34,410 matches
-
următori, clubul de speologie Polaris Blaj format în principal din frații Ludușan ( Nicolae, Viorel, Dorel, Teodor, Ioan și Mircea) Iosif Pop, Ilie Sabău, Ioan Dordea, Gino Sălăjan, Sorin Sarbu și alții încep explorarea sistematică a peșterii. Prima tentativă, în plină iarnă Viorel și Teodor Ludușan fac o recunoaștere a zonei active fără descoperiri notabile. În vara următoare , Viorel Ludusan descoperă deasupra Sălii Virgine o vastă rețea fosilă de aproape 2 km. În timpul turelor de cartare Teo Ludusan excaladează hornurile de pe activ
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
de pe bătrânul continent. Cercetările conduse de profesorul universitar Ioan Coroiu de la Facultatea de biologie a Universității din Cluj Napoca, au început în 1998, iar măsurătorile propriu-zise din 1999. Atunci au fost identificați 5.000-6.000 de indivizi, din 6 specii. În iarna lui 2007-2008, numărătoarea a indicat cca 84.000 de lilieci din 9 specii. Huda lui Papara este, astfel, singura peșteră europeană unde numărul chiropterelor cunoaște o evoluție pozitivă și constantă. Numărul cel mai mare de lilieci este dat, în special
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
A debutat pe scena Teatrului Național din Iași, în piesa "Cafeneaua cea mică" de Tristan Bernard și a jucat, la Teatrul Național din Cernăuți, în "Azilul de noapte" de Maxim Gorki (rolul lui Alioșa), "Volpone" de Ben Johnson, "Poveste de iarnă" de William Shakespeare, "Învierea" de Lev Tolstoi, "Crimă și pedeapsă" după Fiodor Dostoievski, "Viforul" de Barbu Ștefănescu Delavrancea, "Răzvan și Vidra" de Bogdan Petriceicu Hasdeu, în regia lui Victor Ion Popa. În 1929 s-a mutat la București, unde a
Jules Cazaban () [Corola-website/Science/309451_a_310780]
-
copilului, una dintre laturile firii sale. Relevantă pentru acea perioadă a vieții scriitorului este o scrisoare prin care directorul colegiului răspundea întrebărilor, în ceea ce privește aspectul și caracterul lui Honoré, unui editor în 1855: „Un copil grăsuț, dolofan și cu fața rumenă. Iarna plin de degerături la mâini și picioare. Din cauza acestui neajuns a trebuit să fie cruțat adesea de bătaia cu vergi, care pe atunci se mai folosea întrucâtva, iar pedeapsa îi era schimbată în ținere la arest. Multă nepăsare, taciturn, deloc
Honoré de Balzac () [Corola-website/Science/309455_a_310784]
-
2,5 milioane ha. Portugalia deține 50% din producția mondială și în acestă țară este interzisă tăierea stejarului de pluta, excepție făcând doar arborii bătrâni și neproductivi. Stejarul de pluta este un component al pădurii mediterane și are nevoie de ierni mai blânde și umede decât stejarul, care îl preceda în interiorul continentului unde climă este continentală. Ghinda stejarului de pluta se produce începând cu luna septembrie până în ianuarie. Dezvoltarea stejarului de pluta pare a fi evoluționat ca specie care se protejează
Stejar de plută () [Corola-website/Science/309476_a_310805]
-
Extraordinar din 2010 . În 7 iulie 2010, Robert Negoiță este ales președinte PSD Ilfov iar din 2011 preia interimatul organizației PSD Sector 3. Renunță la toate funcțiile deținute în cadrul Rin Group precum ți la celelalte afaceri derulate și candidează în iarna anului 2008 la alegerile parlamentare pentru Camera Deputaților pe colegiul uninominal nr. 1 din județul Teleorman. Robert Negoiță a fost desemnat candidatul USL la primăria sectorului 3 din București, pentru alegerile din iunie 2012. Robert Negoiță a fost ales primar
Robert Sorin Negoiță () [Corola-website/Science/310361_a_311690]
-
09%). Pentru 6,89% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (90,98%), cu o minoritate de musulmani (2,09%). Pentru 6,89% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. În iarna anului 101-102 d.C. aici a avut loc o mare confruntare între armatele regelui dac Decebal și legiunile romane conduse de Traian. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna nu exista, satele ei făcând parte din comunele Enigea din plasa Medgidia
Comuna Adamclisi, Constanța () [Corola-website/Science/310369_a_311698]
-
12 plachete de versuri:» Toate plachetele cât și colecția bianualului "Punct" se află la Biblioteca Academiei Române București și la Biblioteca Națională a Universității Ebraice din Ierusalim. În martie 2007 i-a apărut la București în editura Hasefer volumul de poezii IARNĂ VERDE . A fost distins, în România cu premiul " Lucian Blaga" (Cluj-Napoca 1999 ) iar în Israel cu premiul " ARTZI" (Tel-Aviv 2005 ) Zigu Ornea (România ): Solo Juster a ajuns la o esențializare a lirismului în care recunosc inflexiuni din Blaga . Există și
Solo Juster () [Corola-website/Science/310410_a_311739]
-
gravitate deși nu lipsește nici ironia benignă a acestui om care scrie cu o sinceritate fără echivoc"«text» ZOLTAN TERNER : Juster este un poet -poet - și încă de clasă , când rămâne în temele în care excelează: amurgul, noaptea, visul, toamna, iarna, caducitatea a toate, (...) dragoste pentru cea cu ochii verzi de o viață." Al. MIRODAN (...)" Mica revistă literară " PUNCT" editată la domiciliu de soții Mariana și Solo Juster, bianual. Am prețuit într-atâta voința aceasta exemplară de a dura, marcând mereu
Solo Juster () [Corola-website/Science/310410_a_311739]
-
în cursul primului război mondial, a luat sub protecția sa 63 suluri ale cărții sfinte a evreilor, Tora și a intervenit pentru evitarea actelor de vandalism împotriva marilor sinagogi din Cernăuți). Dupa introducerea legilor antisemite promovate de Guvernul Goga-Cuza în iarna anului 1938/1939, șef-rabinul Mark a condus o delegație a evreilor bucovineni la București, încercând, fără succes, să obțină anularea măsurilor represive luate împotriva minorității din care făcea parte. Bucovina a continuat să se afle sub puternica influență a culturii
Abraham Jakob Mark () [Corola-website/Science/310459_a_311788]
-
mărime al județului. A fost declarată municipiu în anul 2000, fiind cel mai recent și cel mai mic municipiu din județul Suceava. Vatra Dornei este cunoscută încă din secolul al XIX-lea, ca stațiune balneară și pentru practicarea sporturilor de iarnă. Municipiul Vatra Dornei este situat în partea sud-vestică a județului Suceava, în Depresiunea Dornelor, având următoarele coordonate geografice: 47° 21' latitudine nordică și 25° 22' longitudine estică. Vecinii orașului sunt următoarele comune: Pojorâta (la nord), Iacobeni (la nord-vest), Dorna Candrenilor
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
și farmecul organizării interiorului unei case țărănești. În colecție se găsesc exemplare ale portului popular bucovinean, unelte meșteșugărești și ceramică din zona Bucovinei. La Vatra Dornei se desfășoară periodic Festivalul „Porniți Plugul Feți Frumoși” (festival de datini și obiceiuri de iarnă organizat anual în perioada dinaintea Anului Nou) și „Serbările Zăpezii” (o serie de concerte și concursuri sportive de iarnă, organizate anual sub acest nume, la baza pârtiei „Parc”). Situată în nordul României, în depresiunea intramontană a Dornelor din Carpații Orientali
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
ceramică din zona Bucovinei. La Vatra Dornei se desfășoară periodic Festivalul „Porniți Plugul Feți Frumoși” (festival de datini și obiceiuri de iarnă organizat anual în perioada dinaintea Anului Nou) și „Serbările Zăpezii” (o serie de concerte și concursuri sportive de iarnă, organizate anual sub acest nume, la baza pârtiei „Parc”). Situată în nordul României, în depresiunea intramontană a Dornelor din Carpații Orientali, Vatra Dornei este o localitate turistică foarte căutată datorită apelor termale, peisajului, climei și facilităților de practicare a schiului
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
Dornei este o localitate turistică foarte căutată datorită apelor termale, peisajului, climei și facilităților de practicare a schiului. Orașul-stațiune este înconjurat de munți împăduriți: Munții Giumalău, Munții Bistriței, Munții Călimani, Munții Rodnei, Obcina Mestecăniș. Se practică alpinismul și sporturile de iarnă, iar localitatea este în același timp și o importantă stațiune balneară. Parcul natural din centrul stațiunii, renumit pentru veverițele sale, precum și cazinoul amintesc de faimoasele stațiuni balneare din vestul Europei. În oraș, între cele mai interesante atracții turistice se numără
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
telescaunul care acoperă distanța dintre oraș și Dealul Negru, sau pot pleca în excursii la Poiana Negrii și Poiana Stampei, renumite pentru izvoarele lor minerale. În perioada sezonului rece, turiștilor le stau la dispoziție cinci pârtii dedicate practicării sporturilor de iarnă, dintre care una dedicată schiului fond. Pârtia de schi „Dealu Negru” (denumită uneori și pârtia de schi „Telescaun”) are o lungime de 3.200 de metri, fiind clasată pe locul al doilea în România din punct de vedere al lungimii
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
cu telescaunul este de aproximativ 20-25 de minute, timp în care iubitorii de munte pot admira peisajele pitorești ale câtorva masive muntoase ce înconjoară depresiunea. Transportul cu telescaunul este disponibil în toate anotimpurile, dar cel mai solicitat este vara și iarna. Pârtia „Dealu Negru” beneficiază și de instalație de zăpadă artificială cu bandă transportoare. Pârtia de schi „Parc” are o lungime de 900 de metri, cu o înclinare medie de 28,5° și o diferență de nivel de circa 150 de
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
de lucru se prelungea la 2-3 luni. Butinarii (lucrătorii forestieri) dormeau în cabane numite „finlandeze”, aveau focul în mijloc, iar paturile erau aranjate radial pentru a se putea încălzi mai ușor și pentru a-și usca hainele pe timp de iarnă. Astăzi de pe Valea Vaserului lemnul se transportă pe cale ferată îngustă. Orașul se află situat la confluența a două râuri, Vișeu și Vaser, la o altitudine de 427 m deasupra nivelului mării, având latitudinea nordică 47 grade și 43 minute și
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
începând din primăvară până la toamnă. Este săracă în specii datorită condițiilor vitrege de viață (temperaturi scăzute, vânturi puternice). Mamiferele sunt reprezentate de specia cea mai caracteristică golurilor alpine - capra neagră (Rupicapra rupicapra). Deși specifică etajului alpin, ea coboară mai ales iarna în jnepenișuri și pătrunde în molid în căutarea hranei. În Munții Maramureșului sunt doar câteva exemplare, la fel ca și marmota de munte, fiind repopulată începând cu anul 1965. Arifauna alpină este reprezentată prin acvila de stâncă (Aquila cheysaetas), tisa
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
pentru materiale, platforme și lemn. Trenurile turistice regulate, cu abur, circula in lunile mai-octombrie, pana la stația turistica Paltin. Trenurile charter circula pe toata durata anului, destinatiile fiind la cerere sau la evenimentele culturale precum "Noptile Muzicale" sau "Sărbătorile de Iarnă". În anul 1909 pe Valea Vaserului la Făina se ridică o capelă în amintirea împărătesei Elisabeta (Sissi) și tot atunci au fost terminate două cabane la Stațiunea Șuligu. Cimitirul militar german de la Miraj. Latrinele săpate in stâncă, in Primul Razboi
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
înconjurat de dealuri ca Tâlva Mare, Tâlva Mică, Colilia, Prisaca, Dealul Mare, Lup, Rol, Marila, de o înălțime mai mică, relieful înalt fiind reprezentat de Munții Aninei. Situându-se în sud-vestul țării, Oravița se bucură de influența climei mediteraneene. Aici iernile sunt mai blânde, primăverile mai timpurii, verile mai lungi, toamnele mai plăcute. Totuși în anumite perioade ale anului, se face simțit vântul „Coșava” care uneori ajunge și la 140 km/h. Varietatea reliefului și o climă blândă condiționează o vegetație
Oravița () [Corola-website/Science/297035_a_298364]
-
1.079 m), Dealul Mic și Muntele de Sare, fiind acoperită cu păduri de fagi, stejari, carpeni, ulmi, castani, brazi și mesteceni. Stațiunea are o clima subalpină, cu veri răcoroase (temperatura medie în iulie este de 18,5 °C) și ierni blânde (temperatura medie în ianuarie este de -3,5 °C). Temperatura medie anuală este de 7,6 °C, iar media anuală a precipitațiilor este de 750 mm. Renumele Sovatei se datorează lacurilor Ursu (46.000 m2), Aluniș (9.000 m2
Sovata () [Corola-website/Science/297054_a_298383]
-
limita între climatul continental cu influențe sud-mediteraneene la vest și climatul continental cu influențe de ariditate la est. Acest lucru are reflectare directă în dinamica componentelor climatice cantitative și calitative. Climatul continental de tranziție, caracterizat prin veri călduroase, secetoase și ierni cu temperaturi medii sub 0 °C, este influențat de culoarele de vale ale Argeșului și Sabarului orientate pe o direcție aproximativă nord-sud, de prezența canalelor de irigație și de secare a suprafețelor lacustre, existența așezărilor umane, fapt ce duce la
Găești () [Corola-website/Science/297029_a_298358]
-
mai bine de 500 de comercianți se adună în fiecare zi de duminică, dis de dimineață, pe malurile râului Meuse. Aceștia își prezintă pe o distanță de mai bine de patru kilometri produsele alimentare.Daca vizitați orașul Liège în perioada iernii, trebuie să treceți și prin Piața de Crăciun. În timpul lunii decembrie Moș Crăciun își stabilește reședința în centrul orașului fermecat, Liège, în apropiere de Palatul Princiar al Episcopilor.
Liège (provincie) () [Corola-website/Science/304998_a_306327]
-
calendarul general numai cei mai importanți. Legendă: BOR = Calendarul Bisericii Ortodoxe Române; BRU = Calendarul Bisericii Române Unite (Greco-Catolică); BRC = Calendarul Bisericii Romano-Catolice; Sf. = sfânt/ă; Ss. = sfinți; Fer. = fericit/ă; Cuv. = cuvios/asă; (†) = Zi de sărbătoare; † = decedat/ă (SOLSTIȚIUL DE IARNĂ (ziua 9 ore Noaptea 15 ore);
Calendarul sfinților () [Corola-website/Science/305033_a_306362]
-
baterie. Videoclipul este filmat în 1968-69 de TVR. Aparută și pe discurile „Remember” (1991), „Evergreens” (1993) și „Vremuri, anii 60...” (1998). De asemenea, este tema centrală a coloanei sonore a filmului "Canarul și viscolul" (1969, regia Manole Marcus) Compusă în iarna 1974-75 de Nicolae Covaci, pe versuri populare macedoromâne; aparută pe albumul „Cantafabule” din 1975 (greșit tipărit „Cantofabule”; reeditat cu numele corect în 1996); înregistrata în componența N. Covaci - solist vocal, chitară solo, double-six, J. Kappl - solist vocal, chitară bas, M.
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]