5,478 matches
-
am iubirii să-i fac parte?” - cf. Sonetul CCCIII. Iubirea combină, logic, Inițierea întru Frumos și Nemurirea (pe de o parte), cu Transfigurarea întru Floare și Mire (pe de altă parte) - întru HIEROGAMIANIMB: „Ea, Dragostea, înspină trandafirii!/ Oprește-mă să-ndur și nu socoate/ Că-n nimbul florii se ascund toți mirii!” - cf. Sonetul XIII. Meritul primar, petrarchian și răpanian, deopotrivă (în concepție, cel puțin!) - constă în estomparea, cât mai înaltă (neipocrită, dar exasperată de dorul de spiritualitate/respiri tualizare a
Editura Destine Literare by ADRIAN BOTEZ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_256]
-
Devitalizat - așa cum este copacul din actul al doilea și viața acestor personaje, secat de suferință și de așteptare, Treplev al lui Alexandru Pavel moare, se scurge cu fiecare cuvînt dezlănțuit, rostit din furie și din revoltă de Nina. Stă și îndură. Au dispărut formele noi ale teatrului și gesturile rebelului din el. Este un bătrîn împietrit. Ar putea oricînd, în orice secundă, să învie. Dacă ea s-ar întoarce. Stă la pîndă ca un vînător. Iar eu, spectatorul, nu respir. Să
Zbor și prăbușire by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/3535_a_4860]
-
Un caz de exorcizare, producție SUA, 2006. Regia: Scott Derrickson. Cu: Laura Linney, Jennifer Carpender, Tom Wilkinson. Filmul este o poveste captivantă a unei tinere femei care devine în mod inexplicabil și disperat bolnavă. Emily Rose trăiește viziuni terifiante și îndură convulsii distrugătoare ce o ruinează din punct de vedere fizic. Este diagnosticată de un neurolog ca fiind epileptică, dar medicația prescrisă se dovedește a fi fără efect. Simptomele ei se înrăutățesc, și un al doilea diagnostic dat de psiholog este
Agenda2006-12-06-1-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/284889_a_286218]
-
la morga apodictică pentru a discuta dialectic, la gravitatea inhibantă pentru a se rosti firesc. însă nu oricum. Stirpea ardelenească din care se trage i-a adus ca zestre o coastă de solemnitate livrescă de care - cuviincios fiind - nu se îndură a se debarasa, mulțumindu-se a o trata cu o libertate ce-o transpune în ironie. Desigur, intervine și o mască a generației optzeciste, jovial-incredule, voios-persiflatoare, pe care Cornel Regman (un indiscutabil înaintaș al criticului de la ,Vatra") o numea a
Un postimpresionist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11071_a_12396]
-
întâlnim în tratarea motivului erotic. Kyo, eroul, e încredințat că gândește și simte ca un combatant, dar în criza sentimentală suportă însă o dislocare. Îi acordase femeii iubite o libertate absolută, ea nu mai era posesiunea lui, sclava exclusivă. Nu îndura reprezentarea că pe acest plan reproduce instinctul de proprietate. Când May i-a raportat naivă că l-a înșelat într-o împrejurare nelegată de voința ei și că totuși i-a rămas fidelă, Kyo e cuprins de furie. Îi e
Dincolo de baricade by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/8849_a_10174]
-
dezechilibru), era copleșit de un simțământ fără nume, tot atât de distrugător ca timpul sau moartea, el n-o putea regăsi". Îi zărea trupul mlădios culcat lângă el, fără să simtă vechea chemare. Ea era femeia care l-a trădat, i-a îndurat însă capriciile, slăbiciunile, iritările, au vegheat împreună la sicriul unor amici decedați. Nu era numai o explicație rațională. Se lovea de un perete, muțenia ei, orbirea și nebunia ei făcea parte dintr-o altă specie, era altceva, aparținea unui alt
Dincolo de baricade by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/8849_a_10174]
-
moartea lui în forma unei emisiuni televizate. Experiența dramatizată nu-și pierde tragicul: deși terorizat de perspectiva extincției, regizorul preferă să traducă "nenorocirile" în coregrafie, cântec, histrionism, pentru a fi capabil să le asimileze. Moartea îi pare mai ușor de îndurat când are o înfățișare familiară. Poate din această cauză filmul nu derapează în clișee de genul "suferința geniului neînțeles", ci arată efemerul care rămâne în urma acestui geniu al musical-ului. Ritmul frenetic al narațiunii nu cadrează cu o introspecție indulgentă
Muzici și filme by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11985_a_13310]
-
să pot uita materia, știind ce înseamnă cercul hranei, îmi amintesc prea bine. Bătrânii-și urmau drumul prin urbe, din strada Puțul de piatră până la strada Cuțitul de argint, pierduți într-o convorbire fără capăt, neocolind nicio uliță sau șosea, îndurând vorbe de cantori și cuțite de țigani. Îi urmam, să văd cum cântăresc aerul, cum scot din straițe bezele, musaca, tzatziki, la nesfârșit. Îmi făceau semn să m-apropii, să iau, eram degustători, împreună, proviziile nu se terminau niciodată, trăiam
Poezii by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Imaginative/3917_a_5242]
-
nimfe vin să beie, Spălîndu-și fluturii și șoldul ideal. Stau doar pe brînci și-așteaptă printre mure, Vreun cerb, vreun zmeu sau poate chiar un înger Să le-nfășoare-n șoapte și-n răsfrîngeri Spre a le face-apoi, moi, să îndure Cele mai strașnice și îndelungi alaiuri De fauni lăudînd-le sînii din naiuri, Cînd roua lin pogoară, bleu, pe plaiuri, Ademenită de privighetori și grauri, Linsă cu poftă, de pe brusturi, de balauri... Căci Dumnezeu e bun și ne învață Plăcerile, de
Poezie by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/3483_a_4808]
-
Emil Brumaru Doamne, poate e-o greșeală Că-ți mai rup lumina albă Cu trupul murdar de boală În după-amiaza calpă, Amînat moale prin uliți De-o mireasmă de femeie. Roura, Doamne, îndură-ți Sufletul să mi-l încleie Într-un miez rotund de nalbă Ce petala-n rai și-o duce Fără chin și fără grabă, Să-ți rupă lumina dulce...
Rugăciune by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/9702_a_11027]
-
întoarse umpleau golul albastru cochetam cu salcia nesfârșită la mal limba pe care o vorbea briza nu-mi era cunoscută și totuși ca în rugă îmi împreunam mâinile îngânându-i ecoul un preludiu al nopții pe care aveam s-o îndur o cum mai tânjeam după ne-createle lumi Filtre Mâzga orașului invadează casele drumuri mă alătur unui copac umblător și cutreier prin parcuri - făpturi gârbovite și câini aburoși aceiași din vara trecută absența ta dureroasă și un soare pătrat doar
Mariana Filimon by Mariana Filimon () [Corola-journal/Imaginative/10554_a_11879]
-
la corp. În privința scrisului său, era măcinat de îndoieli și inhibiții kafkiene. Își iubea paginile dactilografiate, vechi și îngălbenite, cu corecturi mărunte, aproape indescifrabile, pe care le scrisese cîndva, demult, unele în România, altele după plecarea în exil. Nu se îndura nici să le rupă, nici să le dea drumul în lume. Iar dacă, într-un moment de cutezanță, ni le trimitea, după aceea începea o lungă tîrguială în trei: ne telefona și ne testa, prin întrebări viclene, dacă i le-
In memoriam Al. Voinea by Marta Petreu () [Corola-journal/Imaginative/12321_a_13646]
-
octombrie din arșița rece a minții ce mână herghelia tristeții spre Sud și țipătul clipei lărgind depărtările și liniștea asta pe care n-o mai pot stăpâni! Desculț prin deșertul bunelor voastre intenții am ieșit în cămașa cuvintelor mele să îndur asfințitul până la capăt. PASTEL Pelerinul stă pe butuc împărțind tăcerea la vrăbii gândurile îi navighează prin vinerea bătută în cuie și el se odihnește la umbra cuvântului bun. Neclintit în văzduhul curat ca iubirea de semeni un stejar se justifică
() [Corola-journal/Imaginative/5978_a_7303]
-
de zi exerciții de moarte și înviere pe pielea mea, iar eu îl iubesc de nu mai pot, e nevoie să mai și iubești, nu-i așa, despre Dumnezeul meu vorbesc cei mai mulți cu superioritate, e un Dumnezeu mai greu de îndurat, pentru că, uneori, pute, și în plus are mulți morți pe conștiința Sa mare, și nu toți sînt împăcați, Dumnezeul meu îmi seamănă, poate fi urît și agresiv, și chiar este violent și vicios, vorbind de el, eu îl fac asemenea
Poem by Aurel Pantea () [Corola-journal/Imaginative/6325_a_7650]
-
și făceau somnul de veci tolăniți pe fîșia arată. Tinerii se lăsau în genunchi în fața urnelor; rotulele lor pîlpîiau ca niște candele aprinse de lumina lunii: îndepărtîndu-ne în noapte, le spuneam: „Pentru voi am adus pămîntul acesta, pentru voi am îndurat umilința și frigul unor vieți fără rost, ca să aveți parte de o viață mai bună...” Iar ei, renunțînd o clipă la plăceri, la tinerețea lor zbuciumată, se gîndeau la noi, la vitregiile sorții pe care le-am avut de îndurat
Recviem pentru zaruri și vînt by Nichita Danilov () [Corola-journal/Imaginative/3182_a_4507]
-
îndurat umilința și frigul unor vieți fără rost, ca să aveți parte de o viață mai bună...” Iar ei, renunțînd o clipă la plăceri, la tinerețea lor zbuciumată, se gîndeau la noi, la vitregiile sorții pe care le-am avut de îndurat, și se rugau pentru noi, pentru liniștea noastră, pentru bucuria pe care trebuia s-o simțim înainte ca firele de nisip ale vieții să ni se scurgă din clepsidra desenată în palmă; părul lor, ochii lor luminau ca niște leduri
Recviem pentru zaruri și vînt by Nichita Danilov () [Corola-journal/Imaginative/3182_a_4507]
-
și cu un dispreț definitiv față de sexul lor. Unul dintre acești băieți are chiar în clipa asta examen la istorie. Subiectul e amplu: Emanciparea femeilor în secolul 19. El scrie de zor, revoltat de toate umilințele pe care le-au îndurat femeile cu o sută și ceva de ani în urmă și, pe măsură ce pixul își lasă măduva pe foaia albă, în ceafa lui dospește lent un dezgust monoton față de ostașii aliniați în șiruri interminabile. Nu-i respinge ca luptători. Ci ca
Examen la istorie by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/8241_a_9566]
-
pentru el dureri și chinuri teribile. Această a doua mărturie de iubire este mult superioară celei dintâi, ori, Dumnezeu era neputincios să o dea fiind nepătimitor (...) Atunci El născocește această umilință, caută să se pună în starea de a putea îndura dureri și chinuri pentru a convinge de iubirea Sa pe cei pentru care va suferi atât<footnote Sf. Nicolae Cabasila, Viața în Hristos, IV, A, I ; cf. Olivier Clément, Întrebări asupra omului, traducere din limba franceză de Ierom. Iosif Pop
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
impostație vocală, m-a îndemnat să cânt o arie de operetă pe care a cântat-o și el... Fericit este că are cui povesti din experiența lui profesională, iar eu sunt ochi și urechi! După ce am făcut poze, ne-am îndurat să tăiem tortul, evident fără să atingem poza superbă... L-am întrebat dacă și-a mai petrecut vreodată ziua de naștere cu trei fete ca noi. Victorios mi-a declarat că NU! Către seară s-a întețit evenimentul pe internet
Constantin Dr?ghici by Ioana SANDU () [Corola-journal/Journalistic/84320_a_85645]
-
conflict. Să vedem însă mai întâi, și ceva mai de aproape, ce se petrece în carte pe palierul romanului. Aminteam înainte de drama unei familii. Este vorba de fapt despre distrugerea unei familii, până la desființare, a unei familii care are de îndurat, în cumplita epocă, represiuni politice, dar și parcă urmărită, dincolo de acestea, de o soartă rea. Capul familiei, profesor de matematică în Serenite, este trecut de securiștii locali pe lista deportaților, nu pentru vreo vină anume, ci pentru că trebuia completat cu
Roman și basm by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/12375_a_13700]
-
apuci de scris proză? Cărțile mele de poezie își conțin propria proză, pe care am socotito implicită poeziei și deci inseparabilă de aceasta. Numai că „bucuria spiritului” te poate aduce uneori în pragul disperării, al nebuniei și al morții. Nu înduri fără urmări ceea ce înduri atunci când vezi „lumile livide” ale poeziei. Nu ieși obligatoriu purificat din infernurile prin care scormonești. Și nu mai e neapărat poet cel care iese, dacă mai iese. Mulțumesc, Ioane. Post Scriptum Dacă tot a fost zgârcit
Interviu cu Ioan Es. Pop: „Sînt un ins care în Sparta ar fi fost aruncat de pe stînci“ by Vasile Proca () [Corola-journal/Journalistic/3113_a_4438]
-
Cărțile mele de poezie își conțin propria proză, pe care am socotito implicită poeziei și deci inseparabilă de aceasta. Numai că „bucuria spiritului” te poate aduce uneori în pragul disperării, al nebuniei și al morții. Nu înduri fără urmări ceea ce înduri atunci când vezi „lumile livide” ale poeziei. Nu ieși obligatoriu purificat din infernurile prin care scormonești. Și nu mai e neapărat poet cel care iese, dacă mai iese. Mulțumesc, Ioane. Post Scriptum Dacă tot a fost zgârcit cu răspunsurile, sărind cu
Interviu cu Ioan Es. Pop: „Sînt un ins care în Sparta ar fi fost aruncat de pe stînci“ by Vasile Proca () [Corola-journal/Journalistic/3113_a_4438]
-
altă parte după de-ale gurii. Pe urmă, după foamete, a venit potopu' ăsta cu... îi zicea "boul roșu" atunci. BOUL ROȘU. Și intra peste noi în casă, nu aveau motiv să ne bage la colectiv, că noi nu ne înduram de viața noastră! Să te duci să-ți dai tu pămîntu' și să te bagi slugă? Nu știai cui! (Maria Dumitru, Ulmu, Călărași, p.9). Mărturiile adunate de Carmen Huluță și Irina Nicolau ne apar astăzi halucinante celor care pe
Rescrierea istoriei by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/16763_a_18088]
-
iremediabil. Scăpase ca prin minune dintr-o comă hepatică ce avea de regulă consecințe fatale, conștient că zilele îi erau numărate. Era o icoană vie a martiriului pe care intelighenția românească de-o anume vîrstă a fost silită a-l îndura sub cîrmuirea totalitară. În pofida acestei dramatice împrejurări, revenise la viață nu ca un spectru livid și acuzator, ci ca un ins bonom, de-o vitalitate ce se prelungea pînă la apetența sa pentru bucatele bune, consumate cu poftă în porții
Dialogurile lui Ovidiu Cotruș by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16096_a_17421]
-
scoată un cuvânt. Modest, smerit, cu o iconiță în mână, puțin îndoit înainte, proptind cu șalele vizibil suferinde un stâlp. Se distingea astfel în șuvoiul lumii nesecat. Nu cred că avea vreo nădejde anume, ci o răbdare cu propriul necaz îndurând. Poate nu avea un acoperiș deasupra capului, nici vreo rudă care să-i facă un ceai fierbinte după ceasurile în care părea că se identifică trupește cu gerul și cu ploaia. Pe el am îndrăznit să-l întreb cum îl
Cu mărul în brațe by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14015_a_15340]