317,682 matches
-
hârtie" corespunde avântului ziarelor de mare tiraj, dezvoltării lor și principiului concurenței în care sunt înscrise, participând la dezvoltarea companiilor de difuzare a presei. Dacă aceste ziare au fost în măsură să crească, acest lucru se datorează, în principal, următoarelor cauze: Acest fenomen a participat la un amplul proces de "aculturație" și de omogenizare culturală, deoarece tot mai mulți au fost în măsură să acceseze aceleași informații. În plus, această perioadă din secolul XIX, în timpul căreia orașele au crescut considerabil, a
Cultura de masă () [Corola-website/Science/337171_a_338500]
-
îi luminează. El a scris: "Nu trebuie existe nici nerăbdare, nici barbarie, nici insolență, nici presiune nejustificată. Dacă vrem să cultivăm un spirit cu adevărat democratic, nu ne putem permite să fim intoleranți. Intoleranța trădează lipsa de credință în propria cauză." Nesupunerea civilă și refuzul cooperării, așa cum este practicată sub Satyagraha se bazează pe "legea suferinței", o doctrină care susține că acceptarea suferinței este un mijloc pentru un scop. Acest scop, de obicei, implică o înălțare morală sau progresul unui individ
Satyagraha () [Corola-website/Science/337194_a_338523]
-
în organizarea vieții sociale pe fundamentul trainic al cunoștințelor științifice și înlăturarea de la putere a reprezentanților preoțimii. Idealurile lui sociale se bazau pe "Republica" lui Platon privind modelul statului ideal. Ibn Khaldun, în lucrarea "Prolegomena", încearcă să stabilească originile și cauzele evenimentelor politice. Susține că fenomenele vieții sociale sunt supuse unor legi naturale. O trăsătură fundamentală a omului ar fi nevoia de autoritate, de a fi limitat de o putere superioară, în absența căreia ar domni dezordinea și anarhia. Aflat în
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
a omului ar fi nevoia de autoritate, de a fi limitat de o putere superioară, în absența căreia ar domni dezordinea și anarhia. Aflat în epoca de decadență a sistemelor politice ale lumii arabe, Ibn Khaldun se preocupă și de cauzele constituirii și dezagregării statelor, formulând o lege a evoluției lot ciclice. Menținându-se pe linia religioasă a Coranului, opera sa nu are o finalitate practică, fiind mai degrabă străbătută de un pesimism idealist. Cu toate acestea, opera sa anunță apariția
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
politico-social, iluminismul avea un caracter antifeudal, rațional și antiabsolutist. Critica sistematică a societății se baza pe concepții ca: În "Scrisorile persane", Charles Montesquieu, unul dintre primi mari iluminiști francezi, se situează clar pe poziții antiabsolutiste, iar prin lucrarea "Meditații asupra cauzei măreției și decadenței romanilor" a exercitat o puternică influență asupra gândirii politice și juridice europene moderne. Baza doctrinei politice a lui Montesquieu este "teoria contractului social", în care politica are ca obiect organizarea statului și reglementarea raportului dintre guvernanți și
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
perioadă. Susținător al egalității sociale, demasca privilegiile acordate nobilimii și clerului. În lucrarea "Despre infracțiuni și pedepse", se ocupă în exclusivitate cu dreptul penal și atacă bazele justiției penale feudale. Exprimându-și adeziunea față de teoria contractului social, consideră că adevărata cauză a sărăciei și inegalității este proprietatea privată. Ca ieșire din impas, propune luminarea poporului, o educație mai bună pentru toți, iar formă de stat monarhia condusă de un monarh luminat. Dacă în Franța, sub influența lui Locke, Hume, Newton, filozofia
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
a gândirii germane a vremii, creând acea atmosferă filozofică în care va apărea Kant. Lessing preconiza o societate viitoare liberă de orice constrângere, în care religia să fie înlocuită de rațiune. Totuși, ca și alți iluminiști, Lessing nu înțelege adevărata cauză care generează dezvoltarea societății și limitele acestei dezvoltări, de aceea aspectele nocive din societate sunt înțelese drept rezultat al inculturii, al ignoranței. Ca și Lessing, Schiller ia în considerație rolul artei în formarea omului. Mai mult, credea că arta îl
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
pentru a „închina Guvernului și la toți frații români steagul național tricolor”. Pentru activitatea sa revoluționară, Zaharia Boerescu a fost dat afară din învățământ, a fost arestat în noiembrie 1948, fiind trecut pe lista proscrișilor ardeleni, pentru că „luase parte la cauza revoluției”, alături de August Treboniu Laurian, Ioan Maiorescu, Aaron Florian, Al. Papiu Ilarian și Simion Bărnuțiu. Zaharia Boerescu s-a exilat apoi la Sibiu, unde Andrei Șaguna, care devenise episcopul ortodox al românilor ardeleni, i-a oferit adăpost. Rămas fără slujbă
Zaharia Boerescu () [Corola-website/Science/337209_a_338538]
-
Radu Popa, Eduard Huidan, Paul Drogeanu, Șerban Anghelescu, Silviu Angelescu, Nicolae Mecu, Crisula Ștefănescu. După absolvire, Marius Tupan a primit repartiție guvernamentală la revista „Cărți noi“, unde a activat vreme de doi ani, până în 1974, an în care revista în cauză a fost desființată, o dată cu alte publicații, printr-un decret prezidențial al lui Nicolae Ceaușescu. Unsprezece luni scriitorul a fost șomer, apoi a fost angajat la Biblioteca Națională (fosta B.C.S.) unde a lucrat până în toamna lui 1975, iar următorii cincisprezece ani
Marius Tupan () [Corola-website/Science/337222_a_338551]
-
sau mucoasei duodenale (ulcerul duodenal) sau la nivelul ambelor și care se caracterizează printr-un sindrom clinic cu o evoluție cronică în pusee, în care fazele evolutive alternează cu cele de acalmie. Pentru desemnarea concomitentă a leziunii, simptomelor și a cauzei se utilizează termenul boală ulceroasă gastroduodenală sau boală ulceroasă. Ulcerul poate avea dimensiuni de la câțiva milimetri la câțiva centimetri. Ulcerul se deosebește de eroziune prin adâncimea penetrației; eroziunea este mai superficială și nu ajunge la musculara mucoasei. Cauza ulcerului gastroduodenal
Ulcer gastroduodenal () [Corola-website/Science/337217_a_338546]
-
și a cauzei se utilizează termenul boală ulceroasă gastroduodenală sau boală ulceroasă. Ulcerul poate avea dimensiuni de la câțiva milimetri la câțiva centimetri. Ulcerul se deosebește de eroziune prin adâncimea penetrației; eroziunea este mai superficială și nu ajunge la musculara mucoasei. Cauza ulcerului gastroduodenal este legată de prezența unui germen microbian ("Helicobacter pylori"), de utilizare de AINS (antiinflamatoare nesteroidiene), de factori alimentari, stres, și mai rar de o hipersecreție de gastrină (sindromul Zollinger-Ellison). Denumirea de ""peptic ulcer"" din literatura medicală anglosaxonă este
Ulcer gastroduodenal () [Corola-website/Science/337217_a_338546]
-
Alte simptome includ eructația, starea de vomă, scăderea în greutate sau poftă de mâncare scăzută. Aproximativ o treime dintre persoanele în vârstă nu prezintă simptome. Complicațiile pot include sângerări, perforare și blocajul stomacului. Sângerarea apare la aproximativ 15% dintre oameni. Cauzele comune includ bacteria "Helicobacter pylori" și medicamente antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS-uri). Alte cauze mai puțin comune includ, printre altele, fumatul tutunului, stresul din cauza unei boli grave, boala Behcet, sindromul Zollinger-Ellison, boala Crohn și ciroza hepatică. Persoanele mai în vârstă sunt
Ulcer gastroduodenal () [Corola-website/Science/337217_a_338546]
-
mâncare scăzută. Aproximativ o treime dintre persoanele în vârstă nu prezintă simptome. Complicațiile pot include sângerări, perforare și blocajul stomacului. Sângerarea apare la aproximativ 15% dintre oameni. Cauzele comune includ bacteria "Helicobacter pylori" și medicamente antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS-uri). Alte cauze mai puțin comune includ, printre altele, fumatul tutunului, stresul din cauza unei boli grave, boala Behcet, sindromul Zollinger-Ellison, boala Crohn și ciroza hepatică. Persoanele mai în vârstă sunt mai sensibile la efectele AINS-urilor ce cauzează ulcer. Diagnosticul este, de obicei
Ulcer gastroduodenal () [Corola-website/Science/337217_a_338546]
-
sau nu, în funcție de preferințe. Sandvișul are un conținut mare de sodiu și de grăsime, și a fost vizat în special de un efort al lanțurilor de cafenele din Regatul Unit de a reduce consumul de sare și grăsimi. Din această cauză, maioneză cu conținut scăzut de grăsime este un substitut comun, alături de pâinea fără sare și bacon cu puțină grăsime. În 2009, șapte mari lanțuri de cafenele din Regatul Unit s-au angajat să reducă conținutul de sare și grăsimi prin
BLT () [Corola-website/Science/337228_a_338557]
-
Prezentul studiu își propune să examineze cele 5 cauze privind tortura care au fost soluționate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului până la data de 14 aprilie 2015. Cauzele avute în vedere au fost selectate după consultarea bazei de date a Curții, disponibilă pe site-ul www.hudoc.echr.coe
Dreptul de a nu fi torturat () [Corola-website/Science/337226_a_338555]
-
Prezentul studiu își propune să examineze cele 5 cauze privind tortura care au fost soluționate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului până la data de 14 aprilie 2015. Cauzele avute în vedere au fost selectate după consultarea bazei de date a Curții, disponibilă pe site-ul www.hudoc.echr.coe.int, în urma selectării următoarelor criterii: Astfel, cercetarea realizată a fost fundamentată pe acele cauze în fața Curții în care justițiabilii
Dreptul de a nu fi torturat () [Corola-website/Science/337226_a_338555]
-
data de 14 aprilie 2015. Cauzele avute în vedere au fost selectate după consultarea bazei de date a Curții, disponibilă pe site-ul www.hudoc.echr.coe.int, în urma selectării următoarelor criterii: Astfel, cercetarea realizată a fost fundamentată pe acele cauze în fața Curții în care justițiabilii au reclamant săvârșirea actelor de tortură de către agenții statelor-pârâte. După cum bine se știe, articolul 3 din Convenție interzice 3 tipuri de rele tratamente: tratamente degradante; tratamente inumane; tortura. Lucrarea s-a axat pe studierea doar
Dreptul de a nu fi torturat () [Corola-website/Science/337226_a_338555]
-
este deosebit de important în aprecierea distincției între tratamente și, ca atare, prezentul studiu a făcut referiri și la acesta. În cel de-al doilea capitol al cercetării întreprinse, au fost prezentate situațiile de fapt și aprecierile Curții cu privire la următoarele 5 cauze, pronunțate în ordine cronologică: Lucrarea se încheie cu ultimul capitol care, în loc de concluzie, sintetizează cele mai importante aprecieri ale Curții cu privire la dreptul de a nu fi torturat, care presupune atât obligații de ordin substanțial, cât și obligații de ordin procedural
Dreptul de a nu fi torturat () [Corola-website/Science/337226_a_338555]
-
fost adăugate 6 protocoale. Textul Convenției este structurat în 2 titluri, primul fiind dedicat drepturilor și libertăților persoanelor aflate sub jurisdicția statelor-părți la Convenție, iar cel de-al doilea titlu se referă la înființarea unei curți internaționale competentă în judecarea cauzelor care au ca obiect încălcări ale Convenției: Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). Înainte de Titlul I, art. 1 prevede că "Înaltele Părți Contractante recunosc oricărei persoane aflate sub jurisdicția lor drepturile și libertățile definite în Titlul I al prezentei Convenții
Dreptul de a nu fi torturat () [Corola-website/Science/337226_a_338555]
-
definiție" prevăzută pentru tortură și pentru tratamente inumane ori degradante, însă CEDO a venit un aport esențial, judecând ceea ce constituie tortură, tratament inuman și tratament degradant[7]. 1.2. Caracterele articolului 3 din Convenția europeană a drepturilor omului În celebra cauză "Soering c. Regatului Unit" (1989), CEDO a afirmat principiul conform căruia interdicția torturii și a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante constituie una din valorile fundametale ale societăților democratice care formează Consiliul Europei. De aceea, protecția integrității fizice și psihice
Dreptul de a nu fi torturat () [Corola-website/Science/337226_a_338555]
-
considerat nicidecum justificare pentru recurgerea la un tratament interzis, iar Curtea a reiterat acest lucru de numărate ori, în cele mai dificile circumstanțe, cum ar fi lupta împotriva terorismului ori împotriva crimei organizate sau chiar în în timpul războiului[13]. În cauze precum "Irlanda c. Regatului Unit" sau "Tomasi c. Franței", CEDO a susținut că un tratament contradictoriu reprezintă o încălcare a art. 3[14]. Caracterul absolut al interdicției prevăzute în art. 3 din Convenție produce anumite consecințe . Statele, prin aderarea la
Dreptul de a nu fi torturat () [Corola-website/Science/337226_a_338555]
-
au o serie de obligații pe care trebuie să le respecte, în vederea neîncălcării prevederilor art. 3. Aceste obligații sunt pozitive și negative. Din categoria "obligațiilor negative" amintim abținerea de la provocarea torturii sau tratamentelor inumane ori degradante. Curtea a arătat, în cauza "Akpinar și Altun c. Turciei" (2007), că statul poate fi considerat responsabil pentru actele agenților săi inclusiv în afara atribuțiilor lor oficiale, motiv pentru care statul nu poate invoca în favoarea sa necunoașterea sau ignorarea comportamentului agenților săi[16]. Statele au și
Dreptul de a nu fi torturat () [Corola-website/Science/337226_a_338555]
-
care suferința produsă unei persoane nu poate fi considerată o simplă brutalitate produsă, ci "suficient de gravă" pentru a putea fi calificată ca tratament inuman ori degradant sau chiar tortură[19]. Aprecierea acestui criteriu este "relativă", depinzând de toate circumstanțele cauzei, precum: În cazul deținuților, noțiunea de prag minim de gravitate dispare, deoarece obligația de protecție este mai mare în cazul acestora. Orice act de violență nejustificată, oricât de mic, împotriva unui deținut determină aplicarea art. 3 din Convenție fără a
Dreptul de a nu fi torturat () [Corola-website/Science/337226_a_338555]
-
pentru oricine, indiferent de condiția sa[25]. În ceea ce privește tratamentele degradante, fosta Comisie considera că noțiunea are în vedere atingeri grave aduse "demnității umane", coborând statutul social al unei persoane, situația sau reputația ei. La rândul său, Curtea a statuat în cauza "Irlanda c. Regatului Unit" (1978) că un tratament aplicat unei persoane are a fi calificat degradant atunci când creează acesteia sentimente de teamă, neliniște, inferioritate, de natură să o umilească, înjosească și, eventual, să-i înfrângă rezistența fizică și morală[26
Dreptul de a nu fi torturat () [Corola-website/Science/337226_a_338555]
-
c. Regatului Unit" (1978) că un tratament aplicat unei persoane are a fi calificat degradant atunci când creează acesteia sentimente de teamă, neliniște, inferioritate, de natură să o umilească, înjosească și, eventual, să-i înfrângă rezistența fizică și morală[26]. În cauza "Kurt c. Turciei" (1998), incertitudinea și temerile încercate de reclamantă, mamă a unui băiat dispărut în cadrul unor operațiuni militare turcești în regiunea locuită în majoritar de kurzi, sentimente care i-au cauzat suferințe mentale grave și profundă neliniște, au fost
Dreptul de a nu fi torturat () [Corola-website/Science/337226_a_338555]