32,662 matches
-
a avut loc pe terasele mai joase, apoi din motive agroalimentare au devenit cultivate pământurile din dealuri. În perioada postbelică, când au fost începute construcțiile cartierelor, autoritățile au preferat terasele mai înalte. Decizia lor a fost bună, fapt demonstrat de inundația gigantică din mai 1970, când au fost precipitații de 100-120 mm în Munții Călimani, Gurghiu și Harghita încă acoperită de zăpadă. Blocurile de zece etaje proaspăt construite pe Aleea Carpații, lângă râul Mureș au devenit parțial ocupate de ape. Pe
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
de Alba-Iulia și la 22 km de Aiud. Altitudinea medie a zonei este de 281 m. Până la mijlocul secolului al XIX-lea râul Mureș curgea în imediata apropiere a masivului de sare. Din cauza pagubelor produse minelor de sare în timpul deselor inundații ale Mureșului, în anii 50 ai secolului al XIX-lea albia Mureșului a fost mutată cu câteva sute de metri mai spre est. Totuși, în anul 1912 s-a produs o inundație catastrofală a Mureșului, apele pătrunzând în unele dintre
Ocna Mureș () [Corola-website/Science/297033_a_298362]
-
Din cauza pagubelor produse minelor de sare în timpul deselor inundații ale Mureșului, în anii 50 ai secolului al XIX-lea albia Mureșului a fost mutată cu câteva sute de metri mai spre est. Totuși, în anul 1912 s-a produs o inundație catastrofală a Mureșului, apele pătrunzând în unele dintre minele vechi, provocând surpări ale tavanelor acestora, cu apariția la suprafața terenului a unor pâlnii și cratere de mari dimensiuni care au afectat și zonele locuite învecinate. Spre evitarea extinderii prăbușirilor minelor
Ocna Mureș () [Corola-website/Science/297033_a_298362]
-
studia Codexul. Codexul lui Iustinian a conservat Dreptul Roman, care a dat principile juridice de baza ce guvernează societatea modernă. Au fost dezvoltate trei școli de drept la Constantinopol, Roma și Beirut (în urmă unui cutremur și unui val de inundații, școala a fost transferată la Sidon). În momentul urcării pe tron , viața internă a imperiului se află într-o stare de dezordine și anarhie, sărăcia fiind foarte răspândită în provincii, iar impozitele nu erau plătite cu regularitate. Facțiunile din circ
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
printre satele Băjani și Vadu Pașii), dar comuna nu are nicio stație pe această linie, localnicii folosind gara Buzău, aflată în apropiere. Accesul în Buzău se realizează, momentan doar pentru pietoni și cicliști, pe un vechi pod rutier, degradat de inundații și pe care Consiliul Județean încearcă să-l reabiliteze; legătura rutieră cu Buzăul se realizează pe podul Mărăcineni, pe DN2. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Vadu Pașii se ridică la locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002
Comuna Vadu Pașii, Buzău () [Corola-website/Science/301051_a_302380]
-
accentuând procesul eroziv. Se observă o creștere a versanților din amonte în aval, pe masura apropierii de contactul tectonic dintre cristalinul autohton și cristalinul getic, cunoscut sub numele de “Linia Rudăria”, accident tectonic de mare amploare, soldat uneori cu mari inundații așa cum au fost cele din primăvară anilor 1910 și 1941 sau cele din toamnă lui 1827 și 1955 care au provocat mari pagube materiale. Tot aici au fost efectuate cercetări și forări care au evidențiat în serpentine concentrații de nichel
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]
-
fost construite și altele noi, inclusiv vile, în special în partea de nord a stațiunii, cu standarde europene moderne. Stațiunea are un lac mic în interiorul țărmului, lacul Costinești, care are o suprafață de 7 hectare, și adâncime mică, fiind înainte de inundații, separat de mare printr-un cordon de nisip. Lacul este unicul de pe litoralul României care nu este alimentat subteran. Datorită gradului de salinitate ridicat s-a format un strat considerabil de nămol folosit la tratarea bolilor reumatice. Teritoriul localității Costinești
Costinești, Constanța () [Corola-website/Science/301137_a_302466]
-
Trebuie să recunoaștem însă, ca în ceea ce privește comună I.L. Caragiale există loc și de mai bine. O mare problemă cu care se confruntă administrația locală este lipsa de interes a populației pentru întreținerea șanțurilor din fața caselor, care se colmatează și produc inundații. De asemenea, depozitarea gunoaielor pe albia râului Cricovul Dulce este o altă problemă majoră. Deși Primăria a asigurat într-o primă fază colectarea săptâmânală a gunoiului menajer printr-un serviciu public specializat, cetățenii au continuat să arunce gunoaiele pe albia
Comuna I.L. Caragiale, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301173_a_302502]
-
au stat în picioare până acum câteva decenii cele mai luxoase palate vechi și cea mai de artă dintre bisericile întregii regiuni”. Satul Mărginenii de Sus rămâne pe partea dreaptă a râului Provița pe moșia mânăstireasca, până în 1861, cănd din cauza inundațiilor se mută într-o zonă mai ridicată, pe partea stângă a apei, unde în 1861 și-au construit biserică cu hramul “Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” ce exista și astăzi după mai multe renovări. Primii care s-au mutat în
Mărginenii de Sus, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301178_a_302507]
-
ȘI KUAJUTORUL, DE MUNKA AL LOCUITORILOR SĂTENI SPRE ETERNĂ POMENIRE TUTUROR" Biserică inițială a fost din zid de cărămidă gros de 75 de centimetri, în formă de corabie, cu tavan din șipca și trestie, învelita cu șindrila. Construită după mari inundații, cănd satul era în mutare pe actuala locație, biserica sărăcăcioasa și că interior și că exterior a răspuns însă nevoilor satului. Pictură era reprezentată prin șase sfinți pictați în mărime naturală în "Sfanțul Altar", alți șase în "Pronaos", trei pe
Mărginenii de Sus, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301178_a_302507]
-
de aer și influențate de orientarea formelor de relief. Este reprezentată în principal de cursurile de apă a râului Siret. Debitul râului este destul de mare, deși în perioada secetoasa a anului acesta scade considerabil. Pentru protejarea terenului din lunca, împotriva inundațiilor s-a construit un dig care însoțește cursul Șiretului pe întreg teritoriul comunal și se continuă și pe celelalte teritorii din aval.Din teritorii, Șiretul primește doi afluenți mai importanți pârâul Geru și pârâul Călmățui.Pârâul Călmățui formează în apropierea
Comuna Tudor Vladimirescu, Galați () [Corola-website/Science/301225_a_302554]
-
de nivel de la izvoare până la vărsarea în râul Olănești. Deoarece producerea de revărsări pe teritoriul satului este prins în planul de regularizare a cursului. Satul Coasta este brăzdat de apă Văii de Case, o vale cu caracter torențial care produce inundații în timpul ploilor de primăvară și toamnă. Cursul acestei vai a fost canalizat în cea mai mare parte. De asemeni, au fost efectuate lucrări pe tot cuprinsul comunei deoarece pe panțele dealurilor, acolo unde nu se întâlnea fenomenul de eroziune, se
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]
-
a determinat prin debitele sale istorice din anii '60 - '70 mutarea populației satului Fundenii-Vechi pe actuala vatra a satului Fundeni (Fundenii-Noi) cât și în celelalte două sate, Lungoci și Hanu Conachi, ultimul preluând cel mai mare procent al populației sinistrate. Inundațiile din anul 2005 (la viitura din data de 14.07.2005, la stația hidrologica Lungoci s-a înregistrat debitul record de 6000 mc/s) au afectat o mare parte din terenurile agricole ale comunei precum și o parte a vetrei satului
Comuna Fundeni, Galați () [Corola-website/Science/301212_a_302541]
-
atunci se vorbește de Drumul Mare al Galaților sau Drumul lui Rareș care trece prin Cuca - cale de comunicație considerată secundară, dar mult mai sigură pe timp de primăvară și toamnă când au loc dezghețurile și înghețurile și care, datorită inundațiilor, făceau și fac și în prezent, impracticabil drumul pe valea care lega capitala Moldovei cu porturile dunărene: Iași-Huși-Oancea-Foltești-Galați. Chiar și în celelalte anotimpuri transporturile importante și secrete se făceau mai în siguranță datorită acoperirilor din teren, în principal, păduri seculare
Comuna Cuca, Galați () [Corola-website/Science/301209_a_302538]
-
după 1956 din regiunea București. În 1968, cele două comune au revenit la județul Ialomița, reînființat, iar comuna Piua Petrii a fost desființată și inclusă în comuna Giurgeni, care avea atunci în compunere satele Giurgeni, Piua Petrii și Răchitoasa. În urma inundațiilor din 1970, satele Piua Petrii și Răchitoasa au fost desființate în 1977, după ce locuitorii le-au părăsit. Pe teritoriul comunei Giurgeni se află situl arheologic de interes național din punctul „la Mănăstire”, unde se pot găsi urmele Orașului de Floci
Giurgeni, Ialomița () [Corola-website/Science/301240_a_302569]
-
38,46%). Pentru 1,75% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. Satul Alexandru Ioan Cuza a fost strămutat în anul 1878 (16 noiembrie) de pe malul vestic al râului Siret pe malul estic într-o zonă mai puțin susceptibila de inundații. Vechiul nume al satului era "Șcheuleț". Nouă vatra a satului este sistematizata, străzile formează unghiuri drepte și sunt paralele. În apropierea satului există două situri arheologice: unul în locul numit la Movila, la 2 km V de sat, pe malul stâng
Comuna Alexandru I. Cuza, Iași () [Corola-website/Science/301255_a_302584]
-
pe cursul pârâului Bahluieț, la 2,5 Km în amonte de confluența cu râul Bahlui (pe locul vechiului iaz Budăi.("” Budăiu - iezișor lângă satul Budăiu, comuna Sârca, plasa Cârligătura, format de pârâul Budăiu”"), cu scopul de a scoate de sub efectul inundațiilor orașul Iași și zona industrială a acestuia. Lacul are și scop piscicol, dar asigură și necesarul de apă pentru irigarea culturilor agricole din zonă. Zona satului Budăi este bogată în ape subterane, care sunt puse în evidență de apariția unor
Budăi, Iași () [Corola-website/Science/301263_a_302592]
-
Luceni este un sat în comuna Victoria din județul Iași, Moldova, România. Satul Luceni, al cărui nume provine de la antroponimicul Luca, sau cel mai probabil de la luciul apei, datorat frecvențelor inundații, este așezat la 4 km sud-est de centrul comunei, pe un teren fragmentat de meandrele râului Jijia. Satul este atestat documentar din sec. XV (1436) și are ca monument arhitectural Biserică "Sf. Nicolae" clădita în anul 1830. Satul Luceni se
Luceni, Iași () [Corola-website/Science/301289_a_302618]
-
este redusă, încât este propice dezvoltării culturilor irigate și a folosirii ei în diverse trebuințe gospodărești. Desfășurandu-și bazinul hidrografic pe un teritoriu cu climat continental de nuanță excesivă, fenomenele de reducere a debitului din timpul anului sunt punctuate și de inundații datorită ploilor mari, care produc revărsări peste tot șesul sau a zăpezilor abundente, repede topite. Dintre afluienții mai însemnați ai pârâului Dobrovăț amintim pe stânga pâraiele Pietrosu (7 km lungime), unit cu Vărăria (3,5 km ), Stârminosul (5 km), Pahomia
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
sat în comuna Răchiteni din județul Iași, Moldova, România. Este un sat destul de nou, care s-a format pe la începutul secolului al XX-lea. Primii locuitori ai satului au venit din satul vecin Răchiteni. Aceștia au fugit din calea deselor inundații generate de Siret din imediata apropiere. Populația satului se ridică la peste 1000 de locuitori, în totalitate romano-catolici. Sursa principala de venit a satului provine, în principal, din agricultură; zona din care face parte satul Izvoarele alături de Răchiteni . Însă tot
Izvoarele, Iași () [Corola-website/Science/301287_a_302616]
-
dezvoltarea continuă a SC Marcel SRL, s-a ajuns ca o mare parte din cei câteva sute de angajați să fie locuitori ai comunei Răchiteni și ai comunelor învecinate. Construit de câteva familii care au fugit din calea apelor în urma inundațiilor din satul alăturat Răchiteni la sfârșitul secolului XIX, sătul apare prima dată menționat documentar în anul 1890. Că și în Răchiteni, o dovadă a prezentei coloniilor de transilvăneni, venite în zona văii Șiretului în secolele XVIII-XIX, reiese din religia (satul
Izvoarele, Iași () [Corola-website/Science/301287_a_302616]
-
comuna Erbiceni din județul Iași, Moldova, România. Spinoasa se află la 29 km sud-est de Hârlău, circa 11 km de Podu Iloaiei și la 32 km nord-vest de municipiul Iași. Este traversată de râul Bahlui, un râu periculos în perioada inundațiilor, însa nu face probleme satului Spinoasa datorită barajului de acumulare de la Belcești, care preia și reglează cursul dar mai ales debitul râului Bahlui. Satul Spinoasa are o școală care cuprinde clasele l-lV deoarece este un sat mic cu aproximativ
Spinoasa, Iași () [Corola-website/Science/301307_a_302636]
-
referitoare la Mănăstirea Cebza datează din secolul XVII (1758-1759), se crede că ea este mult mai veche și că datează de fapt din secolul XV. Biserica ortodoxă din sat a fost construită în 1880. În 1912 viitura de pe Timiș și inundația catastrofală care a urmat, a distrus tot satul, cu excepția bisericii și a câtorva case mai solide. Biserica din lemn a fost și ea afectată de inundație. Conform recensăminteleor moderne care s-au făcut în Banat începând cu 1869, populația Cebzei
Cebza, Timiș () [Corola-website/Science/301349_a_302678]
-
ortodoxă din sat a fost construită în 1880. În 1912 viitura de pe Timiș și inundația catastrofală care a urmat, a distrus tot satul, cu excepția bisericii și a câtorva case mai solide. Biserica din lemn a fost și ea afectată de inundație. Conform recensăminteleor moderne care s-au făcut în Banat începând cu 1869, populația Cebzei a fost tot timpul majoritar românească. Pe lângă ei au mai locuit și câțiva germani, maghiari și sârbi. La recensământul din 2002, populația era de 745 locuitori
Cebza, Timiș () [Corola-website/Science/301349_a_302678]
-
1470. Într-un defter otoman din 1554, este consemnat cu 18 case. În 1924-1925 se numea "Cernești". La împărțirea administrativ-teritorială din 1956, era centru de comună. Inițial, 'satul bătrân' a fost amplasat pe partea stângă a pârâului Beregsau, însă, datorită inundațiilor care afectau tocmai această parte, așezarea s-a mutat cu timpul pe partea dreaptă, măi ferita, unde se găsește și azi. În 1924-1925 se numea Cernești. La împărțirea administrativ-teritorială din 1956, era centru de comună, după care a intrat în
Cerneteaz, Timiș () [Corola-website/Science/301350_a_302679]