4,030 matches
-
cel al lui Florin Mugur (din când în când). Am fost de o timiditate maladivă în primii ani, mi se părea că toți cei din jurul meu erau mai "șlefuiți" decât mine, mai spirituali decât mine, mai cultivați și mai subtil îmbrăcați, mai relaxați și mai "prezentabili". Am fost însă mereu convins că am la fel de mult talent ca și ei, dacă nu cumva chiar mai mult, ceea ce mi-a dat energie să continuu "lupta". Treptat am intrat în lumea literară și mi-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
lui Dumnezeu că mi-a rânduit aceste clipe fericite. Părintele David face și slujba de sfințire a apei, că are o tânără de 15 ani care n-a fost botezată. Și o botează acum, aici la râul Iordan. Ea este Îmbrăcată totul În alb. Are un costumaș frumos, alb și sandale albe. După ce a făcut botezul, cu toată rânduiala lui, ne botează și pe noi simbolic, stropindu-ne pe creștet cu apă sfințită din Iordan. Apoi se cântă troparul Botezului și
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
să-l cumpere. El mai Îndosea din bani mai fura din ei, era cam hoț. Când a ajuns În piață, erau mulți miei de vânzare dar Iuda a văzut un mieluț frumos la o tânără fecioară rușinoasă și timidă modest Îmbrăcată. A Întrebat-o: Cât costă mieluțul pe care-l avea În brațe. Ea a spus: Că marfa e bună și vrea un preț bun și așa este o familie numeroasă și părinții iau spus să ia preț bun pe miel
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
cum a decurs recepția de sfârșit de an cu Corpul Diplomatic, la invitația lui Fidel Castro, care a promis că va rosti doar "un scurt salut", salut ce a durat două ore și jumătate! În magazine, pe străzi, lume sărăcăcios îmbrăcată, mărfuri puține și de proastă calitate, chiar și în magazinele pe valută. Același gris peste tot cunoscut și la noi prin anii 80! Aceleași nemulțumiri, întreruperi ale furnizării luminii, gazului și apei, nu numai calde, ci și reci, puse toate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
vadă o sală plină de oameni. Îmi imaginez c-ajunsese Într-o fază În care putea să modifice Înfățișarea lucrurilor astfel Încît să corespundă nevoilor lui și cînd se uita pe sală, vedea o clientelă distinsă și diversă, probabil bine Îmbrăcată, În stilul de la 1910, nu o grămadă de drogați cu aspect ponosit, veniți să-l facă de o rețetă pentru morfină. Roy pleca pe mare la intervale de două sau trei săptămîni. Călătoriile lui erau În Transporturile Militare și, În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
Întoarce la marfă decît să bei În halul ăsta. * * * Eram Într-o cantina ieftină din Strada Dolores, În Mexico City, și beam de vreo două săptămîni. Stăteam Într-un separeu cu trei mexicani și beam tequila. Mexicanii erau destul de bine Îmbrăcați. Unul dintre ei vorbea engleza. Un mexican Îndesat, Între două vîrste, cu o față dulce și tristă, cînta din voce și la chitară. Stătea pe un scaun de la capătul separeului. Mă bucuram că muzica făcea conversația imposibilă. Au intrat cinci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
na X, neavând nici una de prisos, a oferit agentului german să-i dea costul ca să cumpere una nouă și să-i lase pe a ei, la care ținea. Dânsul refuză și nu-i luă nimic. Sosi însă a doua zi îmbrăcat civil. „Ieri eram în exercițiul funcțiunii mele și nu puteam primi, azi, ca particular, se schimbă lucrul.“ Și plecă cu 40 de lei. I-am spus și noi că, la spital, Wolf, care era șeful sanitar al orașului, ne-a
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
următoare era frig, chiar ger. Trecând la plimbare, văzurăm pe Șoseaua Cozienilor, la moșia lui Podgoreanu, de-a lungul ulucelor, păziți de gardă germană, prizonierii români luați de la Kommandantură pentru tăierea pădurii. În ce hal, săracii! Mai mult goi decât îmbrăcați, înșirați la gard și cerând trecătorilor de mâncare. Erau din ajun acolo și nu le adusese proprietarul nici măcar mămăligă. Am alergat acasă și am trimis pe Gefreiter-ul Lan dowski să obțină de la păzitorii lor - etapa ar fi refuzat-o - permisia
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
ziua n-au voit nici să-mi dea trăsură, luam masa singură devreme și porneam pe jos. Nu numai voiam să fac ceva pentru soldații veniți din lupte, dar, vorbind pe furiș, cu ei aflam știri din Moldova. Erau bine îmbrăcați și însuflețiți, ne-au vorbit de delegația din Basarabia și cât de bine țăranii de acolo vorbeau moldovenește, cum la început chemau pe soldații noștri muscalii români. Aceștia erau mai ales minunați de frumusețea vitelor de peste Prut. Văzând starea de
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
ar fi murit de foame fără ajutorul Crucii Roșii Franceze. Dar chiar din acei puțini bani, atât de greu câștigați, își cumpăraseră de la bolșevicii ruși, admirabil echipați, toate hainele lor date pe rachiu, și ar fi sosit aici mai bine îmbrăcați dacă, la plecare, nu le-ar fi luat germanii și, la trecere pe la ei, ungurii. Moralul le era admirabil: știau cât de bine pentru noi se va sfârși războiul și ce rău le mergea vrăjmașilor pe frontul francez și pe
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
care l-am văzut. Era foarte mare eveniment, atunci, să te întâlnești cu un profesor universitar, un om care, în mintea noastră, se situa undeva la un nivel situat deasupra tuturor. Eram câțiva, printre noi o colegă, orfană de război, îmbrăcată sărăcuț, încă în doliu. Domnul care trecea pe lângă noi, spre laboratoarele catedrei de histologie, pe care l-am bănuit a fi profesor și l-am salutat, s-a oprit și s-a interesat de noi. Când a aflat de soarta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
condiția umană. Acest personaj este un ins din rasa „păguboșilor“, a celor care pierd în permanență, dăruindu-se totuși tuturor luptelor, tuturor experiențelor anulatoare, acceptând să piară ca soldat anonim, fără glorie, îngropat sub „cartușele lumii“: „și eu dorm, mereu, îmbrăcat, cu ranița-n spate, / dorm pe mine, dedesubtul meu îngropat, / și lampa n-o mai sting, n-o mai aprind, / și dorm cântând în neștire, pierdut, deșucheat: / O, draaaga mea, iubiiita mea, / o, viiisuriiile meeelee...“ Prototipul este Ieremia, un simbol
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
15 intervenții) - Rusu (8), Cîrstea (6), Horjea (4), Roșu (2), Paraschiv (2), Braniște, Chelaru. Antrenor: Romeo Ilie. Rătăciți în arbitraj Handbalistele de la Știința Bacău n-au avut ieri de luptat doar cu adversarele din Buzău, ci și cu doi băieți, îmbrăcați sumar, care s-au jucat cu fluierele în Sala Sporturilor din Bacău. Cei doi hunedoreni, pe numele lor Viorel Mokany și Laurențiu Pop, apar pe lista Comisiei Centrale de Arbitri din cadrul Federației Române de Handbal, dar sunt sigur că e
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
la leturghia ce se oficia în biserica mitropoliei. Cete, cete de oameni din toate mahalalele orașului se adunase pe nesimțite aduse de emisarii întreprinderei, fără ca autoritățile civile și militare să bănuiască ceva; iar când leturghia se isprăvi, Mitropolitul Calinic Miclescu, îmbrăcat cum era în hainele sacerdotale, cu cărja în mână și cu mitra pe cap, fu luat cu voie, fără voie, în fruntea manifestanților dimpreună cu un arhidiacon, în speranța că nimene n-are să îndrăznească să se opuie unei procesiuni conduse
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
anului 1961, înzăpezire mare, viscolul a adus troiene de 2-3 m în zona orașului, trenurile fiind blocate pe drum, vagoanele cu păcură pentru încălzire nu au putut ajunge la Galați. La Blocul P7 încălzirea a fost redusă la zero, dormeam îmbrăcați iar dimineață ne trezeam cum s-ar zice, cu gheață la gură, într-un ger ca afară. Ca să ajungem la serviciu, la fosta cazarmă Țiglina aflată în afara orașului, mergeam pe jos prin nămeți până la brâu, mai multe ceasuri, dar fiind
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
de la compartimentul de calcule matematice nu mi-au mai dat nici bună-ziua (tot concurența era cauza). Un alt criteriu de avansare în societate și în meserie, este ținuta și comportarea. Vor fi întotdeauna preferați oamenii corect și mai ales curat îmbrăcați, nu cei nebărbieriți, nespălați răspîndind un miros puternic de transpirație, tutun și băutură. La Firma Porsche, în Centrul de Cercetare, aveam un coleg foarte priceput, era încadrat ca Șef de Grupă, dar venea îmbrăcat neglijent, cu pantaloni de Jeans uzați
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
să înghită emisiuni total neinteresante, lipsite de valoare și uneori de bun simț, ca de exemplu divorțul Monicăi Columbeanu, amănunte neapetisante despre soacra cântărețului Pepe și legăturile ei cu vrăjitoare brunete. Pe scena televiziunii apar cântărețe mai mult goale decât îmbrăcate, care fac cele mai erotice mișcari în dans și își arată toate amănutele anatomice intime. De ce, oameni buni? Am colindat în ultimii 30 de ani 27 de țări în trei continente și vă spun sincer, cu mâna pe inimă, că
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
țărăncuțe” foarte decoltate, cu fuste românești scurte, doar de o palmă și cu tocuri foarte înalte, și m-am întrebat, în care colț de țară, în care sat autentic românesc au văzut organizatorii acestei emisiuni de televiziune țărăncuțele umblând așa îmbrăcate (mai bine zis, așa dezbrăcate). Străinii își vor face despre România o impresie nemeritat de proastă, ceea ce nu aduce nimănui vreun folos, poate doar dușmanilor țării și neamului românesc. În vizitele mele în România, am cunoscut însă o mulțime de
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
rămas în minte ideea, care desigur stăruia în mintea oamenilor acum cinci secole, ca și în mintea oamenilor de astăzi, despre problema deosebirii dintre dragoste și iubire. În pictura lui Tițian, apar două femei tinere și frumoase. În stânga una decent îmbrăcată, cu o figură care exprimă puritate, echilibru și trăire interioară, în dreapta, cea de a doua, foarte sumar îmbrăcată arătându-și parcă tendențios corpul superb și ispititor, pe fața căreia se vede că o detestă, o privește de sus pe cea
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
de astăzi, despre problema deosebirii dintre dragoste și iubire. În pictura lui Tițian, apar două femei tinere și frumoase. În stânga una decent îmbrăcată, cu o figură care exprimă puritate, echilibru și trăire interioară, în dreapta, cea de a doua, foarte sumar îmbrăcată arătându-și parcă tendențios corpul superb și ispititor, pe fața căreia se vede că o detestă, o privește de sus pe cea din stânga. Imaginea include intrinsec o întrebare adresată privitorului: pe care dintre cele două o preferă? În care dintre
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
Implacabilul, ireversibilul, necruțătorul timp. Am vizitat nu demult Roma, cu monumentele și minunile sale arhitecturale și artistice și într una din cele 3600 de biserici și catedrale aflate acolo, am văzut o imagine zguduitoare. Era o femeie tânără și frumoasă, îmbrăcată și împodobită cu lucruri scumpe, prețioase, rare, dar în partea de jos a imaginii, în stânga, de sub covorul bogat și viu colorant, se afla o mână scheletică ridicată, care ținea spre vedere o clepsidră, un schelet învăluit într-o haină lungă
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
ca descărcare igienică. Atunci când chiar e nevoie și am bafta să dau peste o tipă generoasă. La ora stabilită, veterinarul a venit cu tot familionul, cu nevasta, fiica, pus alți doi veri de gradul II-III aveam să aflu, bucureșteni pârâți, îmbrăcați ca de gală, la întâlnirea cu Scriitorul. În Piața Veterani. E bine de știut asta. Erau în haine de gală, pe care le poartă la ocazii, o dată la doi-trei ani, când părăsesc și ei bucătăria în care vegetează. Ființe de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
noi toți masculii; trăia numai cu taina ei, de va fi avut-o. Ne am dus apoi, Petre Grant și cu mine, În odaia ei sordidă din hotelul Dacia, fostul han al lui Manuk-bey, și a stat Între noi, toți Îmbrăcați și tăcuți, de-a curmezișul patului ei profesional, fără a-i putea scoate un cuvânt sau un zâmbet. ÎNTÂMPLAREA - CEL MAI BUN DASCĂL AL NOSTRU - M A adus să cunosc ultima Înfățișare a ultimelor bordele bucureștene, până În ziua desființării lor
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
pline de primejdia cotidiană a morții, dar neotrăvite, pure. "La popotă, unde ofițerilor români li se rezervaseră două mese pe tură, am avut marea surpriză de a fi primiți de o doamnă. O doamnă foarte frumoasă și tânără, extrem de bine îmbrăcată, chiar elegantă, care s-a prezentat "Lili" și ne-a condus la locurile rezervate. Această doamnă ne-a prezentat plină de tact condoleanțele de rigoare pentru pierderea comandantului de grup, a dat dispoziții să fim serviți după ce s-a interesat
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
gara Calfa Sat. Ieșind la drumul către satul Roșcana am văzut că se apropie un camion. Doamna profesoară face cu mâna șoferului să oprească, urcăm în lada camionului, erau numai copii cu mamele lor, plecați în mare grabă printre gloanțe, îmbrăcați sumar, cu ochii în lacrimi, speriați, zgâriați, plini de sânge. Una dintre femei ne spune că a văzut vecini morți, oameni împușcați, era ceva de groază. Mașina cu refugiați a mers până în satul Roșcana, de acolo am plecat în continuare
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]