3,512 matches
-
care susține că omul trebuie să stea cu mâinile încrucișate și să aștepte desfășurarea evenimentelor, noi preconizăm o altă metodă care dă tipul înțeleptului. Este vorba de aceeași discrepanță între realitate și ideal. Tipul înțeleptului unește voința cu realismul critic. Înțeleptul nu acceptă ficțiunea și nici nu caută să impună lucruri ce n-au un substrat real. El acceptă numai ceea ce este o necesitate dovedită, o necesitate evidentă. Rațiunea, echilibrul conduc viața omului și aceeași metodă se potrivește și în tehnica
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Deșir bob după bob, / e dulce savurosul rod,/ crescut pe o singură tulpină / dreaptă, susținută de / aripi de lumină” (Porumb). Confesive, respirând sinceritate, versurile dezvăluie o permanentă căutare de sine, neocolind presimțirea obsesivă a morții, primită cu resemnarea și liniștea înțeleptului care cunoaște rânduiala lucrurilor, ca în Agonia timpului: „Bătrân, / abia își trage suflarea, / opaițul pâlpâie, / se stinge lumânarea. // Sfârșitul afurisit / vine nedorit./ Toate stau la locul lor,/ numai un cocor / se reazimă pe un picior. Casa e casă / împrejmuită / de
IENCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287504_a_288833]
-
REF, 1978, 2; G. Ivănescu, A 80-a aniversare a profesorului Petru Caraman, ALIL, t. XXVI, 1977-1978; Ion H. Ciubotaru, Moștenirea științifică a profesorului Petru Caraman, ALIL, t. XXVII, 1979-1980; Ion Taloș, Fascinația comparării folclorului, ST, 1984, 4; Zaharia Sângeorzan, Înțeleptul Cetății,VR, 1991, 9; Al. Protopopescu, Între asceză și martiraj, RL, 1991, 50; Dicț. scriit. rom., I, 478-482; Datcu, Dicț. etnolog., I, 139-143; Iordan Datcu, Introducere în opera lui Petru Caraman, București, 1999. I.D.
CARAMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286098_a_287427]
-
vine, la sfârșitul anului 1911, la București, îl duce pe C. la Iași și îl prezintă redacției „Vieții românești”. Drept urmare, treisprezece poezii vor fi incluse în numărul din aprilie 1912 (Clio, Lauda cuceritorului, Prohodul războinicului, Noapte roșie, Călugărița, Boierul, Aspra, Înțeleptul, Cronicarul, Domnița, La Argeș,Trântorul și Curțile vechi). După ce I.L. Caragiale își sfârșește viața, la Berlin, destinul lui C. va cunoaște vicisitudini tulburătoare, o zbatere dramatică între existența precară și aspirația către mirajul titlurilor nobiliare. În octombrie 1912 devine șef
CARAGIALE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286089_a_287418]
-
a stepei presimțind marea, o salvare purificatoare prin moarte din mlaștina vieții, adevărată obsesie a dramaturgului ce vrea să sugereze eliberarea continuă, până la zbor, prin scufundarea interioară, prin regăsire în „soluția” visului. Un personaj cu totul aparte se dovedește Ioasaf, înțeleptul locului, purtător de cuvânt al ancestralului, oarecum înrudit cu eroii sadovenieni sau voiculescieni. Piesa, nereprezentată în epocă, i-a adus dramaturgului, la recomandarea lui Petru Comarnescu, angajarea ca impiegat la Direcția Generală a Teatrelor (1946), de unde va fi concediat doi
CHIHAIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286195_a_287524]
-
lirică. Ele contrabalansează caracterul excesiv livresc al unei bune părți din versuri. În poemul dramatic Șun sau Calea netulburată, „mit mongol”, înstrunează C. pentru prima dată o „laudă a lucrurilor”, a elementelor primordiale și a circuitului cosmic. Șun e un înțelept și un poet, un conducător care caută singurătatea, un admirator al umanității, al eternului feminin și al purității juvenile. El e un simbol al tradițiilor sfinte și, mai presus de toate, un simbol al superiorității geniale, întru care se înrudește
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
Universul poeziei, îngr. și postfață Al. Piru, București, 1971; Texte social-politice. 1944-1965, pref. Gh. Matei și Gh. Țuțui, București, 1971; Literatura nouă, îngr. și pref. Al. Piru, Craiova, 1972; Însemnări de călătorie, îngr. și pref. George Muntean, București, 1973; Gâlceava înțeleptului cu lumea, I-II, îngr. Geo Șerban, București, 1973-1974; Corespondența lui G. Călinescu cu Al. Rosetti (1935-1951), pref. Al. Rosetti, postfață Vasile Nicolescu, București, 1977; Mihai Eminescu. Studii și articole, îngr. Maria și Constantin Teodorovici, postfață Constantin Teodorovici, Iași, 1978
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
conștiincios, în mare parte, și de La Fontaine) a inspirat și o literatură sapiențială pe măsură, cu accente hagiografice. În paralel cu un corpus variat al fabulelor a luat naștere, începând cu secolul al IV-lea e.n., și o biografie a înțeleptului, care a circulat cel mai adesea atașată la culegerea fabulelor 62. Cea mai veche variantă românească datează din anul 1703, aparținându-i lui Costea Dascălul din Șcheii Brașovului; este vorba însă doar de viața lui Esop, nu și de fabule
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
ȘI FILOSOFIE Există o continuitate a operei lui Dimitrie Cantemir sau e vorba de preocupări divergente, de inițiative abandonate pe parcursul formării, de etape distincte? Cum se raportează, bunăoară, Istoria ieroglifică (1705) la primele scrieri ale autorului, la Divanul sau Gâlceava Înțeleptului cu Lumea sau Giudețul Sufletului cu Trupul (1698) și la Sacrosanctae scientiae indepingibilis imago (1700)? Cărțile mai vechi, ale unor P.P. Panaitescu sau Dan Bădăru, notau o netă ruptură a principelui de atitudinea medievală, religioasă, îmbrățișată la debut sub influența
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
cititorilor de-acasă, pentru a atesta în română și greacă însușirile autorului său: un domn creștin, respectuos al tradițiilor religioase dominante în societatea vremii, iscusit în arta scrisului, erudit de la Biblie și Sfinții Părinți, până la clasicii greci și romani, sau înțelepții orientali. Cartea avea să-i răspândească odată cu titlul domnesc (Ioan Dimitrie Cantemir-Vodă) și certificatul de cărturărie semnat de un învățat cunoscut în lumea grecească, Ieremia Cacavelas, publicat în fruntea volumului"3. Prin urmare, lucrarea, care e una de morală creștină
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
-se unei autorități transcendente, ci pe calea filosofiei, adică a înțelepciunii. Să mai adăugăm și faptul că stoicismul nu promite nici o mântuire ca răsplată a obedienței, ci, dimpotrivă, recomandă o atitudine demnă, verticală, autonomă în fața destinului potrivnic în această lume. "Înțeleptul stoic este autonom în raport cu divinitatea, consideră Petru Vaida, el poate să-și atingă țelul vieții, realizarea etică, "binele suprem", prin propriile forțe, prin dezvoltarea rațiunii și voinței sale; în stoicism nu există nimic asemănător grației, concepută drept condiție a "mântuirii
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
este înălțarea către Dumnezeu"29. (s.m.) Este o nouă viziune care pare a porni din Epistola I către Corinteni a Sfântului Pavel (versetele 19-25): Că scris este: Pierde-voi înțelepciunea înțeleptilor și deșteptăciunea celor deștepți o voi ascunde. Unde este înțeleptul? Unde este cărturarul? Unde este întrebătorul acestui veac? Oare n'a arătat Dumnezeu drept nebună înțelepciunea lumii acesteia? Că de vreme ce prin înțelepciune lumea nu L-a cunoscut pe Dumnezeu întru'nțelepciunea lui Dumnezeu, atunci, pe cei ce cred a binevoit
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
în Istoria ieroglifică, la această imensă tradiție, care nu își pierduse cu totul autoritatea nici în Occident și, cu atât mai puțin, în Răsăritul Europei? Înainte de a răspunde, merită amintit faptul că, în lucrările sale de tinerețe, Divanul sau Gâlceava Înțeleptului cu Lumea sau Giudețul trupului cu sufletul și în Sacrosanctae Scientiae Indepingibilis Imago principele dădea satisfacție unui orizont de așteptare specific spațiului est-european, format în spiritul culturii ortodoxe. El se arată, în aceste cărți cu aspect de compilații, nu doar
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
are curajul de a profita de natura sa hibridă, de a-și stipula independența și de a spune răspicat adevărul neconvenabil, asumându-și astfel riscuri considerabile; Lupul se scutură de imaginea sa de animal "diabolizat" de creștinism și devine un înțelept care cultivă prudența și amestecă natural cinismul și stoicismul; Castorul, simbol al stăpânirii, al renunțării la vicii pentru câștigarea vieții veșnice, adevărat model de conduită creștină este un simplu frustrat sexual; Filul (elefantul), simbol al cumpătării, al înțelepciunii, al religiei
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
au slujit medievalilor decât pentru a le confirma o credință care își avea punctul de plecare în Biblie. Mai bine spus, în Septuaginta și apoi în Vulgata, care dau naștere unicornului în urma unei... erori de traducere. Despre ce este vorba? Înțelepții care au transpus Vechiul Testament din ebraică în greaca veche au echivalat de șapte ori termenul reem, care ar însemna o anumită specie de taur, cu monokeros. Acest termen, precizează Bruno Faidutti, în una dintre cele mai temeinice lucrări consacrate istoriei
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
este o figura christi, Inorogul lui Cantemir profită însă de această reputație, adânc înrădăcinată în mentalitatea tuturor. Cornul său are forța de a mântui lumea răsturnată, decăzută a animalelor și păsărilor, schimonosite din cauza compromisului și a lăcomiei. Înțelegând, ca un înțelept ce este, aceast taină, Lupul dă glas încrederii sale în forța salvatoare a unicornului: "otrăvile acéstea cornul Irodului le va îndulci", iar autorul întărește imediat: "Acéstea Lupul pietre sămănând, stânci și munți în urmă răzsăriră, precum mai pre urmă lucrul
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
iară ceia a nebunului lucru ieste). Deci furtuna în mine urgiia a-și plini mai denainte puind, supt numele cereștilor, viclenii muritori cu îndemnarea și sinhorisini ale mele îndrăptnice norociri fălcilor tale m-au vândut. Și macar că nu a înțeleptului sfetnic ieste a dzice, ah, căci m-am amăgit, ah, că eu nu socoteam că va vini lucrul așe, însă când la numele cerescului să supune pemintescul, pentru amăgirea ce i-ar vini, mare mângâiere și de izbândă nedejde îi
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
ia. Iară de nu, meșterșugul fortunii a supăra, iară al mieu cu bună inimă toate a răbda ieste"78. (s.m.) Așa cum foarte bine observă Petru Vaida, atitudinea Inorogului este exact cea pe care stoicismul și în special Seneca o recomandă înțeleptului: indiferența față de moarte. Pe de o parte, eroul Istoriei ieroglifice pare împăcat cu soarta, având liniștea celui care știe că orice îi oferă aceasta, nu îl poate învinge. Esențialul stă în atitudinea cu care înțeleptul primește aceste lovituri, nu în
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
în special Seneca o recomandă înțeleptului: indiferența față de moarte. Pe de o parte, eroul Istoriei ieroglifice pare împăcat cu soarta, având liniștea celui care știe că orice îi oferă aceasta, nu îl poate învinge. Esențialul stă în atitudinea cu care înțeleptul primește aceste lovituri, nu în efectul aparent pe care ele îl au asupra vieții sale. Disprețuind tot ceea ce poate veni din afară 79, adevăratul înțelept devine imun la orice încercare a destinului. Se așteaptă la orice cu un calm imperturbabil
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
că orice îi oferă aceasta, nu îl poate învinge. Esențialul stă în atitudinea cu care înțeleptul primește aceste lovituri, nu în efectul aparent pe care ele îl au asupra vieții sale. Disprețuind tot ceea ce poate veni din afară 79, adevăratul înțelept devine imun la orice încercare a destinului. Se așteaptă la orice cu un calm imperturbabil. În dialogul De tranquillitate animi, Seneca sintetizează sursa acestui calm, a acestei ataraxii către care tinde filosoful: "Să știi așadar că orice condiție este schimbătoare
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
de fapt, de conștiința propriei invulnerabilități, așa cum rezultă din spusele sale: "bine cunosc că nici trupul mieu de stomahul tău a să mistui, nici cornul mieu de gâtlejul tău a să înghiți poate") este că cel care a devenit un înțelept veritabil este imun la orice lovitură a destinului și este imun, mai ales, în fața morții. Pe înțelept nimic nu-l poate atinge, susține Seneca în De constantia sapientis, căci acesta își are resursele în sine însuși; nimic nu i se
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
de stomahul tău a să mistui, nici cornul mieu de gâtlejul tău a să înghiți poate") este că cel care a devenit un înțelept veritabil este imun la orice lovitură a destinului și este imun, mai ales, în fața morții. Pe înțelept nimic nu-l poate atinge, susține Seneca în De constantia sapientis, căci acesta își are resursele în sine însuși; nimic nu i se poate răpi, nimic din ceea ce vine din exterior nu îl condiționează: "Așadar, iată ce afirm eu: înțeleptul
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
înțelept nimic nu-l poate atinge, susține Seneca în De constantia sapientis, căci acesta își are resursele în sine însuși; nimic nu i se poate răpi, nimic din ceea ce vine din exterior nu îl condiționează: "Așadar, iată ce afirm eu: înțeleptul nu este expus nici unei nedreptăți. Astfel, nu contează câte arme se îndreaptă împotriva lui dacă el este de neatins pentru ele. (...) ... sufletul înțeleptului este solid și a adunat în sine forța necesară pentru ca, în fața nedreptății, să fie în siguranță"81
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
se poate răpi, nimic din ceea ce vine din exterior nu îl condiționează: "Așadar, iată ce afirm eu: înțeleptul nu este expus nici unei nedreptăți. Astfel, nu contează câte arme se îndreaptă împotriva lui dacă el este de neatins pentru ele. (...) ... sufletul înțeleptului este solid și a adunat în sine forța necesară pentru ca, în fața nedreptății, să fie în siguranță"81. Prin urmare, adevăratul înțelept este total liber de orice constrângere exterioară pentru că a reușit să se detașeze de orice determinare, chiar și de
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
nici unei nedreptăți. Astfel, nu contează câte arme se îndreaptă împotriva lui dacă el este de neatins pentru ele. (...) ... sufletul înțeleptului este solid și a adunat în sine forța necesară pentru ca, în fața nedreptății, să fie în siguranță"81. Prin urmare, adevăratul înțelept este total liber de orice constrângere exterioară pentru că a reușit să se detașeze de orice determinare, chiar și de cea supremă: moartea. Inorogul pare a-l fi citit atent pe Seneca, aderând la ideile acestuia, conform cărora moartea este o
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]