multe organizații sau firme“. Această declarație se justifică cu atât mai mult, cu cât cauza principală a lipsei de performanță În multe activități o constituie
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
Dar ei disprețuiau întreaga lume, aceasta neavând pentru ei un preț egal cu cele ce doreau. Erau pătrunși de adevărul că nimic din toate cele pământești nu poate egala fericirea drepților. De aceea ei doreau doar un singur dar: cununa dreptății. O singură slavă râvneau: slava din Împărăția cerurilor. Erau dornici suntem să capete cinstea cea de sus și de chinul din iad se înfricoșau. „Focul de acolo ne îngrozește; acesta, cu care voi ne amenințați, este prietenul nostru, că știe
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
mea fiare, am să te predau lor în caz că nu te căiești”, Policarp a răspuns: „Poruncește, căci pentru noi rămâne cu neputință întoarcerea de la mai bine la ce-i mai rău, ci dimpotrivă, e bine să ne întoarcem de la rău la dreptate”. Acela însă i-a zis din nou: „Dacă de fiare nu-ți pasă, focului am să te dau ca să te domolească atâta vreme cât nu-ți schimbi părerea”. Policarp răspunse: „Tu mă ameninți cu un foc ce arde un timp și apoi
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
luptă ca să rămână credincioși unui împărat pământesc! Oare noi nu vom jertfi viața aceasta pentru credința în adevăratul Împărat? Câți făcători de rele n-au suferit moartea, pentru că au fost surprinși săvârșind nelegiuiri? Oare noi nu vom suferi moartea pentru dreptate? Să nu ne dăm îndărăt, camarazi! Să ne luptăm cu diavolul! Trupurile noastre nu sunt decât trupuri! Să nu le cruțăm! Pentru că trebuie negreșit să murim, să murim ca să trăim!»”<footnote Sf. Vasile cel Mare, Omilii și cuvântări, omil. a
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
de virtute, icoane ale curajului, bărbăției și abnegației și călăuze sigure și statornice pe calea către Înviere. Buni și biruitori prin jertfa lor, inegalabilii atleți ai lui Hristos, și-au împlinit lupta muceniciei înarmați doar cu armura lui Dumnezeu, platoșa dreptății, scutul credinței și sabia duhului. Hristos Se răstignește prin martirii Săi. El suferă în martirii Săi și devine tăria lor În timpul torturilor felurite și greu de închipuit la care au fost supuși, creștinii au fost în mod deosebit ușurați de
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
timpului, nici singurătatea în care se găsea ea, cea atacată, nici că era numai ea în casă, nimic din acestea; „ci, ca și cum s-ar fi găsit între prieteni și cunoscuți, așa le făcea pe toate, fără temere. Și pe bună dreptate. Că nu era singură înlăuntru, ci avea sfătuitor pe Iisus. Acela era alături de ea, Acela Se atingea de inima ei, Acela îi întărea sufletul, numai Acela îi alunga frica. Dar pe acestea Iisus nu le fia”<footnote Sf. Ioan Gură
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
foarte mulți români nu s-au gîndit niciodată să emigreze. Lipsa unui asemenea gînd din mințile majorității românilor Își are explicațiile ei și sînt prea complexe ori prea simple pentru a putea fi expediate Într-o frază. Dar au, parțial, dreptate Emanuel TÎnjală și Dan Cristian Turturică atunci cînd, vorbind despre emigrația română În Lumea Nouă, după 1945, să afirme că „nu toți cei care au plecat au făcut-o pentru că au fost supuși persecuțiilor politice sau religioase. Cei mai mulți au făcut
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
a dispus pentru atingerea obiectivelor sale În această țară de două instrumente: 1) partidul comunist autohton și 2) Înțelegerea cu aliații, ceea ce permitea o libertate totală pentru Armata Roșie. Lunile care au urmat armistițiului nu au făcut decît să dea dreptate realiștilor: se prefigura comunizarea. Fără ajutorul URSS, PCdR (devenit PCR În 1945) ar fi rămas la periferia vieții politice românești. Partidul comunist a avut inițial două ținte majore: 1) distrugerea vechii ordini sociale și obținerea controlului asupra pilonilor de sprijin
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
bogata literatură memorialistică a Gulag-ului românesc; autorul a primit scrisori sau a realizat unele interviuri cu unii actori ai perioadei. Atît În utilizarea istoriei orale, cît și a documentelor de arhivă este necesară o sporită precauție, după cum pe bună dreptate consideră și autorul. Istoricul britanic a fost ajutat În investigațiile sale de unii cercetători ai fostelor arhive secrete din România: Marius Oprea, Claudiu Secașiu, Robert Levy ș.a. Dennis Deletant le mulțumește deseori, În prefață și În note, pentru informațiile și
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
mai interesează de oameni, ci doar de arhive, primii fiind lăsați În seama etnologilor și sociologilor. În Antichitate istoria a fost la Începuturile ei o anchetă orală, iar astăzi profesioniștii domeniului, specializați pe secolul XX, au o anumită reticență, avînd dreptate L. Boia cînd observa că mărturia unui om viu valorează mai puțin decît un document. Același istoric avertiza că „izvoarele scrise [...] emană [...] din sfera Puterii”, iar arhivele (inclusiv cele ale fostei Securități, am adăuga noi) sînt „locuri ale memoriei unde
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Realizarea majorității ideilor din programul electoral al Comitetului cetățenesc de pe lîngă Lech Watesa ar conduce În mod obiectiv la Întărirea premiselor ordinii socialiste și nu la slăbirea ei” (p. 119). Se propune un socialism „cu față umană”, care, bazat pe dreptatea socială, să concureze pe eșichierul politic cu celelalte forțe. În același sens, ambasadorul român din RDG notează că, În cursul demonstrațiilor de la Berlin, care au culminat cu schimbarea conducerii politice, „nu s-au strigat lozinci antisocialiste. Demonstranții au cîntat cîntecele
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
așa cum e și firesc, originea partidelor politice și a sistemului de partide. Autorii trec În revistă teoriile consacrate - cea instituțională, a lui Duverger, teoria situației istorice, precum și teoria modernizării și dezvoltării, elaborată de LaPalombara și Weiner - și constată, pe bună dreptate, că nici una dintre ele nu este pe deplin adecvată cazului românesc. Abordarea spre care Înclină, aparținînd tot lui LaPalombara și Weiner, privește partidele ca variabile independente, cu efecte asupra dezvoltării politice Înseși. Alături de partide, Într-o teorie mai largă a
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
și UDMR. Analiza autorilor este riguroasă și binevenită, aducînd lumină asupra acestui conglomerat politic și explicînd modul În care a funcționat. Se impune Însă o observație: dat fiind că rolul Alianței Civice În constituirea și succesul Convenției este, pe bună dreptate, estimat ca fiind crucial, pare necesară o clarificare a statutului acestei formațiuni. Coalițiile politice tipice sînt constituite din partide. În momentul În care un grup de presiune precum Alianța Civică joacă un rol determinant, teoria trebuie rafinată Întru cîtva. În
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
au fost acordate inițial (conform art. 2 lit. b) din Ordonanța Guvernului nr. 79/2003 privind controlul și recuperarea fondurilor comunitare, precum și a fondurilor de cofinanțare aferente utilizate necorespunzător, cu modificările și completările ulterioare). **) Integritate: Caracter integru; sentiment al demnității, dreptății și constiinciozitatii, care servește drept călăuza în conduita omului; onestitate, cinste, probitate. ***) Valorile etice fac parte din cultura entității publice și constituie un cod nescris, pe baza căruia sunt evaluate comportamentele. Separat de acesta, entitatea publică trebuie să aibă un
EUR-Lex () [Corola-website/Law/230144_a_231473]
-
unor indivizi izolați, ci manifestarea unor indivizi aflați într-o structură socială: valori, așteptări, roluri și statut ce definesc relațiile dintre indivizi" (Moser, 1997). În acest sens, caracteristicile comportamentului social trebuie descrise în termeni de noțiuni normative (norme, violarea normelor, dreptate...) care vor contribui la determinarea reacțiilor indivizilor. Astfel, comportamentul unui individ ar putea fi considerat de către un altul ca fiind agresiv dacă se opune intereselor celui din urmă și în totalitate conform normelor sociale pentru cel dintâi. În mod curent
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
o așteptare în atingerea unui scop valorizant. Valoarea atribuită consecinței finale a acțiunii este considerată motivație. Agresivitatea ar fi comportamentul pe care individul l-ar alege pentru a face rău țintei (scop proxim), rău care i-ar permite agresorului restabilirea dreptății (scop final; Tedeschi și Felson, 1994). Perspectiva socio-interacționistă a agresivității se bazează pe principiile analizei fenomenologice a agresorului considerat unitate de bază, pentru că valorile și așteptările acestuia joacă un rol esențial în evaluarea deciziilor alternative agresivității. Credința în dreptate și
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
restabilirea dreptății (scop final; Tedeschi și Felson, 1994). Perspectiva socio-interacționistă a agresivității se bazează pe principiile analizei fenomenologice a agresorului considerat unitate de bază, pentru că valorile și așteptările acestuia joacă un rol esențial în evaluarea deciziilor alternative agresivității. Credința în dreptate și echitate, luarea în considerație a scuzelor sau justificărilor oamenilor pentru a-și explica comportamentul, toate aceste elemente influențează alegerea comportamentului actorului (Donnerstein și Hatfield, 1982). În opinia lui Tedeschi (1984 citat de Tedeschi et al., 1994), un incident violent
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
cei implicați cel mai frecvent în situații conflictuale. Procesele de exprimare a plângerilor, a reciprocității, a atribuirii și a influenței sociale vor fi folosite în declanșarea agresivității instrumentale. Alegerea strategică astfel făcută va avea drept scop restabilirea ordinii și a dreptății (a se vedea Tedeschi et al., 1994). Susținătorii acestei abordări contestă cu desăvârșire influența factorilor biologici, fiziologici sau neurologici asupra manifestării comportamentului agresiv. Din punctul lor de vedere, agresivitatea este un comportament instrumental ce poate fi folosit pentru a-i
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
influența factorilor biologici, fiziologici sau neurologici asupra manifestării comportamentului agresiv. Din punctul lor de vedere, agresivitatea este un comportament instrumental ce poate fi folosit pentru a-i influența pe ceilalți, pentru a proteja propria identitate socială sau pentru a restabili dreptatea. Agresivitatea nu este în schimb consecința normală a unei relații interpersonale conflictuale. Atunci când interesele se ciocnesc sau norma este violată, agresivitatea este folosită ca strategie comportamentală pentru atingerea obiectivului. Conform teoriilor socio-interacționiste, factorii interpersonali și situaționali sunt singurii în stare
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]