14,475 matches
-
consacrate, „un adevărat roman”. Personajul central din Muntele vrăjit, Hans Castorp, e „aproape un antierou”, cartea devenind, prin el, un roman-eseu, ca și Doctor Faustus și Iosif și frații săi. Antierou prin definiție, recomandat încă din titlul romanului Omul fără însușiri, este Ulrich al lui Robert Musil: personaj „existențialist prin excelență”, el reprezintă creația unui romancier ce se distanțează de obiectul narației, ca și de sine însuși, prin stilul de o „ironie diamantină” al unui „pasionat glacial”, al unui „ironist tragic
SORA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289792_a_291121]
-
Eseista consideră că viziunile lui Musil anticipează fenomene psihice care își vor găsi expresia romanescă în scrieri precum Greața lui Sartre și Străinul lui Camus. Protagonistul romanului ce l-a impus pe Musil în literatura universală e un „om fără însușiri” pentru că „refuzând limitarea, nu poate alege dintr-o infinitate de posibile, rămânând într-o stare de disponibilitate”. De o revelatoare exegeză beneficiază, în Unde și interferențe, și opera lui Kafka, în special romanul Castelul, transpus de Ș. în românește. Personajul
SORA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289792_a_291121]
-
o manieră concentrată și totodată oportun detaliată, un tablou de ansamblu al dinamicii ideologiilor și practicilor literare în epoca avută în vedere -, precum și frecventele referiri comparative, observații și concluzii asigură o coerență de ansamblu. Reamintind și formulând cu pregnanță câteva însușiri definitorii ale culturii italiene - cultură prin excelență luminoasă, „solară”, rațională, fenomen artistic caracterizat prin „refuzul spaimelor iraționalului” -, S. afirmă că, la prima vedere, categoria fantasticului ar părea incompatibilă cu liniile directoare ale creației artistice italiene, explică însă cum, în ce măsură, pe
STATI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289886_a_291215]
-
plural, denumirea „Anticrist”. Folosit la singular, termenul desemnează un personaj metafizic și eshatologic deopotrivă, similar celui din scrierile pauline. La plural, el desemnează schismaticii care se situează în opoziție dogmatică cu membrii „dreptcredincioși” ai comunității. Așadar, „Anticristul” apare cu aceste însușiri: mincinos, fals profet, amăgitor. Spre deosebire de textele mesianice analizate până aici, epistolele ioanice nu sunt caracterizate de o atmosferă de angoasă eshatologică, ci vădesc o vie preocupare de ordin dogmatic. Autorul admite că proliferarea anticriștilor constituie un semn neîndoielnic al „ceasului
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
profeților Vechiului Testament. Cuvintele lor, discursurile lor au „firea focului” deoarece vin direct de la Dumnezeu; sunt cuvinte‑epifanii. În al doilea rând, ei „au putere să închidă cerul” așa încât „ploaia să nu plouă în zilele prorocirii lor” (11,6). Această însușire este asociată profetului Ilie, care se bucura de o mare popularitate în primul secol după Cristos. Cartea a treia a Regilor (cap. 17) relatează episodul în care Achaab, regele Israelului, primește o lecție severă din partea profetului care, vreme îndelungată, nu
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
vindecat și cultul dedicat Balaurului. Într‑adevăr, fiara care iese din mare stăpânește pământul în numele acestuia. El este cel care a dat fiarei ϑ←< ∗β<∀:4< ∀⇔ϑ≅¬ 6∀ℜ ϑ∈< 2Δ<≅< ∀⇔ϑ≅¬ 6∀ℜ ƒ>≅ΛΦ∴∀< :γ (ς80<. Aceste trei însușiri aparțin lui Dumnezeu și lui Cristos, dar diavolul se împodobește cu ele, imitând pe Stăpânul său. Mai mult chiar, ca un pseudo‑dumnezeu, i le atribuie unui pseudo‑cristos - fiara ieșită din mare. Aceasta are „zece coarne și șapte capete
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
de a încadra „cultul împăratului” în sfera maleficului. Cea de‑a doua fiară apare din pământ și reprezintă o combinație monstruoasă și în același timp caricaturală între miel și balaur: „avea două coarne, asemenea mielului, dar grăia ca un balaur”. Însușirea sa principală este viclenia, dublând în mod eficient violența celei dintâi. Doar în momentul în care începe să vorbească, ea dezvăluie - celui care are puterea de a discerne - adevărata sa natură. Altfel, ea pare inofensivă, blândă „asemenea mielului”. Așa cum am
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
va amăgi prin nălucirile sale vrăjitorești. „Magician” (:ς (≅<), „mincinos” (ΡγΛ∗™였Η), „înșelător” (Β∀ϑ™였<ϑ∀) sunt termenii „clasici” pentru caracterizarea adversarului eshatologic, întâlniți deja la apostolul Pavel, Irineu, Origen și Hipolit. Ar fi, poate, indicat să subliniem faptul că însușirile magice ale Anticristului trădează influența legendei lui Simon, influență din ce în ce mai importantă începând din secolul al IV‑lea. Dar nu în aceasta constă originalitatea anticristologiei lui Chiril. Este adevărat că ea reproduce, până la un anumit punct, scenariul tradițional, dar aceste elemente
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
anului 348 sunt impregnate de atmosfera de reculegere și de pocăință prebaptismală. Ele se adresează unui grup de electi, vechii catehumeni, care, pe durata a opt săptămâni se supuneau unei serii de încercări specifice inițierii creștine. În acest scenariu inițiatic însușirea corectă a Simbolului de credință constituie un moment deosebit de important. Cateheza a XV‑a comentează articolul din Crez referitor la parusie, la semnele care o anunță - îndeosebi cel al Anticristului - și la Judecată. Chiril aproape că identifică adversarul eshatologic cu
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Întrebări la Octateuh, Regi și Paralipomena. . Epistola 81 (SC 98, p. 196). . Theodoret a fost implicat in controversele cristologice care au opus multă vreme Bisericile Alexandriei si Antiohiei. În timp ce Chiril redacta Anatemele împotriva condiscipolului său, Nestorie, care nu recunoștea Fecioarei însușirea de „maică a lui Dumnezeu”, Theodoret îl apără, acuzându‑l pe Chiril de apolinarism (în Cristos, natura umană este absorbită de cea divină). La sinodul de la Efes, alexandrinii se impun cu forța și au câștig de cauză. Nestorie este condamnat
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
în cel de al doilea volum, Poezii lirice (1883), sunt cu totul terne, dar fluente. Ș. a scris numeroase poezii și în franceză, dovedind nu numai o bună cunoaștere a limbii, ci și o surprinzătoare stăpânire a posibilităților ei prozodice, însușiri evidente cu deosebire în sonete. Urmând modelul fratelui său - cu care a fost câteodată și confundat -, Ș. a lăsat și o tragedie, Catilina (1886), în versuri destul de stângace. Încercându-se în proză, a redactat aproape în întregime romanul În țară
SOIMESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289774_a_291103]
-
Este un act de catharsis prin care, În final, conștiința morală este purificată. Trebuie subliniat caracterul particular al actelor de reparație În Psihologia Morală. Orice reparație este un act simbolic. Să ne referim pentru exemplu la furt. Acesta constă În Însușirea de către o persoană a unui obiect aparținând altei persoane fără știrea și voia acesteia. Actul comis va determina ulterior, un sentiment de culpabilitate În cazul persoanei care a produs prejudiciul. Acesta va fi Întreținut de prezența obiectului furat ca obiectivare
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
personajelor, cărora le creează portrete vii și sugestive, reliefând, de obicei, câte o singură trăsătură, considerată reprezentativă. Deasupra tuturor se ridică Mara, definită prin vigoare sufletească și o dârzenie aproape bărbătească. Voluntară și abilă, chibzuită și egoistă, ea își folosește însușirile pentru a răzbate în viață. Purtătoare de cuvânt a naratorului, femeia se configurează ca un personaj-martor, așezat lângă personajele dilematice, opușii ei fiind Trică și Persida. Dominați de sentimente contradictorii, cei doi nu reușesc decât cu mare greutate să își
SLAVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289719_a_291048]
-
convențională, cu foarte rare excepții. Încă mai neconcludente sunt cele câteva versificări pe teme sociale și patriotice. Mai profund apare S. în evocarea priveliștilor naturii, unde înfiorările extincției apropiate îl prevestesc pe G. Bacovia. E o poezie preponderent vizuală, cu însușiri de plasticitate și armonii nu lipsite de prospețime. Ca traducător, prezent îndeosebi în „Liga literară”, în afară de Poe (Corbul) și Shelley (Regina visurilor Mab), a fost atras de scriitorii antici. Astfel, el dă o versiune românească din Ovidiu (Elegia VII) și
SAVESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289520_a_290849]
-
transpuse de Sanda Râpeanu, Dan Hăulică și Alexandru Baciu, romanele lui Albert Camus Ciuma, tradus de Marin Preda și Eta Preda, și Străinul, tălmăcit de Georgeta Horodincă, Zgomotul și furia de William Faulkner, în versiunea lui Mircea Ivănescu, Omul fără însușiri de Robert Musil, în traducerea lui N. Argintescu-Amza, O sută de ani de singurătate și Toamna patriarhului de Gabriel García Márquez, transpuse de Mihnea Gheorghiu și Andrei Ionescu, romanul lui Franz Kafka America (în mai multe numere din 1967 și
SECOLUL 20 - SECOLUL 21. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289596_a_290925]
-
liberă”, exercită funcția de redactor-șef până în 1993, când trece la „Cotidianul”, în calitate de comentator politic. Din 1998 deține o rubrică permanentă la „Curentul”. Editorial, debutează în 1973, cu romanul Balada celor rău iubiți. În romanul de debut se regăsesc toate însușirile publicisticii practicate de Ș.: agerime, spontaneitate, suplețe, nerv, darul de a prinde situații și dialoguri. Sub înfățișarea unui flux continuu, fără segmentări și meandre, scrierea derulează instantanee diverse, surprinse în redacții, tipografii, „pe teren”, în căutare de subiecte, în bufete
SERBANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289637_a_290966]
-
conștiințelor avea să se transforme societatea. Factorul schimbării nu putea fi decât cultura. Regenerarea morală avea să se producă prin asimilarea a ceea ce istoricul numea „cultura națională”, înțelegând prin aceasta totalitatea realizărilor în care, în decursul timpului, s-au exprimat însușirile sufletești specifice poporului român. Nimeni, niciodată, nu a propagat iubirea pentru ceea ce este românesc cu o mai ardentă convingere decât N. Iorga. Din tot ceea ce a scris, în toate domeniile, iradiază o prețuire infinită, o mândrie jubilantă pentru trecutul eroic
SAMANATORISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289451_a_290780]
-
la progresul general al societății. *** Având în vedere cele de mai sus, pentru formarea cadrelor de specialiști, se impune studiul igienei mintale, ca disciplină independentă în cadrul procesului de instruire universitară. Igiena mintală trebuie să constituie nu numai un exercițiu mintal, însușirea unei sume de cunoștințe teoretice despre om și sănătatea mintală, ci și un instrument de acțiune practică în activitatea de promovare a stării de sănătate mintală și de combatere a bolilor psihice atât la individ, cât și în cadrul comunității social-umane
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
ne este relevată de biografie. Boala psihică, spune K. Jaspers, este înscrisă în viața persoanei și nu poate fi izolată de ea dacă dorim să o înțelegem. Istoria fiecărui individ se măsoară prin „durata vieții” acestuia și constă dintr-o însușire de „epoci tipice” și de „stadii critice”. O semnificație esențială pentru istoria interioară a vieții o au performanțele, actele și realizările individului, prin aceasta el „obiectivându-se” pe sine (K. Jaspers, L. Binswanger). Biografia privește o singură și unică viață
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
în aceste situații sunt de o maximă importanță, atât în acțiunea de prevenire, cât și în acțiunea de combatere sau de reparație-restaurare a acestor situații critice, și ele constau din următoarele: crearea unor condiții optime de desfășurare a activității profesionale; însușirea cunoștințelor profesioanle care să poată permite desfășurarea activității fără a cauza sau suprasolicita capacitățile individului, stimulându-l și dezvoltând o motivație pozitivă pentru aceasta; menținerea unui ritm constant de activitate, conform cu capacitățile fiziologice și psihice ale persoanei respective; obținerea de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
o mare varietate și abundență. Persuasiunea, ca „repetare” invariabilă a „îndemnului/invitației” de a utiliza, de a alege, de a prefera „ceva” anume, dezvoltă printr-un mecanism de condiționare, conduite reflexe, inițial condiționate prin asociație (stimul-răspuns) și ulterior devenite, prin „însușire repetată”, forme de conduită automată, nereflexivă. În felul acesta, mecanismele psihologice ale manipulării prin persuasiune devin modele similare cu „reflexele condiționate” de factură experimental pavloviană. Interiorizarea „condiționării” ajunge cu timpul „obișnuită” și ulterior „necesitate” în sensul de dependență de stimul
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
factorii nocivi sau factorii psihotraumatizanți), care pot afecta starea de sănătate somatică sau psihică a individului sau a grupelor umane; b) cultivarea factorilor sanogenetici de protecție a stării de sănătate fizică sau psihică; c) educarea populației în domeniul medico-sanitar prin însușirea unor cunoștințe fundamentale de igienă generală și comunitară, de evitare a factorilor morbigentici și de păstrare a sănătății; d) evitarea conflictelor, a noxelor fizice din mediu sau alimentare, a abuzului de alcool și a utilizării de droguri; e) evitarea factorilor
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
conferințe și reuniuni de specialitate, în care se vor dezbate principalele probleme teoretice ale igienei mintale, precum și aspectele noi care apar, cu deosebire cele pe care le ridică practica. Deosebit de importantă în formarea și activitatea cadrelor de igienă mintală este însușirea metodelor și tehnicilor de analiză psihosocială a stării de sănătate mintală a populației, a factorilor de risc, a prevalenței bolilor psihice, a direcțiilor prioritare de acțiune ale psihoprofilaxiei. Se va insista pe depistarea precoce a bolnavilor psihic, încă din fazele
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
în decubit dorsal cu genunchii flectați, tălpile pe sol, o palmă pe torace și alta pe abdomen și execută mișcări respiratorii ample, a căror amplitudine este urmată de mâna așezată pe abdomen, în timp ce mâna așezată pe torace rămâne fixă. După însușirea acestei tehnici se poate trece la conștientizarea respirației toraco abdominale inferioare. 4. Reeducarea mișcărilor respiratorii se face și în vederea coordonării acestora cu mișcările de distensie, în cursul ultimei luni de sarcină. Din acest motiv se recomandă învățarea unor poziții din
V. KINETOTERAPIA GRAVIDEI ŞI LĂUZEI, LA SALA DE FITNESS ŞI LA DOMICILIU. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Bogdan Alexandru Hagiu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_631]
-
de kinetoterapie trebuie adaptat noilor condiții fiziologice dar și particularităților pacientei. Se are în vedere scăderea progresivă a dificultății exercițiillor pe măsură ce sarcina se apropie de termen. Un alt deziderat este pregătirea corpului gravidei pentru naștere (1). Obiectivele programului de kinetoterapie Însușirea de către gravidă a posturilor ce trebuiesc adoptate în cursul diferitelor activități. Gravida va fi informată și asupra metodelor de naștere naturală. La pregătirea fizică și psihologică pentru actul nașterii va contribui o echipă compusă din medic, psiholog, kinetoterapeut și tată
V. KINETOTERAPIA GRAVIDEI ŞI LĂUZEI, LA SALA DE FITNESS ŞI LA DOMICILIU. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Bogdan Alexandru Hagiu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_631]